18,757 matches
-
de urmărire penală, este neconstituțională. ... 24. Așadar, având în vedere toate considerentele anterior menționate, Curtea a constatat că orice încălcare a normelor relative la drepturile procesuale, inclusiv în materia probațiunii, poate determina o vătămare a drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, dovedirea vătămării de către aceștia, alături de impunerea, prin lege, și a altor exigențe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, constituind o condiționare a accesului liber la justiție, justificată prin restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
drepturile procesuale, inclusiv în materia probațiunii, poate determina o vătămare a drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, dovedirea vătămării de către aceștia, alături de impunerea, prin lege, și a altor exigențe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, constituind o condiționare a accesului liber la justiție, justificată prin restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a dreptului de a invoca nulitatea relativă, în vederea asigurării ordinii de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
242 alin. (2): „(2) Măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1). “ ... ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1). “ ... ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viață și la
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă“, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, aceasta ridică o problemă de admisibilitate din punctul de vedere al structurii excepției de neconstituționalitate, expres consacrată de dispozițiile art. 10
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
că sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă“, este inadmisibilă. ... 15. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor procesual penale ale art. 223 alin. (2) teza finală, cu referire la sintagma „pentru care legea prevede
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
procedură penală, cu referire la sintagma „în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă“, este inadmisibilă. ... 15. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor procesual penale ale art. 223 alin. (2) teza finală, cu referire la sintagma „pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare“, Curtea reține că măsurile preventive sunt instituții de drept procesual penal cu caracter de constrângere, prin
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor procesual penale ale art. 223 alin. (2) teza finală, cu referire la sintagma „pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare“, Curtea reține că măsurile preventive sunt instituții de drept procesual penal cu caracter de constrângere, prin care suspectul sau inculpatul este împiedicat să întreprindă anumite activități care s-ar răsfrânge negativ asupra desfășurării procesului penal sau asupra scopului acestuia. Întrucât prin luarea măsurilor preventive se aduce atingere dreptului fundamental la inviolabilitatea
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
inviolabilitatea persoanei, așadar, libertății individuale, atât legislația națională (Codul de procedură penală și art. 23 din Constituția României), cât și cea europeană (art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale) au instituit o serie de garanții procesuale care să prevină abuzul și arbitrarul în luarea, menținerea, prelungirea și confirmarea acestora, transpuse în numeroase condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ. De altfel, legea procesual penală în vigoare prevede posibilitatea luării unor măsuri privative sau restrictive de libertate „doar în
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale) au instituit o serie de garanții procesuale care să prevină abuzul și arbitrarul în luarea, menținerea, prelungirea și confirmarea acestora, transpuse în numeroase condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ. De altfel, legea procesual penală în vigoare prevede posibilitatea luării unor măsuri privative sau restrictive de libertate „doar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege“ [art. 9 alin. (2)]. ... 16. Scopul și condițiile generale pentru luarea măsurilor preventive sunt reglementate în art. 202
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
sunt reglementate în art. 202 din Codul de procedură penală și sunt aplicabile indiferent de măsura preventivă care se instituie, condițiile specifice de luare a fiecărei măsuri și procedura de urmat, conținutul și efectele dispunerii lor fiind reglementate prin norme procesual penale cu caracter special cuprinse în secțiunile a 2-a (Reținerea), a 3-a (Controlul judiciar), a 4-a (Controlul judiciar pe cauțiune), a 5-a (Arestul la domiciliu) și a 6-a (Arestarea preventivă) ale capitolului privind măsurile preventive
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, să se constate că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Toate aceste condiții prevăzute de normele procesual penale sunt apreciate de către judecătorul de drepturi și libertăți, care, potrivit art. 226 și 227 din Codul de procedură penală, poate admite propunerea procurorului și poate dispune arestarea preventivă a inculpatului, prin încheiere motivată, ori poate respinge, prin încheiere
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
privește circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, judecătorul va reține din probatoriul administrat dacă rezultă suficiente elemente de fapt pentru a putea presupune că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa. ... 21. Așadar, Curtea reține că normele procesual penale ce reglementează scopul și condițiile generale de aplicare a măsurilor preventive, respectiv condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive sunt în deplin acord cu dispozițiile constituționale invocate de autor. ... 22. De altfel, Curtea constată că, în jurisprudența
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
Codul de procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 24. Prin urmare, evaluarea împrejurărilor concrete ale cauzei și conduita inculpatului determină luarea măsurii preventive
