2,828 matches
-
fel de durere, aveam inima ușoară. Nu uram pe nimeni. Și era atât de ușor de trăit și mă simțeam fericită. Mai târziu, am cunoscut și eu ce înseamnă să nu poți ierta și uita durerea pe care ți-au pricinuit-o unii. Mi-am dat seama că, cu cât mai apropiată îți era persoana care te-a lovit, cu atât mai mult doare și mai greu poți ierta și uita cele întâmplate. E foarte greu de trăit cu asemenea sentimente
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
uneori ca o persoană să ne provoace multă suferință și durere, rănindu-ne adânc în suflet. Știm că trebuie să iertăm, dar nu putem, cel puțin nu atunci când dorim. Aducerile aminte de cele întâmplate sau vederea persoanei care ne-a pricinuit durerea și suferința ne fac să retrăim acele momente, să resimțim durerea, ne zgândără rana. Iertarea desăvârșită nu este posibilă, atâta timp cât ființa noastră lăuntrică nu a fost vindecată. Pentru a putea ierta, avem nevoie de o inimă curată, iar curățirea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
timp a căzut la pat. A zăcut vreo cinci-șase săptămâni și... înainte de a părăsi această lume, sfătuit de preotul în fața căruia se spovedise cu puțin mai înainte, a considerat că trebuie să-și ceară iertare de la cei cărora le-a pricinuit necazuri. Printre aceștia eram și eu. M-a chemat la el în mod special, mi-a spus ce a avut de spus și a doua zi am aflat că noaptea i-a fost fatală... După o pauză de câteva secunde
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și revolvere. Toți sunt însă gata a părăsi orașul, îndată ce armatele rosiene vor trece Dunărea. Guvernul de acolo a zis că ar fi primit ordin să dea cu desăvârșire foc orașului pentru ca inamicul să nu mai găsească nimic. Aceasta au pricinuit o spaimă grozavă în tot orașul. Femeile și copiii plâng pe strade desperați. Tot târgul este închis. Același cotidian de Iassi, publică la rubrica Știri: „Marți, 10 Mai curent, la revărsatul zorilor, 21 lovituri de tun anunțară capitalei a 1l-a
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
unele o tulburau, ca: „Miorița“, ori, dacă nu le înțelegea, devenea palidă de ciudă. Nimeni nu știa ce se petrece cu ea, în acele clipe. Anuca era un copil milos, dar mai ales bună la suflet... nu putea îndura să pricinuiască cuiva vreo mâhnire, și suferea pentru cel mai mic cuvânt de supărare împotriva ei. Cu intuiția ei de femeiușcă, din instinct, îi plăcea de ceva... de cineva, ori nu. Când a citit Miorița, a plâns sub plapumă, până n-a
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nimic pe lume n-ar mai putea întoarce timpul înapoi, reparând, astfel, regretabila sa greșeală. Așa încât, acum doar se căznea să-și reclădească în minte imaginea din oglindă, spre a-și mai mângâia mâhnirea, spre a-și mai alina suferința pricinuită de trădarea de care se simțea vinovat, dar, Doamne, era în zadar! De parcă imaginile minții pot reda, într-adevăr, omul?! Este cu totul Istorisiri nesănătoase fericirii 17 altceva, atunci când îl vezi în fața ochilor. Uneori, este de ajuns chiar și numai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nestăvilit și, îmboldit fiind de aversa care tocmai încetase și care lăsase loc unei liniști adânci, mi-am apropiat urechea de sticla ferestrei, dându-mi, astfel, osteneala să aud acele vorbe, abia perceptibile, ale bătrânului. Ele sunau cam așa: „Îndurerarea pricinuită de o dragoste neîmpărtășită a cauzat dintotdeauna sechele adânci sufletului. Iluzii poate să-și facă oricine, oricine poate să-și ia libertatea asta, însă deziluziile nu sunt făcute pentru toți, nu toată lumea le poate îndura. Ah, așa este... Istorisiri nesănătoase
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a împlinit pe om și l-a făcut mai nobil -, este imposibil de explicat clar ce s-a întâmplat, de fapt, cu acest bărbat, căci dintr odată, într-un moment pe care nimeni n-a ajuns vreodată să-l cunoască, pricinuit de un factor declanșator, pe care nimeni n-a ajuns vreodată să-l pătrundă, acestuia i s-a schimbat într-o singură clipă starea de compoziție a sufletului și a judecății, făcându-l, astfel, să vadă cu totul diferit și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu putință, să folosească toate cele aflate numai ca 1 Adevărul, asprul adevăr (în limba franceză). Cuvinte atribuite lui Georges Danton. 46 Rareș Tiron subiecte de bârfă, fără a vrea să privească defel în urma ei, la răul pe care-l pricinuiește astfel. Iar asta se întâmplă, ei bine, pentru că ne găsim în această lume doar pentru a ne bate unii cu alții și a face rău continuu, numai pentru plăcerea de a-l face. Asta-i situația. Cauză din care această
