2,781 matches
-
și azi provinciilor Sauad și Iraq este același din timpul regilor perși, și pe care Sa'd l-a menținut în profitul musulmanilor."" Profesorul Alfred-Louis De Prémare spune: ""Se pare deci că impozitul tip capitație era la origine o instituție profană practicată de către puterile anterioare cuceririi musulmane. Întrebarea care apare este aceasta: de ce musulmanii, că e vorba de Mahomed sau de succesorii lui, i-au dat girul unui cuvânt divin."" Știm de asemenea că destule decenii după moartea Profetului, noțiunile de
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
și „...aprecia în mod nemijlocit un astfel de decor”. În 14 octombrie 1903, participă la expoziția de la Sibiu din sala "Thalia", prezentând în plus față de cea de la Blaj peste 70 de lucrări în ulei, tempera, acuarelă, precum și desene cu caracter profan. Succesul expoziției a fost marcat în presa vremii de către ziare ardelene, bucureștene și maghiare din Budapesta. Ștefan Gróh, profesor la Școala de arte industriale și la Școala pregătitoare a profesorilor de desen din Budapesta, membru al Comisiei Monumentelor Istorice maghiare
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
veacuri de veche poezie cultă românească sunt defalcate în cinci părți: I - "poezia sacră religioasă / poezia eclesiastică sacerdotală / poezia hieratică voievodală / poezia de inscripție heraldică / poezia de prezentare a tipăriturilor / poezia de inscripție murală / poezia de parenetică sacrală"; II - "poezia profană de meditație / poezia profană parenetică / poezia profană epică"; III - "poezia profană modernă"; IV - "originalitate și înrâuriri streine"; V - "meșteșugul versificației în trecut". Ultimele două volume cuprind o antologie comentată a întregului material documentar pe baza căruia a fost realizată această
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
cultă românească sunt defalcate în cinci părți: I - "poezia sacră religioasă / poezia eclesiastică sacerdotală / poezia hieratică voievodală / poezia de inscripție heraldică / poezia de prezentare a tipăriturilor / poezia de inscripție murală / poezia de parenetică sacrală"; II - "poezia profană de meditație / poezia profană parenetică / poezia profană epică"; III - "poezia profană modernă"; IV - "originalitate și înrâuriri streine"; V - "meșteșugul versificației în trecut". Ultimele două volume cuprind o antologie comentată a întregului material documentar pe baza căruia a fost realizată această istorie: vol. III, 1570-1795
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
defalcate în cinci părți: I - "poezia sacră religioasă / poezia eclesiastică sacerdotală / poezia hieratică voievodală / poezia de inscripție heraldică / poezia de prezentare a tipăriturilor / poezia de inscripție murală / poezia de parenetică sacrală"; II - "poezia profană de meditație / poezia profană parenetică / poezia profană epică"; III - "poezia profană modernă"; IV - "originalitate și înrâuriri streine"; V - "meșteșugul versificației în trecut". Ultimele două volume cuprind o antologie comentată a întregului material documentar pe baza căruia a fost realizată această istorie: vol. III, 1570-1795; vol.IV, 1796-1830
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
I - "poezia sacră religioasă / poezia eclesiastică sacerdotală / poezia hieratică voievodală / poezia de inscripție heraldică / poezia de prezentare a tipăriturilor / poezia de inscripție murală / poezia de parenetică sacrală"; II - "poezia profană de meditație / poezia profană parenetică / poezia profană epică"; III - "poezia profană modernă"; IV - "originalitate și înrâuriri streine"; V - "meșteșugul versificației în trecut". Ultimele două volume cuprind o antologie comentată a întregului material documentar pe baza căruia a fost realizată această istorie: vol. III, 1570-1795; vol.IV, 1796-1830. În timpul alcătuirii ediției, au
