3,419 matches
-
a Guvernului nr. 124/2005 a fost emisă cu nerespectarea exigențelor constituționale ale art. 115 alin. (4), iar dispozițiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu respectă cerințele privitoare la legalitatea incriminării și pe cele referitoare la previzibilitate și accesibilitate. Depune, de asemenea, și concluzii scrise în acest sens. Autorul prezent, Gina Capotă, nu mai are nimic de adăugat față de susținerile apărătorului său. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIE nr. 1.438 din 4 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228761_a_230090]
-
fiind, dispozițiile criticate conțin suficiente repere pentru a se putea considera că acestea sunt "previzibile" și suficient de clare în definirea faptei și a scopului ilicit al acesteia, în consecință, și sub acest aspect excepția urmează a fi respinsă. Totodată, previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calități în virtutea căreia este obligat să-și modeleze conduita. Prin urmare, faptul că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor care exercită atribuții de control, potrivit legii
DECIZIE nr. 1.441 din 4 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228819_a_230148]
-
fiind, dispozițiile criticate conțin suficiente repere pentru a se putea considera că acestea sunt "previzibile" și suficient de clare în definirea faptei și a scopului ilicit al acesteia, în consecință, și sub acest aspect excepția urmează a fi respinsă. Totodată, previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calități în virtutea căreia este obligat să își modeleze conduita. Prin urmare, faptul că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor care exercită atribuții de control, potrivit legii
DECIZIE nr. 1.457 din 4 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 7 alin. (1) şi art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228831_a_230160]
-
scopul stabilirii prejudiciului. De aceea nu se poate reține afirmația autorului excepției în sensul că prejudiciul este "scriptic și incert", ceea ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Autorul excepției își argumentează această critică pe pretinsa lipsă de previzibilitate a textelor de lege criticate, valoarea prejudiciului creat constituind singurul criteriu ce delimitează sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contravențional. Or, Curtea Constituțională reține că, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infracțiune sau contravenție, asupra acesteia
DECIZIE nr. 1.346 din 19 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228871_a_230200]
-
în ceea ce privește pretinsa inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate - că legătura acesteia cu obiectul cauzei este evidentă, fiind reținută chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în ceea ce privește temeinicia excepției de neconstituționalitate, susține că reglementarea criticată nu conține cerințele de accesibilitate, previzibilitate și predictibilitate a normei legale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că nu există motive pentru reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. Faptul că la nivelul Secției civile a Înaltei Curți de Casație și
DECIZIE nr. 1.440 din 4 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2), art. 7, art. 25 alin. (1) şi art. 34 lit. j) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229145_a_230474]
-
se recunoaște dreptul de acces la o nouă procedură de azil. Referitor la respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, instanța de contencios constituțional a reținut că însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat în jurisprudența sa că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvιnyi
DECIZIE nr. 633 din 12 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234090_a_235419]
-
justițiabilii să utilizeze o cale de atac disponibilă. În plus, Curtea a apreciat că "cerința referitoare la epuizarea tuturor căilor de atac fără a face distincție între căile de atac ordinare și extraordinare, pe de o parte, și lipsa de previzibilitate în ceea ce privește admisibilitatea recursului pe de altă parte, aduc atingere însăși substanței dreptului la recurs, impunând reclamanților o sarcină disproporționată care distruge echilibrul care trebuie să existe între preocuparea legitimă de a asigura respectarea formală a condițiilor de a sesiza jurisdicția
DECIZIE nr. 766 din 15 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234181_a_235510]
-
timp de un an. ... (4) În cazul în care acoperirea nu constă în capital deținut sau provizioane constituite în acest scop, aceasta este disponibilă doar pentru acele operațiuni cu pierderi cu natură de rutină, ce au un grad ridicat de previzibilitate și sunt rezonabil de stabile. ... (5) Acoperirea maximă trebuie s�� fie mai mică decât pierderea așteptată calculată pe baza distribuției complete a pierderilor prin utilizarea modelului aferent abordării avansate de evaluare pentru care a fost obținută aprobare. ... (6) Rezervele special
REGULAMENT nr. 25 din 15 decembrie 2009 (*actualizat*) privind utilizarea abordării avansate de evaluare şi aprobarea utilizării acestei abordări de către instituţiile de credit, pentru riscul operaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233391_a_234720]