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ca vinovat. 21. Nevinovat! Sunt, dar nu țin la viață, îmi disprețuiesc viața. 22. Ce-mi pasă, la urma urmei? Căci, îndrăznesc s-o spun: El nimicește pe cel nevinovat ca și pe cel vinovat. 23. și dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat. 24. Pămîntul este dat pe mîinile celui nelegiuit. El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul? 25. Zilele mele aleargă mai iuți decît un alergător; fug fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
iarăși în spațiul limitat de pe vas, insă bărbații și femeile de pe Peștele Zburător nu formau un echipaj oarecare, si se părea că singura lor dorința era aceea de a ajunge cât mai curând în locul unde se ascundeau cei care le pricinuiseră atâtea necazuri. Faptul că patru femei dispăruseră fără urmă de pe o insulă care se află în drumul lor îi întărea convingerea lui Miti Matái că și sângeroșii lor dușmani se lăsau împinși tot de alizeul de sud-est, iar timpul trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Erau diamante de bună calitate, dintre cele cu care se împodobesc stelele de cinema și care atrăgeau în inima selvei garimpeira și aventurieri din lumea largă. Erau diamante care transformau selva într-un infern de ură și de egoism, care pricinuiau încăierări și morți, care le chemau cu scânteierea lor pe toate prostituatele de pe Amazon, de la Iquitos până la Belem, de la Manaus până la Porto Velho. „Un diamant de bună calitate“, se gândi el. „Dintre cele ce deschid multe uși și multe picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
zarva ciudată ce cotropea selva, și vreo sută de „maimuțe-păianjen“ fugiră din ramură în ramură, zbierând isterice. Minutele, secundele deveniră infinit mai lungi pe măsură ce „puf-puf“ se apropia și mai că i se putea ghici itinerarul din zburătăceala pe care o pricinuia viețuitoarelor din desișuri. Lângă apă, unde spăla vasele de la prânz, fata rămase nemișcată, ca o stană de piatră, cu urechea atentă și expresia uimită, încercând să cerceteze semnificația acelui zgomot pe care nu-l mai auzise niciodată înainte. Părăsi hamacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pe Lola care a fost odată. Bărbatul a anihilat femeia care îl dominase timp de douăzeci și doi de ani; masculul a distrus femela și s-a distrus pe sine însuși. Dumnezeule Sfânt! De ce își amintea deodată toate astea? Îi pricinuise atâta rău! Au trecut luni de zile până să se mai poată atinge din nou de o femeie, și în ziua în care a făcut-o, se temea atât de tare de un nou eșec, încât de-abia și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ca vecinul lui să-i ia mâna, și așa, toți patru, până când au format un lanț, pentru că ultimul războinic și-a folosit mâna liberă ca să se prindă de piciorul vraciului. Era un moment grav. Când defunctul va simți durerea îngrozitoare pricinuită de apa clocotită, spiritul lui se va zbuciuma furios, încercând să-și atace dușmanii, dar se va găsi în fața unui grup compact care va respinge atacul ca un singur om. — „Fierb capul în apa lui güio“ - recită bătrânul și lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pentru alții nu era un delict? — Cei de la șosea vor argumenta că asta e o lege absurdă și perimată. — Poate că da. Dar când s-a introdus, Guvernul a părut foarte fericit de această lege. Scăpau de durerile de cap pricinuite de incursiunile yubani-lor pe teritoriile vecine. Nu puteau să le controleze raidurile și puterea și le-au oferit acest acord într-o vreme când acesta îi prejudicia pe yubani. Yubani-i erau stăpânii acestor selve, de aici până la poalele masivului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
