11,157 matches
-
aceea insuficient. Faptele (foarte puține), opiniile și intențiile sale nu îi conferă o valoare de simbol sau de promotor al unei renașteri naționale, reală sau visată. Lumea care apare în carte este o imagine superficială și limitată a societății și problematicii românești din epocă. Cartea facerii a fost judecată prin prisma personalității și biografiei autorului, a intențiilor sale declarate, fiindu-i atribuite semnificații pe care analiza textului nu le confirmă. Talentul de povestitor, exprimarea fluentă, o anumită febrilitate a stilului, relativul
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
semnificații care se bazează pe teoria „camuflării sacrului în profan”. O a doua parte a studiului, Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial (1997), ca și Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade (2001) vor relua aproape integral problematica fantasticului, extinzând-o la romanele „existențialiste”, expresii ale unui „pact biografic” al conlucrării dintre autor, narator și personaj. Autenticitatea ca formă de antiliteratură, justificată, după G., printr-o scriitură subiectivă de tipul jurnal, memorii, autobiografie, generează o narațiune indirectă, care
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
și istoric literar. Este fiul Margaretei (n. Fodor) și al lui Mihai Gorcea, tâmplar. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” (1959) și al Facultății de Filologie a Universității din București (1964), și-a luat doctoratul în filologie în 1973, cu teza Problematica genurilor în proza secolului 20. Între 1975 și 1978 a fost lector de limba română în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. A debutat în 1963, la „Gazeta literară”. Colaborează sporadic la „Argeș”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
în problema relațiilor de muncă a fost mai degrabă pragmatică. În propunerea pe care sindicatele românești, puternic susținute de sindicatele europene, au făcut-o pentru o nouă reglementare a relațiilor de muncă, guvernul Năstase a sesizat oportunitatea de a transfera problematica dificilă a ocupării forței de muncă dinspre stat către patronat și, pentru că puține probleme de politică internă sunt atât de dificile ca aceasta, a susținut din toate puterile propunerile sindicatelor. Noul Cod al Muncii a fost legiferat, dar nu a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
efecte semnificative asupra evoluției societății și apropierii de lumea occidentală. Problema noastră actuală este legată de diferențele de prosperitate dintre lumea occidentală, dezvoltată și democratică, și societatea românească. Și este important să stabilim că ea nu poate fi încadrată în problematica „tradițională” a ideologiei dominante despre comunism, tranziție și capitalismul dezvoltat. Dimpotrivă, putem înțelege sarcinile noii tranziții către prosperitate a societății românești postcomuniste numai dacă renunțăm la cadrul paradigmatic care a întemeiat practicile politice ale postcomunismului și construim unul nou, pornind
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Toate ideologiile tranziției, de la jumătatea secolului al XIX-lea și până în prezent, au fost ideologii ale sacrificării populației de dragul unor „interese naționale” sau politice planificate să determine prosperitatea populației într-un moment ulterior. Memoriile regelui Carol I ne arată cum problematica principală a tranziției românești - asupra căreia era concentrată atenția regelui - consta în dezvoltarea unei infrastructuri capabile să lege România de lumea occidentală: rețeaua de căi ferate din România și relațiile politice necesare conectării acesteia la rețeaua de căi ferate a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de francul francez -, modernizarea armatei, construirea unei administrații de tip occidental și, nu în ultimul rând, edificarea unui sistem politic de tip democratic, care să permită funcționarea principalelor instituții ale economiei de piață. Asemenea priorități au împins pe plan secundar problematica sporirii prosperității populației, care trece printr-o a doua iobăgie la sfârșitul secolului al XIX-lea (în plină perioadă de reforme destinate modernizării) și o guvernare ce pare să abandoneze obiectivele legate de educație, sănătate și protecție socială. Următoarea tranziție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o problemă a structurii sociale românești pe care prima tranziție o ignorase aproape în totalitate: crearea unei elite financiare și industriale naționale. Concentrarea priorităților asupra creării elitelor (și a infrastructurii urbane indispensabile acestora) nu a slujit în nici un fel aducerii problematicii prosperității maselor și a grupurilor marginale în centrul politicilor de tranziție - drept care, din nou, prosperitatea a rămas pe un plan secundar. La rândul ei, tranziția comunistă s-a concentrat și ea asupra creării infrastructurii de compatibilitate necesară comunicării cu lumea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