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Oglinda cînd ți-ar arăta...") a scris și poezii în limba greacă, semnate cu pseudonimul "Vacarescologlu", unele fiind influențate de poetul grec Rigas Velestinlis. Anton Pann le-a popularizat în volumul "Poezii deosebite sau Cântece de lume". „În fruntea literaților profani ai Țării Românești din secolul al XVIII-lea vom găsi, fără îndoială, pe banul Ienăchiță Văcărescu; dar alături cu dânsul stă fiul său cel mare, clucerul Alecu Văcărescu, exilat din țară și dispărut în temnițele Turciei încă de pe la 1796”. Din
Alecu Văcărescu () [Corola-website/Science/308775_a_310104]
-
alte părți. Peste tot unde ei activau, aceștia formau o elită distinctă, sprijinită de cler și de mireni, deopotrivă, în misiunea lor sacră. Până spre sfârșitul secolului 18 cheotorile netede, uzual numite și bisericești, nu au fost folosite la construcții profane în lumea satelor românești. Când au început să fie folosite la case ele încheiau lemnele vetrei, se pare, tocmai pentru a sublinia valențele sacre ale acestui loc în spațiul locuit. Trecerea la construcția de biserici de zid a grăbit transferul
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
În japonia există foarte multe sărbători și festivaluri, dată fiind diversitatea culturală foarte mare. Unele și-au păstrat caracterul religios, budist sau șintoist, altele sunt doar sărbători profane. Din punct de vedere climateric, Japonia este o țară cu patru anotimpuri distincte, iar multe sărbători anuale sunt asociate cu schimbarea anotimpurilor. Japonezii sărbătoresc sfârșitul unui an și începutul următorului cu mare fast și pasiune. Perioada sărbătorită se numește shogatsu
Festivaluri japoneze () [Corola-website/Science/308201_a_309530]
-
religios nu este un fenomen de ”renaștere spirituală” sau de revenire a religiosului, ci un fenomen de manifestare a unor ideologii politice prin intermediul imaginarului și al limbajului religios. Avînd în vedere analizele lui Sandu Frunză care relevă dialectica sacrului și profanului în care se înscrie, pe de o parte, fenomenul tranformării ideologiilor moderne în religii secularizate, iar pe de altă parte fenomenul metamofozării religiilor în ideologii politice, Ciprian Lupșe constată că ”analiza dialecticii, a „balansului“ contemporan între teologie și ideologie, între
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
din copilărie" este „una din cele mai triste cărți ale literaturii române”, cronicarul literar și eseistul Gheorghe Grigurcu considera că narațiunea prezintă „o tensiune între individ ca reprezentant holografic al structurii căreia îi aparține și universul scris, intuitiv un spațiu profan, o vagă imitație a actului demiurgic, și astfel un sacrilegiu." În 2008, istoricul literaturii Nicolae Manolescu spunea că volumul "Amintirilor" evidențiază „geniul lui Creangă”, legat de „registrul naiv și vesel al copilăriei”, prin aceasta fiind implicit superior tuturor celorlalte lucrări
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
călugăriță bătrână care l-a ocărât. Vizitând biserica, a admirat pictura lui Nicolae Grigorescu, care a reușit să înlocuiască "„toate formele ascuțite și osoase ale chipurilor rusești, care împodobesc zidurile tuturor celorlalte mânăstiri”", cu "„formele rotunde și dulci ale școalei profane”", reușind să redea pe aceeași figură maternitatea și virginitatea, întipărind prin linii și culori duioșia unei mame pe fața unei fecioare.
