9,624 matches
-
aproape toți analiștii subliniază că țările foste socialiste din Europa Centrală și de Est s-au rupt odată de regimurile democrației capitaliste, cu proprietatea privată și concurența, și au instaurat regimurile democrației populare, caracterizate prin instituirea proprietății monopolist-statale asupra resurselor productive, în mod deosebit asupra mijloacelor de producție, și a conducerii (gestiunii) centralizate prin planul național unic de dezvoltare economico-socială (planul dirija însă nu numai viața economico-socială, ci și viața politică și spiritual-culturală). Ruptura s-a produs, deci, față de un regim
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
opuse, și anume: sistemul capitalist, bazat pe proprietatea privată, pe absența ierarhizării puterii economice și pe acțiunea mecanismelor pieței concurențiale (capitalismul este asociat pieței), și sistemul socialist, bazat pe proprietatea publică, mai ales sub forma proprietății de stat, asupra resurselor productive și pe mecanismele birocratice ale planificării centralizate (socialismul este asociat planificării imperative atotcuprinzătoare). Forma pură a celor două sisteme este însă greu de depistat în vreo țară. Fiecare dintre cele două sisteme era promovat de ideologii specifice. Capitalismul propovăduia acțiunea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
procese care marchează lumea contemporană se înscrie și implementarea unui mod nou de a produce avuție sau bogăție. În România, acest proces se împletește strâns cu tranziția spre un sistem economico-social liberalizat, fundamentat pe apropierea și alocarea privată a resurselor productive. România poate depăși starea economico-socială precară în care se află numai prin valorificarea plenară a oportunităților pe care le oferă cele două tranziții<footnote Marin Dinu, Cristian Socol și Aura Niculescu, Economia României. O viziune asupra tranziției postcomuniste, Editura Economică
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
anumite forme și proporții coexistă și astăzi), mai mult sau mai puțin pașnic, două sisteme social economice diametral opuse sub aspectul, în primul rând, al fundamentelor organizării sociale, respectiv forma de apropiere a bunurilor economice, în mod deosebit a resurselor productive, a capitalului, structura puterii economice și rolul pârghiilor pieței în reglarea activității economice, a corelațiilor fundamentale la nivel microși macroeconomic, iar în al doilea rând, al finalității sociale. Este vorba despre sistemul așa-zis socialist, adoptat în special de țările
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
microși macroeconomic, iar în al doilea rând, al finalității sociale. Este vorba despre sistemul așa-zis socialist, adoptat în special de țările din Europa Centrală și de Est, dar nu numai, bazat pe proprietatea colectivă (sub diverse forme) asupra mijloacelor productive, pe structura piramidală a puterii economice și pe o planificare supercentralizată, atotcuprinzătoare, birocratică și normativă, și de sistemul așa-zis capitalist, adoptat de statele Europei Occidentale, Americii de Nord și de Japonia, bazat pe apropierea privată a resurselor productive, pe inexistența ierarhizării
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
forme) asupra mijloacelor productive, pe structura piramidală a puterii economice și pe o planificare supercentralizată, atotcuprinzătoare, birocratică și normativă, și de sistemul așa-zis capitalist, adoptat de statele Europei Occidentale, Americii de Nord și de Japonia, bazat pe apropierea privată a resurselor productive, pe inexistența ierarhizării puterii economice și pe rolul decisiv al pârghiilor și instrumentelor pieței concurențiale (mai mult sau mai puțin perfecte) în reglarea (autoreglarea) fenomenelor economico-sociale. A fost o realitate evidentă că resorturile sistemului socialist au condus la rezultate nedorite
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
utilizarea factorilor tradiționali de producție și pe avantajul comparativ, având ca obiective principale creșterea economică, echilibrul și stabilitatea, ocuparea deplină și stabilitatea prețurilor, noua economie este privită ca un sistem complex, dinamic și adaptiv, care se bazează pe noii factori productivi, apelează la comerțul electronic și la alte instrumente moderne ale e-dezvoltării, pune accent pe avantajul competitiv,echipe multifuncționale, are ca topici predilecte dezechilibrul, instabilitatea, fluctuațiile, haosul, presupunând fuziunea mai multor fenomene, între care revoluția tehnologică (progresul tehnologic rapid, în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
devin noul nucleu al competențelor. Ne aflăm într-o lume în care avem de-a face cu domenii cognitive, în care ideile valorează nespus de mult, în timp ce produsele costă mult mai puțin. Noua economie reclamă o regândire a teoriei factorilor productivi, în sensul că factorii tradiționali devin secundari, iar cunoașterea devine componenta esențială a sistemului contemporan de dezvoltare economică și socială. Sursa de bază a avantajului competitiv al organizației a devenit crearea, achiziționarea și dezvoltarea efectivă a cunoștințelor în cadrul său. Organizațiile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și dezvoltarea efectivă a cunoștințelor în cadrul său. Organizațiile care își utilizează cunoștințele ca pe o sursă a avantajului competitiv sunt denumite organizații care învață. Cunoștințele, sub forma proprietății intelectuale sau a capitalului intelectual, înlocuiesc munca, natura și capitalul ca factori productivi tradiționali. O organizație bazată pe cunoaștere poate insufla un spirit antreprenorial nou și îi poate motiva pe manageri să fie preocupați de transformarea organizației într-una capabilă să capteze, să aplice și să dezvolte valoarea, ca urmare a implementării unor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
