3,372 matches
-
mai bine fără el. Atunci aș fi putut fi cum trebuie, iar Ben ar fi fost... așa cum am vrut eu... În pofida suferinței și a grozăviilor poveștii ei, mintea mea făcea salturi uriașe pe tărâmuri de lumină, unde mi se înfățișau priveliștile, aproape în amănunt, ale unor nesperate speranțe. O voi lua pe Hartley cu mine și amândoi îl vom regăsi pe Titus. Într-un straniu sens metafizic, era adevărat, voi face să fie adevărat: Titus era fiul meu, rodul vechii noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
timp, luând-o pe calea ușoară, aproape că și ajunsesem la drum. Am urcat ultima fâșie de faleză și am rămas o clipă locului, privind către Golful Raven, unde marea mai calmă și mai puțin adâncă avea culoarea turcoazelor. — Frumoasă priveliște, nu? Cunoșteai această parte a lumii? — Nu, răspunse, desfăcându-și larg brațele. Ah, marea, marea...! E atât de minunată! — Da. Și eu simt la fel. Am crescut în centrul Angliei. Și tu la fel, după câte știu. — Da. Se întoarse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o casă foarte ciudată și interesantă, spuse James. — Nu simți prezența unor duhuri rele? James îmi aruncă o privire. — Cui a aparținut înainte? — Unei doamne Chorney. Nu știu nimic despre ea. — De la ferestrele de sus se vede marea? — Da, dar priveliștea e mai frumoasă de pe stânci. }i-o arăt, dacă vrei să-mi dăruiești un minut. Ce fel de încălțăminte ai? E un loc foarte prielnic pentru scrântitul gleznelor. Țineam să-l scot pe James afară din casă. L-am îmboldit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
însorită, cu vederea spre mare. Apa își schimbase culoarea, era acum de un azuriu-sur, palid, licăritor, trepidând în mișcări ușoare. Ce zăpușeală! James, nu te superi că trebuie să te duci la hotel, se numește hotelul Raven, și are o priveliște minunată asupra golfului care ți-a plăcut. Și poți merge cu mașina pe drumul de coastă, ca să admiri pescărușii și altele. Adevărul este că nu-ți pot oferi adăpost, pentru că n-am nici un pat liber. Toate locurile sunt ocupate. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu frânturile gardului viu ce împrejmuise cândva o grădină, dezlănțuită acum în adevărată pădure, prin care se întrețeseau trandafiri agățători. Îmi aduc aminte de toate aceste amănunte, care mi s-au întipărit clar în memorie, pentru că erau înseși imaginile durerii; priveliști care ar fi putut cândva să inspire plăcere, dar nu mai erau în stare. Vedeam totul ca printr-un zăbranic negru de tristețe, remușcare, nehotărâre și teamă; și aveam simțământul că port, în locul inimii, un mic coșciug de plumb. Lizzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
adresă câinelui: — Taci o dată! Animalul tăcu în momentul când crezu el de cuviință, apoi începu să mă mușine și să dea din coadă. Ben îmi spuse din ușa camerei de zi: — Poftește înăuntru. Am pășit în încăpere. Fereastra panoramică oferea priveliștea câmpiei povârnite și a salturilor mării albastre, voalate de aburul arșiței. Nicicând o priveliște frumoasă n-a fost atât de sinistră. Cele două magnetofoane zăceau pe pragul lat al ferestrei, lângă binoclul de câmp. — Ia loc, îmi spuse Hartley. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
începu să mă mușine și să dea din coadă. Ben îmi spuse din ușa camerei de zi: — Poftește înăuntru. Am pășit în încăpere. Fereastra panoramică oferea priveliștea câmpiei povârnite și a salturilor mării albastre, voalate de aburul arșiței. Nicicând o priveliște frumoasă n-a fost atât de sinistră. Cele două magnetofoane zăceau pe pragul lat al ferestrei, lângă binoclul de câmp. — Ia loc, îmi spuse Hartley. Am observat că astăzi arăta aproape elegantă. Își coafase părul, strângându-l într-un coc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Apoi către mine: lapte, zahăr? — Mulțumesc, da. Amândouă. — Pot să-ți torn întâi laptele? Un sandviș? Sau ceva cu gen? Tortul e de casă, dar nu-i făcut de mine, din păcate. Hartley turnă ceaiul. Un sandviș, mulțumesc. Îmi pace priveliștea ferestrei voastre. Observația aceasta era absolut automată, mă simțeam aproape inconștient de emoție. — Da, e frumoasă, răspunse Ben. Frumoasă. Pe urmă, se adresă lui Chuffey: Culcat! Cuminte, băiatul!! Îi dăduse o bucată dintr-un sandviș. Îl răsfeți, îl mustră Hartley