elite și populație, tradus prin atacul politic, ideologic, tehnic și cultural al elitelor împotriva oricărei distribuiri de resurse către populație. În aceste condiții, nici vorbă de transformarea creșterii prosperității populației într-o prioritate a politicilor tranziției. În abordarea ideologică a problematicii distribuirii resurselor sociale, elitele au dat dovadă de o remarcabilă solidaritate. Așa se face că, la mai mult de un deceniu și jumătate de la revoluția din decembrie 1989, în România nu există nici măcar o singură elită politico-intelectuală care să susțină
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populației ca o prioritate a politicilor tranziției. Nici măcar dezvoltarea nu a devenit o prioritate politică până când nu a fost impusă, ca o cerință obligatorie pentru aderarea europeană, în cadrul criteriilor de aderare. Dar, elitele au reușit să ignore atât de mult problematica prosperității și pe cea a dezvoltării, încât până și dezvoltarea și-a pierdut din virtuțile de producătoare de prosperitate. În cele din urmă, ea s-a limitat la simpla creștere economică ale cărei rezultate au fost orientate prioritar către subvenționarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
opune capitalismului, și de la această teză a excepționalității provine agresivitatea lor în raport cu noua clasă a capitaliștilor români. Probabil că cel mai puternic test de consistență al ideologiei dominante în materie de capitalism postcomunist în România este abordarea pseudo academică a problematicii corupției. Toată lumea, începând cu opinia publică și liderii politici și terminând cu comunitatea academică și specialiștii internaționali, este unanimă în a afirma că în România corupția: (1) există și este pseudo generalizată - în orice caz, se află la un nivel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proclamat avuția societății - măsurată în capacitatea de a utiliza resursele sociale pentru producție - drept un bun al întregii populații, gestionat de stat. Gestionarea privată a acestor bunuri nu modifică esențial relația dintre avuția publică și cetățeni, dar privatizarea o face! Problematica morală care derivă de aici este poate interesantă, dar lipsită de pragmatism odată ce opțiunea politică pentru privatizare a avut loc. În schimb, o problematică politico-economică și socială care derivă din simpla inițiere a procesului devine extrem de importantă. Al doilea lucru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a acestor bunuri nu modifică esențial relația dintre avuția publică și cetățeni, dar privatizarea o face! Problematica morală care derivă de aici este poate interesantă, dar lipsită de pragmatism odată ce opțiunea politică pentru privatizare a avut loc. În schimb, o problematică politico-economică și socială care derivă din simpla inițiere a procesului devine extrem de importantă. Al doilea lucru care trebuie neapărat luat în considerare în abordarea privatizării este faptul că ea nu este neapărat (și nu în primul rând) un proces specific
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
preocupat de studiul îngerilor. Iar aceasta în condițiile în care principala problemă a politicii externe românești de după 1989 este cea referitoare la raporturile dintre capitalul autohton și capitalul internațional! Cea de a doua sursă importantă a izolării intelectualității române în raport cu problematica sistemului capitalist ca mod de organizare socială constă în alianța ei politică cu partidele „istorice”. Revirimentul organizării politice din perioada interbelică este un specific al tranziției românești. În nici o altă societate postcomunistă partidele politice din perioada interbelică nu au avut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-au aliat cu partidele istorice, adaptînd astfel, de voie, mai de nevoie, o abordare care îi conducea automat la anticapitalism. Inclusiv prin efortul lor, principala temă politică a privatizării - iar privatizarea era principala temă a schimbării sociale - a devenit problematica restituirii proprietăților naționalizate de comunism. Iar dominanta politică a problematicii a împins-o către mica proprietate, a cărei restaurare aduce voturi, și nu către marea proprietate, mai ales industrială, a cărei constituire ridica mai multe probleme decât putea rezolva. Ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai de nevoie, o abordare care îi conducea automat la anticapitalism. Inclusiv prin efortul lor, principala temă politică a privatizării - iar privatizarea era principala temă a schimbării sociale - a devenit problematica restituirii proprietăților naționalizate de comunism. Iar dominanta politică a problematicii a împins-o către mica proprietate, a cărei restaurare aduce voturi, și nu către marea proprietate, mai ales industrială, a cărei constituire ridica mai multe probleme decât putea rezolva. Ca urmare, din rațiuni politice - și nu culturale sau științifice -, intelectualitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reforma bancară declanșată în anul 2000. Începând cu acest an, decizia politică ce rămâne nemodificată de-a lungul diferitelor guvernări este că băncile fie se află în proprietatea capitalului financiar străin - investitor strategic european -, fie nu supraviețuiesc. Până la urmă, întreaga problematică este tranșată de evoluțiile unui proces paralel și strâns legat de cel al accesului la banii publici: privatizarea. PRIVATIZAREA SAU „CALEA REGALĂ” S-a spus despre economiile postcomuniste că sunt „economii de pradă”, în loc să fie economii de piață funcționând după