care s-au declanșat în anii ’50 ai secolului trecut. Noua economie, economia de tip „al treilea val”, este denumită prin termenul special „modul nou de făurire a avuției”. Acesta se caracterizează prin agregarea a zece piloni, și anume: factorii productivi, valorile intangibile, demasificarea, munca, inovația, scara de operațiuni, organizarea, integrarea sistemelor, infrastructura și accelerarea. Toffler acordă un loc special factorilor productivi. În economia celui de-al „doilea val”, principalii factori productivi au fost pământul, munca, materiile prime și capitalul. Resursa
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
termenul special „modul nou de făurire a avuției”. Acesta se caracterizează prin agregarea a zece piloni, și anume: factorii productivi, valorile intangibile, demasificarea, munca, inovația, scara de operațiuni, organizarea, integrarea sistemelor, infrastructura și accelerarea. Toffler acordă un loc special factorilor productivi. În economia celui de-al „doilea val”, principalii factori productivi au fost pământul, munca, materiile prime și capitalul. Resursa centrală a economiei din „al treilea val” devine cunoașterea. Aceasta se definește prin noile date, informații, imagini, simboluri, cultură, ideologie și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
caracterizează prin agregarea a zece piloni, și anume: factorii productivi, valorile intangibile, demasificarea, munca, inovația, scara de operațiuni, organizarea, integrarea sistemelor, infrastructura și accelerarea. Toffler acordă un loc special factorilor productivi. În economia celui de-al „doilea val”, principalii factori productivi au fost pământul, munca, materiile prime și capitalul. Resursa centrală a economiei din „al treilea val” devine cunoașterea. Aceasta se definește prin noile date, informații, imagini, simboluri, cultură, ideologie și prin valori noi.<footnote Alvin Toffler, Heidi Toffler, Război și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
știința și tehnologia, ca informație, sunt încorporate în forța de muncă sub formă de cunoștințe. În producție, informația este însă o resursă similară materiilor prime, fiind deci un mijloc de producție. Mai mult chiar, informația este expresia cunoașterii devenită factor productiv, iar, pe de altă parte, informația inteligentă devine resursa cea mai importantă pentru creșterea productivității muncii. Informația inteligentă poate conduce activitățile de producție fără intervenția nemijlocită a omului, având un rol de intermediar între forța de muncă și celelalte mijloace
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Relațiile dintre țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate în domeniul informației ar trebui să țină cont de caracteristicile economice specifice informației. Ar trebui ca o informație, odată amortizată economic, să devină disponibilă oriunde în lume, mai ales pentru procesul productiv, nu numai pentru cel științific; altfel apare pericolul apariției unei forme de exploatare economică marcată de regulile unei economii neadaptate noilor realități informaționale. Capacitatea de generare a informației, ca expresie a potențialului creativ al națiunilor, capătă o importanță crescândă, iar
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
umani ai dezvoltării noii economii. În concepția sa, factorii majori care au dus la caracteristicile actuale ale economiei mondiale sunt reduși la doi, anume: dominația piețelor financiare asupra comerțului cu bunuri și valori și rolul crescând al cunoașterii ca factor productiv. Giddens își focalizează atenția asupra celui de al doilea factor. În acest sens, el subliniază că trăsăturile cele mai notabile ale economiei globalizate le constituie știința și tehnologia și talentele emblematice ale omului, care au un rol tot mai mare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
la proprietari, aceștia au atât un stimulent personal, cât și un control propriu asupra folosirii raționale a resurselor investite - funcția de stimulare și de control asupra proprietății. Utilizarea cu eficiență maximă a resurselor este asigurată prin faptul că proprietarul activelor productive poate realiza cele mai mari profituri producând bunurile cele mai solicitate pe piețele concurențiale. Proprietatea privată stimulează inovația pentru că, cel puțin în faza lansării produsului, inovatorul are o poziție de monopol; astfel, se pot realiza profituri mari, dar care încep
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
private; diferențierea formei juridice - întreprinderi publice de drept privat și întreprinderi de drept public; sectorul activităților, respectiv natura bunurilor și serviciilor pe care le oferă - domenii publice tradiționale (apa, energia, transporturile) sau domenii ce aparțin de regulă sectorului privat (întreprinderi productive, de alimentație); activități economice pe plan național și internațional. Problema care se ridică este care întreprinderi trebuie privatizate prima dată. Există, în practica economică, o serie de instrumente de clasificare pentru selectarea întreprinderilor publice care urmează a fi privatizate în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