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Vamburgh mai locuiește aici. Omul îmi aruncă o privire ciudată și-mi răspunse: — Domnul și doamna Arbelow se găsesc în holul mare, domnule. Sfinte Dumnezeule! Am intrat pe ușa pe care mi-a indicat-o. Holul mare, cu o imensă priveliște asupra golfului, era populat doar de două persoane care ședeau la fereastră admirând peisajul. Când am intrat, se întoarseră spre mine. — Charles! — Ia te uită, personajul favorit al glumelor noastre. Charles, bătrâne, speram că ai să vii, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-mi fie extras dintele. Pozat pentru Kuhlrich. Ora 6½ dineu de gală în onoarea ministrului plenipotențiar grec Dragoumis, care trebuia să-și prezinte acreditivele încă de acum șase luni. Sala tronului și salonul unde are loc dineul sunt iluminate electric. Priveliște frumoasă și oarecum luminoasă, de față persoane oficiale, miniștrii cu soțiile etc. Făcut îndelung cerc, plecat abia la ora 9½. Camerele discută încă legea gradațiilor profesorilor. Conferința se pare că va fi suspendată pentru 14 zile, pentru a ne lăsa
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu soția, marchizul Durazzo-Pallavicino, Rodonaky cu familia, consulul României, buchete. Mers cu trăsura închisă până la Villa Spinola din Sestri, 20 de minute, Bamberg în față. Poziție minunată, casă spațioasă, grădină frumoasă, pădure de portocali și camelii. Vremea ceva mai bună, priveliște frumoasă spre mare. După-amiaza cu Bamberg, care mă însoțește și la cină. Încă nu este totul amenajat. Vila costă 6.000 de franci, bucătăria este angajată separat. Sala de masă mare și luminoasă. Ora 7 cinat. Ora 11½ în pat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu un tren special, Sturdza, Candiano și Young, oprit doar în Comarnic și Crivina. Ora 6¾ sosirea, Voinov și Aurelian, mitropolitul, D. Ghica, președinții Camerelor, Crețescu etc. Cerc. Experiment pentru stingerea incendiilor. La Palat, camera persană și sera iluminate electric, priveliște frumoasă; apartamentul Elisabetei a devenit foarte frumos, încă nu e teminat. Ora 8 cinat singur. Seara în seră. Ora 11 în pat. Joi, 10 ianuarie/29 decembrie Vreme închisă, rece, chiar și în camera mea e rece. Orele 10-12½ I.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
aprilie Vreme frumoasă, vânt rece. Ora 9 dejunat à trois, apoi vizitat noua construcție a Palatului. Sturdza la mine. Ora 12 dejunat à trois. Audiențe. Furtună fără ploaie. Ora 5 mers cu Fritz Anhalt la mitropolit, acolo aproape o oră. Priveliște frumoasă, munții se văd clar. Abia la ora 7 cinat à trois. Seara ne-am întins până la ora 11½, eu foarte obosit și puțin răcit. Ora 12 la mitropolie. Duminică, 8/20 aprilie. Sfintele Paști. Ziua mea de naștere. La
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
11¾ la Palat. Ne întâmpină regina Natalia. Prezentarea Curții, dejun. Ora 3 primirea corpului diplomatic. Orele 4-5½ regele Milan îmi prezintă comandanții tuturor corpurilor de armată. Mă numește șef al Regimentului 6 Infanterie. Defilare a regimentului sub comanda mea temporară. Priveliște frumoasă asupra orașului, Sava, Dunărea. Ora 8 dineu de gală cu toasturi, corpul diplomatic etc., 80 persoane. Apoi bal, eu dansez un contradans cu regina Natalia, ținut până la ora 1, bufet foarte bogat. Vorbit cu multă lume. Totul foarte elegant
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
regimentul meu. Totul a durat o oră și jumătate. Călare înapoi la Belgrad. Multă lume. Micii prinți cu trăsura. Ora 1 dejun militar cu toasturi. Ora 4 plecat cu regina la Topschidar. Văzut casa principelui Miloș. Parcul zoologic. De pe platou, priveliște frumoasă asupra Belgradului. Ora 5½ înapoi. Băut ceai la regină, care e fermecătoare. De față și regele Milan. Ora 7½ dineu, înainte de acesta îi dau regelui Ordinul Coroana României. De față miniștri și oameni de stat sârbi. Îi decorez pe
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din cauză că fratele ei Taxis e foarte bolnav. Dejunat. Orele 3-4 mers cu trăsura, cu mama și Elisabeta, la Josephslust. Minunat de înverzit, cald. Ora 5 intru la papa, el mă recunoaște și mă îmbrățișează, dar adoarme iarăși imediat după aceea. Priveliște tristă, rămân o jumătate de oră, de față mama și Koch. Ora 6½ cinat în sala pangermană. Pe terasă. Seara ceai și whist. Ora 10 în pat. Noapte minunată. Papa doarme mai liniștit. Joi, 16/28 mai Papa se scoală
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
4 acasă. Citit, scris. Ora 6½ dineu de 60 de persoane. Seara scris. Noaptea ploaie puternică. Sâmbătă, 3/15 octombrie. Slatina. Ploaie până la ora 10, apoi mai senin, mai târziu cald și frumos. Ora 10½ pe înălțimile Slatinei dincolo de Olt, priveliște minunată a întregii văi. Manevrele jos în câmpie. Acolo trei sferturi de oră, apoi mers călare pe înălțimea de la Strehavița, de unde observat atacul coloanei din aripa dreaptă, care a trecut peste Olt la Colibași și a ocupat toate tranșeele infanteriei