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
suprafeței de pământ alocată, pe de o parte, iar pe de altă parte, produce o polarizare socială semnificativă a populației rurale. Reconstituirea proprietăților naționalizate cu jumătate de secol mai devreme nu face decât să importe în societatea postcomunistă a prezentului problematica socială deja uitată a societății românești de acum jumătate de secol. Și ea nu era nici mică, nici ușor de rezolvat. Recensământul agricol din 2003 arată că cele 4,28 milioane de exploatații agricole individuale se distribuie, în funcție de mărimea suprafeței
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România evoluează - acordând prioritate caracteristicilor interne în raport cu cele ale modelului extern - între limitele destul de largi ale toleranței occidentale, răspunzând comandamentelor generale ale tranziției postcomuniste, dar modelându-le în funcție de interesele afirmării clasei capitaliștilor autohtoni. Confruntarea politică românească este dominată de o problematică internă, referitoare la care anume dintre grupurile de potențiali capitaliști autohtoni vor deține rolul conducător în economie și în societate (prin intermediul politicii, administrației, mass-media). Clasa politică românească se divide între susținătorii a două elite, fiecare dintre ele reunind, deopotrivă, politicieni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
H. le plasează în cadrul literaturilor slave, situare pe care o justifică prin aportul considerabil al elementelor slave în limbă, prin influența exercitată de slavona cultului religios. Privirea panoramică rămâne, în ciuda informației bogate (e drept, nu întotdeauna și riguroasă), la suprafața problematicii; orizontul interpretării este marcat de sursele recomandate: Geschichte der rumänischen Literatur a lui Gheorghe Alexici (Leipzig, 1906) și o antologie a poeziei românești (Rumänische Dichtungen), publicată de Carmen Sylva (Leipzig, 1883). Și în cartea Die Lyrik des Auslands seit 1800
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
proporțiile unei autentice drame a creației. Se pare că o atare eventualitate nici nu îl ispitește pe autor, care e mult mai atent să-și caute și să-și confecționeze un sistem imagistic personal reliefat decât să transfigureze o gravă problematică a ființei. E adevărat că mijloacele expresive sunt astfel mobilizate, încât par a sugera un mesaj adânc afundat în faldurile criptice ale limbajului. Impresia este însă că acestea au venit în poezie executând disciplinate un ordin de concentrare, și nu
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
personalității omului în viitor. Însă H., care a studiat și teoretizat specificitatea literaturii de anticipație, nu uită nici un moment că există anumite convenții proprii artei literare și, mai ales, că în substanța oricărei scrieri „singura preponderență acceptabilă este aceea a problematicii umane”, iar țelul esențial al genului SF rămâne tot „cunoașterea artistică a lumii”. Interesul teoretic deosebit arătat domeniului SF l-a condus la cunoașterea aproape integrală a bibliografiei de specialitate românești și internaționale, el recuperând, prin propriile cercetări de istorie
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
mai recent dintre programme este regional și vizează apropierea Între rețelele sud-est europene prin invitarea de bursieri (10) bulgari, turci, greci, moldoveni etc. Fondat În noiembrie 2000, CAS s-a orientat de la Inceput către cercetări regionale, propunându-și «să universalizeze problematică regională». Este condus de doi istorici ai culturii, Aleksander Kiossev și Diana Mișkova. CAS a Început cu două mari proiecte (Nexus-Project, Identity Reader) și un program cultural auxiliar (un seminar poetic). Singurii membri permanenți ai CAS sunt cei doi directori
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
demistificare, Îndreptată mai ales Împotriva unei reprezentări pur culturale a exilului. Această viziune culturalista asupra exilului riscă să legitimeze angajamente politice mai puțin pure și să introducă prin contrabandă reziduri ideologice din alte vremuri. Trebuie să mai adaug că „sociologizarea” problematicii exilului nu presupune contrapunerea unei reprezentări mizerabiliste a exilului celei eroice, ci trebuie doar să identifice unele funcții sociale și practicile care le definesc. Așteptări decepționate, comparații problematice Așa cum s-a putut constată din generoasă oferta a organizatorilor și din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În sine. Scriitura intervine aici că un joc explicativ al mecanismului de excludere și de includere. Ea introduce astfel o miză de autonomie a fiecăruia dintre cele două spații, creativ și comunitar, În jocul de deschidere și de Închidere al problematicii exilului”. Dublu exilat, din propria-i țară și din propria-i comunitate din exil, scriitorul sfârșește prin a avea un impact negativ asupra receptării sale de către conaționali. Statutul acestuia apare astfel definit că pe jumătate Înăuntru, pe jumătate Înafara („mi-dehors
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]