-
alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 , se susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece în cuprinsul legii nu se arată modalitatea și sursele de finanțare a despăgubirilor acordate persoanelor îndreptățite. Totodată, textul de lege criticat nu îndeplinește cerința previzibilității și accesibilității legii, ceea ce aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligația respectării Constituției și a legilor. Tribunalul Vâlcea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece nestabilirea sursei de finanțare a drepturilor ce
DECIZIE nr. 672*) din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234457_a_235786]
-
sunt certe. ... (2) Prejudiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei șanse poate fi reparat în măsura probabilității sale de realizare. ... (3) Prejudiciul al cărui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determină de instanța de judecată. ... Articolul 1533 Previzibilitatea prejudiciului Debitorul răspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevăzut sau pe care putea să le prevadă ca urmare a neexecutării la momentul încheierii contractului, afară de cazul în care neexecutarea este intenționată ori se datorează culpei grave a acestuia
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]
-
De asemenea, dispozițiile art. 18^1 alin. (1) și (3) și art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 asigură o protecție superioară proprietății Comunității Europene față de proprietatea altor subiecte de drept național și internațional și nu răspund exigențelor de previzibilitate și precizie, încălcând principiul legalității incriminării. Totodată, nu permit celui acuzat să își facă apărarea și să administreze probe în raport de o faptă precis și legal determinată. Judecătoria Baia Mare - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței
DECIZIE nr. 348 din 10 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) şi (3) şi art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231348_a_232677]
-
și, de asemenea, nu încalcă niciuna dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil ori dreptul la apărare, partea interesată având deplina libertate de a se prevala de toate acestea." În ceea ce privește critica referitoare la absența din conținutul reglementării a exigențelor de previzibilitate și precizie, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi primită, deoarece textul are o redactare univocă, nefiind susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară. De altfel, prin Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove contra Marii Britanii, Curtea
DECIZIE nr. 348 din 10 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) şi (3) şi art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231348_a_232677]
-
invocat de autorul excepției, presupunând existența unei hotărâri definitive de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, identitatea de persoană și identitatea de obiect. De asemenea, referitor la critica potrivit căreia textul de lege criticat nu respectă cerința previzibilității, arată că, pentru o înțelegere corectă a termenilor, autorul excepției trebuia să aibă în vederea atât dispozițiile Legii nr. 143/2000 , cât și pe cele ale Convenției asupra substanțelor psihotrope, ratificată prin Legea nr. 118/1992 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 101 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231414_a_232743]
-
găzduiți în centre special amenajate în vederea expulzării lor, pentru o perioadă ce nu poate depăși 6 luni. Curtea poate accepta că măsura respectivă avea un temei în dreptul intern. Rămâne de stabilit dacă dreptul intern respecta cerințele de accesibilitate și de previzibilitate necesare pentru a-l proteja pe cel în cauză de o privare arbitrară de libertate. 32. În ceea ce privește accesibilitatea, legea menționată mai sus a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin urmare, acest text respecta criteriul accesibilității. 33
HOTĂRÂRE din 13 iulie 2010 în Cauza Ahmed împotriva României, definitivă la 13 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
pentru a-l proteja pe cel în cauză de o privare arbitrară de libertate. 32. În ceea ce privește accesibilitatea, legea menționată mai sus a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin urmare, acest text respecta criteriul accesibilității. 33. În ceea ce privește previzibilitatea, Curtea reamintește că, desigur, în contextul special al măsurilor ce țin de siguranță națională, cerința de previzibilitate nu poate fi aceeași ca în alte domenii (Leander împotriva Suediei, 26 martie 1987, § 51, seria A nr. 116, și Al-Nashif împotriva Bulgariei
HOTĂRÂRE din 13 iulie 2010 în Cauza Ahmed împotriva României, definitivă la 13 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
legea menționată mai sus a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin urmare, acest text respecta criteriul accesibilității. 33. În ceea ce privește previzibilitatea, Curtea reamintește că, desigur, în contextul special al măsurilor ce țin de siguranță națională, cerința de previzibilitate nu poate fi aceeași ca în alte domenii (Leander împotriva Suediei, 26 martie 1987, § 51, seria A nr. 116, și Al-Nashif împotriva Bulgariei, nr. 50.963/99, § 121, 20 iunie 2002). Totuși, nicio persoană ce face obiectul unei măsuri bazate