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lexicală: a cânt-a/a descânt-a, a încânt-a), prin intermediul flectivului (complex de morfeme, purtător al sensurilor gramaticale implicate în predicație: cântase etc.) și planul semantic al termenului subiect, precum și al celorlalți termeni cu care intră în relații sintactice: Priveliștea l-a încântat. Verbele (locuțiunile, expresiile verbale) realizează predicate sintetice (cele două componente semantice ale predicației - de natură lexicală și de natură gramaticală coexistă în structura aceluiași termen) cu diferite dezvoltări: • predicat simplu, realizat printr-un singur termen lexical: Femeia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I, 146) • a denumirii obiectului exprimat prin regent (atributul denumirii): „Moștenitor eu sunt al iernii / Mai curge-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, 364), „...Satul Humulești, în care m-am trezit, nu-i un sat lăturalnic, mocnit și lipsit de priveliștea lumii ca alte sate.” (I. Creangă, 47), „Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei.” (E. Barbu, 36), „Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare după-amiază în magazin...” (C. Petrescu, Procust, 288), „Nichifor Lipan s-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
IV. Urmăriți harta Grupei de Nord a Carpaților Orientali și scrieți în dreptul fiecărei cifre unitatea reprezentată. Pietrele Doamnei din Munții Rodnei „Elveția Moldovei. În câteva ceasuri de urcuș, pornind din Câmpulungul Moldovenesc, te afli pe vârful Rarăului. Rar loc de unde priveliștea Carpaților Răsăriteni să fie mai lămurită și mai măreață. [...] Apele Bistriței curg spre miazăzi ca printr-un șanț uriaș, purtând toată vara nenumărate plute. Când vârfurile sunt încă acoperite cu zăpadă, te crezi în Elveția.“ Simion Mehedinți, România „Dintre toți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
marginea dinspre țara Bârsei niște «Carpați Calcaroși», semeți ca și Alpii Bavariei sau ai Tirolului. Ciucaș, Tătarul, Baiu, Bucegii și Piatra Craiului ridică crestele lor întocmai ca niște palate cu multe turnuri.“ Simion Mehedinți, România „În lumea întreagă sunt rare priveliști, care să minuneze atâta pe drumeț, ca valea adâncă de la Cheile Dâmbovicioarei. După ce pârâul coboară cale de ceasuri prin păduri pustii și după ce trece pe la gura unei peșteri întunecate, lăcaș străvechi al urșilor, valea prinde a se lărgi, iar Dâmbovicioara
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Occidentali. IV. Caracterizați una din diviziunile Carpaților Occidentali (Munții Banatului, Munții Poiana Ruscăi, Munții Apuseni), urmărind: Ca peste tot, Calcarul e tăiat ușor de râuri, care sapă văi adânci, face peșteri și ponoare, așa că ochiul călătorului are în această regiune priveliști care aduc aminte pe cele din Bucegi.“ Simion Mehedinți, România SUBCARPAȚII a. Caracteristici reprezintă o regiune deluroasă situată la exteriorul Carpaților, între văile Moldova, în nord, și Motru, în sud-vest; sunt dominați de culmile Carpaților Orientali și ale Carpaților Meridionali
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
În delta și bălțile Dunării există colonii de păsări, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii, și o vegetație bogată. AMINTIȚI-Vă definiția lacului; factorii care contribuie la formarea cuvetei lacustre. 56 GEOGRAFIE FIZICĂ Cazanele Mici din Defileul Dunării „Priveliștea fluviului la Porțile de Fier și în tot lungul vadului săpat printre munți e de o măreție cum rar se vede pe toată fața pământului. Unde malul se ridică sute de metri, drept deasupra apei, iar râpele sure sunt împodobite
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
transformat Balcicul într-o veritabilă colonie artistică. Prezența Reginei Maria asigura, la rîndu-i, un motiv suplimentar pentru pictori și scriitori de a fi în proximitatea protectoarei artelor. Considerat pe drept cuvînt un peisaj pictogenic, Balcicul furniza în ordinea peisajului abundente priveliști deschise spre largul mării, dar și către relieful calcinat al țărmului. Muntele Alb apare aproape în fiecare imagine sau, dacă lipsește, se include în imaginea ideală a locului. În schimb, pictorii sunt atrași de exotismul localnicilor, fie ei turci, tătari
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
un spațiu populat de milenii, așa cum ne demonstrează vestigiile arheologice și documentele din arhivele secolelor XV VIII, cetatea dacică de pe Col ina Cătălina fiind înălțată acolo pentru a apăra ceva, împotriva cuiva. Nimeni nu construiește ziduri și turnuri pentru frumusețea priveliștilor. Urmele materiale stau mărturie a unor timpuri îndepărtate, când aici au trăit oameni, au iubit, au luptat și au suferit pentru a și apăra pâinea cea de toate zilele împotriva tuturor intemperiilor istoriei. Noi, oamenii de astăzi, știm acum cât
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]