înseamnă sfârșitul, oricât de întinse ar fi pământurile de la Xingú și oricâtă bunăvoință ar avea călugării de la Vilas Boas... Câți numără Vilas Boas? — Doi: Claudio și Orlando... — Doi oameni nu sunt de-ajuns ca să oprească răul care li se va pricinui acestor indieni. Nici două mii, nici două milioane. Câtă vreme Omenirea nu recunoaște faptul că cei care îi distrug pe indieni o distrug și pe ea, nimeni nu va salva triburile amazoniene. Poate că se va întâmpla o minune, îndrăzni să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Ieri, Ulla a auzit niște lucruri în tabără. Plutea un suflu de răzbunare împotriva yubani-lor. Dorințe de distrugere și de moarte și zâmbeau pentru că răzbunarea asta e în curând. Mașinile îi vor nimici pe yubani și aceștia nu vor mai pricinui niciodată necazuri. O mașină verde va veni să ne distrugă și va ști să ne găsească oriunde ne-am ascunde... Vocea lui vădea îngrijorare. Vorbeau despre mașină, dar ea nu era acolo... Cum este mașina asta? Când va veni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Ávila. Faptul că ați acordat atâta credință lui Dumnezeu probabil că a epuizat capacitatea dumneavoastră de a mai crede și altceva. De ce să nu admiteți - deși pare absurd - că un băiat are puteri necunoscute și presimte că i se va pricinui un rău neamului său? — Bine! Bine, acceptă preotul, ridicându-și brațele și agitând pipa. Să admitem... De-a ce o să ne jucăm acum? Să vedem ce este și pe unde va veni mașina verde... — E un avion... Am înțeles de îndată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de sarbacanele și de curara lor, orbiți de setea lor de răzbunare, incapabili să înțeleagă că singurul mod pe care îl aveau de a pierde acel război era să atace pe față. Ocrotiți de desișuri, sarbacanele și curara ar fi pricinuit ravagii printre muncitori și soldați și, totuși, erau acolo, ghemuiți sub minusculele colibe pe care și le construiseră ca să se apere de Taré ale nopții, hotărâți să se arunce în moarte de îndată ce își va face apariția Intié al zilei. Începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu se distrugă selva și să nu ne aducă boli.“ — Putem să ne petrecem viața discutând același lucru, spuse bostonianul. Nu e vina noastră dacă dumneavoastră vă îmbolnăviți și nici dacă garimpeiros vor diamantele din râurile dumneavoastră. Nu vrem să pricinuim daune, dar stați în calea noastră... Când un tren merge cu o sută de mile pe oră și un cal îi traversează calea, logic este să se dea calul la o parte, nu să facă trenul un ocol... Noi suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
la cantina taberei și, pe urmă, asupra grupului de războinici care apăreau lângă hățișuri, timizi și descumpăniți. Îi arătă cu mâna: — Uitați-vă la ei! le ceru el. Goi și lipsiți de apărare, sunt periculoși exact din acest motiv. Pot pricinui mai multe daune decât o armată, pentru că în mintea multora, ei par mai degrabă animale, decât făpturi omenești. Și în țara mea, dumneavoastră știți, există mai mulți oameni dispuși să ocrotească animalele, decât ființele omenești. O sută de yubani pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Ai auzit ce s-a Întîmplat? — Mi-a povestit. — Mi se pare că te așteptai la ceva, nu-i așa? — Nu la asta, ci la ceva mult mai Îngrozitor. Nu știam de omul acela. — Vizita mea de ieri v-a pricinuit necazuri, nu-i așa? — Nici un necaz nu-l poate tulbura pe fratele meu. — I-am telefonat și domnului Rennit. — Rău ai făcut! Nu trebuia să-i telefonezi! — Încă n-am Învățat ce trebuie să fac. Bănuiești cam ce a urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
din mijlocul intersecției. Pășea grav, simțind că purta pe umeri nu doar responsabilitatea acelei Încrucișări de drumuri, ci cumva, asemenea miticului Atlas, povara Întregii planete. Chipul Îi găzduia un rictus preocupat, de parcă mișcarea de rotație a Pământului i-ar fi pricinuit o amețeală cronică, iar cea de revoluție un cârcel În zona cervicală, și cum respectiva grimasă a fost luată de mulțime ca semn de preocupare, seriozitate și competență, când a pus piciorul pe ultima treaptă, piața deja răsuna de urale
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dependenții de jocuri pe calculator. Lipsite de contururile binefăcătoare ale mouseului, PlayStation-ului, XBox sau Wii-ului, mâinile lor Începeau să se chircească, asemenea unor gheare. Spatele, odinioară cocârjat, Își pierdea eleganta curbură a ghebului, Începând să se Îndrepte, ceea ce-i pricinuia dureri atroce posesorului. Ochii cu pleoapele Înnegrite și cu pungi cu textura gușii de curcan se transformau În răni dureroase când veneau În contact cu lumina zilei. Puteai vedea acolo un general incapabil să-și mai conducă oștile, pentru că stătea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]