înainte de despăgubire” a apărut o avalanșă de solicitări de restituiri. Procedurile de verificare corespunzătoare au necesitat mult timp și au fost criticate ca fiind un obstacol în calea investițiilor. Atâta timp cât nu sunt clarificate raporturile de proprietate asupra terenurilor și activelor productive, nu se poate dispune liber de ele, nu se poate investi din nou și, în consecință, priva tizarea stagnează. De aceea, trebuie avută în vedere posibilitatea unei soluții de despăgubire, conform căreia vechilor proprietari li se acordă o compensație pentru
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
unei diviziuni a muncii de tip natural, dar modul de satisfacere a nevoilor indivizilor a rămas tot autoconsumul; schimbul de activități între oameni nu era încă posibil. Această formă de organizare a activităților umane, pe temeiul proprietății comune asupra resurselor productive și autoconsumului, este numită, în știința economică, drept economie naturală. Diviziunea naturală a muncii a stimulat productivitatea, care a condus, la rândul său, la apariția proprietății private. Diviziunea muncii s-a adâncit și a căpătat conotații sociale; este vorba despre
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
alături de economia de schimb, ea fiind de fapt o economie de schimb mult evoluată, în cadrul căreia piața, componenta centrală a economiei descentralizate, reglează și autoreglează, prin mecanismele și pârghiile sale, respectiv cerere, ofertă, preț ș.a., alocarea și utilizarea resurselor economice productive atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Primul model teoretic de sistem economic a fost elaborat de Adam Smith și este cunoscut sub numele de sistem economic liberal sau de piață; în cadrul acestui sistem, modalitățile de acțiune pentru
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
agendă pentru reconstrucția economică și socială în Europa Centrală și de Est, Editura Economică, București, 1993, p. 40 și p. 132. footnote.>. Astfel, introducerea conceptului economiei de piață înseamnă crearea unui context socioeconomic care să promoveze reconstrucția și creșterea activelor productive ale unei economii naționale, singurele care conduc către o bunăstare materială<footnote Idem, p. 132. footnote>. Adam Smith a pus bazele modelului teoretic al economiei de piață. De-a lungul timpului, modelul clasic al economiei de piață a fost dezvoltat
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
alocarea resurselor cu excluderea oricărei intervenții a statului și monopolurilor<footnote Niță Dobrotă, op. cit., p. 185. footnote>. În acest sistem social de organizare și funcționare a activităților economice, prioritățile în producerea bunurilor și metodele de organizare și combinare a factorilor productivi sunt determinate de raportul dintre cerere și ofertă, iar accesul persoanelor și categoriilor de persoane la bunurile economice este mijlocit de nivelul și dinamica prețurilor. Această concepție este preluată și de alți specialiști din mediul universitar<footnote Dumitru Ciucur, Constantin
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
acțiunilor proprii; d) relațiile predominante dintre subiecții economici sunt tranzacții bilaterale de piață, libere și directe, relații de tip orizontal (acest tip de relații sunt întemeiate pe interesul particular și pe criteriile raționalității și eficienței în atragerea și utilizarea factorilor productivi); e) existența unui sistem generalizat de piețe interdependente, în cadrul căruia toți subiecții economici și toate categoriile de piețe se află într-un sistem de concurență liberă, asigurând cooperarea și selecția lor prin prisma rezultatelor economice (concurența liberă și generalizată constituie
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
că oferă informațiile necesare pentru fundamentarea deciziilor referitoare la ce să se producă, cum să se producă, cât și pentru cine să se producă, iar prin mecanismul prețurilor se alocă resursele, se fundamentează tehnologiile și modalitățile de combinare a factorilor productivi, se atestă calitatea deciziilor, concordanța ofertei cu nevoia socială; e) stabilirea prețului pe piață prin confruntarea cererii și ofertei și fără restricții de ordin administrativ ale statului; f) omniprezența concurenței, în sensul că spiritul concurențial sau competițional permite acțiunea neîngrădită
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
monetare); h) existența profitului ca obiectiv principal al acțiunilor agenților economici (randamentul propriilor capacități și competențe determină limita privind nivelul profitului)<footnote În condițiile concurenței libere și ale unui număr mare de producători și consumatori, schimburile sunt echivalente, iar factorii productivi sunt remunerați prin salarii, rente, dobândă, profit. Agenții economici sunt determinați să aducă îmbunătățiri și inovări în procesele de producție și schimb. În acest fel, mulți dintre agenții economici reușesc să-și reducă costurile și, prin aceasta, să-și sporească
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]