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
al persoanei arestate preventiv de a cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune nu se poate realiza decât în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, care arată în ce împrejurări poate funcționa o măsură procesuală, oricare ar fi aceasta. Condițiile de acordare a acestei liberări provizorii sub control judiciar (dispusă, în cauză, de către instanța de fond, dar revocată, ulterior, de instanța de control judiciar) sunt prevăzute de normele procesual penale, în temeiul dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
împrejurări poate funcționa o măsură procesuală, oricare ar fi aceasta. Condițiile de acordare a acestei liberări provizorii sub control judiciar (dispusă, în cauză, de către instanța de fond, dar revocată, ulterior, de instanța de control judiciar) sunt prevăzute de normele procesual penale, în temeiul dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege“, fiind atributul legiuitorului să le stabilească (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 6 din
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
al României, Partea I, nr. 145 din 5 martie 2012, și Decizia nr. 608 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 2 iulie 2012). ... 26. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor procesual penale ale art. 239 alin. (1), cu referire la sintagmele criticate, în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că, potrivit normelor referitoare la durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecății în primă instanță, durata totală
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
a dispozițiilor art. 16, 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Sorin-Ioan Cotfas într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că interpretarea art. 16, 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 de către casa de pensii, în sensul neacordării militarilor pensionați în temeiul art. 19 a dreptului
DECIZIA nr. 524 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298144]
-
justiției poate fi ascultată în calitate de martor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 80 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 19 februarie 2007). De la această regulă, legea procesual civilă instituie anumite excepții, precizând persoanele care nu pot fi audiate ca martori sau care sunt scutite a depune mărturie, în considerarea calității pe care o dețin. ... 16. Astfel, art. 315 alin. (1) din Codul de procedură civilă instituie interdicții
DECIZIA nr. 620 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298182]
-
care ar avea un interes ce ar putea influența caracterul veridic al declarației acestuia. Așadar, interdicția cu privire la persoanele care se află în legături de interese cu vreuna din părți este stabilită exclusiv în interesul părților litigante, asigurând echilibrul procesual al acestora, și este o interdicție relativă, care poate fi înlăturată prin convenția, expresă sau tacită, a părților. ... 18. Probele au o importanță deosebită în procesul civil, judecătorul trebuind să cunoască raporturile juridice dintre părți și faptele care au condus
DECIZIA nr. 620 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298182]
-
judecătorului, care este suveran în aplicarea și interpretarea legii, în funcție de circumstanțele proprii fiecărei cauze. Această apreciere trebuie să aibă în vedere o mai bună administrare a justiției, urmărindu-se soluționarea pretențiilor celor două părți într-un singur cadru procesual, ceea ce permite instanței judecătorești să cunoască, în complexitatea lor, raporturile juridice dintre părți, fiind, astfel, evitată pronunțarea unor hotărâri contradictorii. Prin urmare, noțiunea „strâns legate“ cuprinsă în dispozițiile legale criticate evocă o legătură inseparabilă, care este de natură să
DECIZIA nr. 450 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298180]
-
de acces liber la justiție. ... 10. Instanța de judecată autoare a excepției de neconstituționalitate critică, de asemenea, faptul că se acordă Curții de Apel București competența de a judeca în fond rezoluțiile de clasare, deși Constituția stabilește un alt traseu procesual pentru orice dosar disciplinar, și anume în primă instanță la secția corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar în calea de atac, indiferent cum alege legiuitorul să o numească, dosarul disciplinar se judecă la Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299409]
-
timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14 aprilie 2025 și, ulterior, la data de 28 aprilie 2025, hotărând următoarele: ÎNALTA CURTE, asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel B. - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 22.03.2023, cu nr. 1.954/2/2023, reclamanta APR/S.RO a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca prin
DECIZIA nr. 2.200 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299336]
-
2022. În motivarea cererii reclamanta a susținut că obiectul prezentei acțiuni judiciare îl constituie controlul de legalitate asupra dispozițiilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.194/2022. La data de 23.06.2023, MMAP a formulat cerere de intervenție accesorie în susținerea poziției procesuale a pârâtului, prin care a solicitat, pe această cale, admiterea excepției lipsei de interes, raportat la Decizia nr. 66/2009 a Curții Constituționale și, pe fond, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. ... 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 1.668 din 13
DECIZIA nr. 2.200 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299336]
-
care dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență. ... 53. Alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 51/1995 statuează că, pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său, iar alin. (2) arată că activitatea desfășurată de avocat în condițiile legii și ale Statutului profesiei de avocat, indiferent de forma și modalitatea de exercitare a profesiei, care generează venituri profesionale, nu poate fi reconsiderată ca activitate
DECIZIA nr. 173 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299404]