HOTĂRÂRE din 13 iulie 2010 în Cauza Ahmed împotriva României, definitivă la 13 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
decizii adoptate conform legii". 52. Deoarece cuvântul "lege" desemnează legea națională, trimiterea la aceasta se referă, după exemplul tuturor prevederilor Convenției, nu numai la existența unei baze în dreptul intern, ci are legătură și cu calitatea legii: el impune accesibilitatea și previzibilitatea acesteia, precum și o anumită protecție împotriva încălcărilor arbitrare de către puterea publică ale drepturilor garantate prin Convenție. 53. Curtea observă că în cauzele Kaya împotriva României (nr. 33.970/05, § 59, 12 octombrie 2006) și Lupsa împotriva României (nr. 10.337
HOTĂRÂRE din 13 iulie 2010 în Cauza Ahmed împotriva României, definitivă la 13 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
menționate mai sus. În aceste două cauze, Curtea mai constatase și că temeiul legal al expulzării reclamanților nu oferea garanțiile minimale împotriva arbitrarului autorităților (conform Lupsa, precitată, § 56, Kaya, precitată, § 56). 55. În speță, Curtea reiterează constatarea în materie de previzibilitate a legislației interne (conform § 38 de mai sus) și conchide că reclamantul nu a avut posibilitatea să își exercite drepturile prevăzute la paragraful 1 al art. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție. 56. Prin urmare, a avut loc încălcarea
HOTĂRÂRE din 13 iulie 2010 în Cauza Ahmed împotriva României, definitivă la 13 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
destinatarilor acestora să le înțeleagă pe deplin semnificația, astfel încât să fie în măsură să se conformeze regulilor impuse de acestea. De altfel, referitor la respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Reckvιnyi
DECIZIE nr. 41 din 20 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) lit. f), art. 51 alin. (2) şi art. 77 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230314_a_231643]
-
și să nu fi exemplificat situații concrete, întrucât acestea nu pot fi enumerate și totodată epuizate în cuprinsul unei norme juridice. Referitor la respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Reckvenyi
DECIZIE nr. 43 din 20 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2), art. 103 lit. f) şi art. 104 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230319_a_231648]
-
reglementează. În plus, art. 121 din Codul silvic menționează că "Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală". Față de aceste dispoziții legale, nu se poate susține că legea nu întrunește toate condițiile de previzibilitate și accesibilitate. Dimpotrivă, examinarea textelor de lege criticate prin excepția de neconstituționalitate scoate în evidență că acestea definesc în măsură suficientă infracțiunile pe care le prevăd, descriind comportamentul ilegal incriminat și stabilind în mod expres pedepsele aplicabile. Este adevărat că
DECIZIE nr. 1.593 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi a dispoziţiilor art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229328_a_230657]
-
produse specifice ale fondului forestier național sau de tăiere, rupere, distrugere, degradare ori scoatere din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia. Așa fiind, câtă vreme previzibilitatea și predictibilitatea unei norme sunt asigurate, destinatarul acesteia este obligat să își modeleze conduita în mod corespunzător. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIE nr. 1.593 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi a dispoziţiilor art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229328_a_230657]
-
drept pentru a răspunde noilor cerințe legislative. Existența unor soluții legislative contradictorii și anularea unor dispoziții de lege prin intermediul altor prevederi cuprinse în același act normativ conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei. Referitor la principiul stabilității/securității raporturilor juridice, prin Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, Curtea a reținut că, deși nu este în mod
DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 49 alin. (2), art. 54 şi art. 56 din Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239058_a_240387]
-
de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (...)". (Hotărârea din 1 decembrie 2005 pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, Hotărârea din 6 decembrie 2007 pronunțată în Cauza Beian împotriva României). În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea constată că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerințe, Curtea
DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 49 alin. (2), art. 54 şi art. 56 din Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239058_a_240387]
-
căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară. Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției", și pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, "în România, respectarea [...] legilor este obligatorie
DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 49 alin. (2), art. 54 şi art. 56 din Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239058_a_240387]