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
prin excelență. Aici, știrile relatează evenimente de „mare importanță” statală, adică faptul că, într-o anume zi, au fost descoperite și arse „n” kilograme de cărți. Este o lume a oamenilor sterili unde lecturarea, desigur, este un act interzis și profan, dar când Montag se hotărăște ferm să descopere conținutul unei cărți („Trebuie să citesc. Am de recuperat totul!”), el citește extrem de greoi, aproape literal, urmărind paragrafele cu degetul și neomițând nimic din lectura sa - aceasta însemnând informații suplimentare, cum ar
Fahrenheit 451 (film) () [Corola-website/Science/302755_a_304084]
-
originea unor fenomene, ritualuri, instituții, etc. (ex. mitul Pandorei, care încearcă sa explice originea răului). Rapsoziin populari și ulterior artiștii culți s-au abătut adeseori de la spiritul mistic, religios, lăsând să se reflecte în mituri tendințe care în esență sunt profane (ex. mitul lui Promoteu). Unele dintre cele mai frumoase mituri cântă sentimente etern umane: dragostea nețărmurită (ex. mitul lui Orfeu și Euridice), prietenia (mitul lui Oreste și Pilade), dorul neîmplinit (mitul lui Eros și Psyche), etc. Datorită caracterului lor simbolic
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
a unei contradicții interne." Gândirea mitică implică o căutare de ordine: mitul organizează realitatea trăită de către ființele umane făcând apel la un timp și un spațiu care îi sunt proprii; el ierarhizează ființele și valorile, cu referință la sacru și profan; el face semnificativ ceea ce inițial poate părea absurd, anume nașterea, moartea, sexualitatea, etc. În mitul tradițional, ființe supranaturale acționează în lumea noastră, creând lucruri, creația desfășurându-se într-un trecut care este acela al Originilor. El nu relatează decât ceea ce
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
decât să transforme întrebarea “este adevărat că?” în “este posibil ca?”; aparent nimic spectaculos, în realitate însă maniera de lucru a reprezentat o mică revoluție epistemologică. Tot în domeniul mentalităților se încadrează și cartea publicată în 1944, "Amour sacré, amour profane: autour de l’Heptaméron" prin care pune problema decalajului mental între secolul al XX-lea (secolul căruia îi aparține cel ce investighează) și secolul al XVI-lea (secolul obiectului investigației) care împiedică sesizarea complexității mentalităților pentru epocile îndepărtate. Ca punct
Lucien Febvre () [Corola-website/Science/302905_a_304234]
-
Dumnezeu. Aici Maimonide scoate la iveală „judecata”, unul dintre principalele instrumente ale gândirii sale, prin intermediul căruia va cerceta toate poruncile tradiționale iudaice. Desemantizând și explicitând aceste porunci, separând sacrul de profan, Maimonide reușește să transforme „morala divină” într-o „morală profană”,iar de aici provine ușurința cu care preceptele sale au devenit repede puncte de referință pentru legile morale firești. Diferența dintre judecată și revelație nu echivalează cu diferența dintre ce este inteligibil și ceea ce este „învăluit în mister”. Inteligența este
Moise Maimonide () [Corola-website/Science/299473_a_300802]
-
editor era. Au urmat apoi cataloagele din anii 1838, 1840 și 1845. Cel mai complet și mai bine sistematizat este catalogul din anul 1838. Acesta cuprindea două părți, prima conținând cărțile pentru sfintele biserici, iar cea de-a doua cărțile profane sau mirenești. Prezentarea lor era făcută în ordine cronologică și alfabetică, indicându-se numele autorilor. Folosirea cataloagelor de librărie, care constituiau adevărate cărți de vizită pentru Iosif Romanov și compania sa, îl recomandau ca staroste al librarilor, cu o bogată
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
și Dolnoslav. Machetele sanctuarelor și obiectelor cultice, asemeni acelora din celebrul ansamblu de figurine de la Ovčarovo (Inv. 1459, A-X, 1-3 din Muzeul Istoric din Tărgovište), sunt pe deasupra mărturii ale unei treptate diferențieri între un perimetru rezervat cultului și spațiul profan. Aceste mărturii aparțin complexului cultural Kodžadermen - Gumelnița - Karanovo VI din eneoliticul timpuriu. În eneolitic începe să fie uzual portul de amulete. Ca ipostaze ale Zeiței Mamă erau probabil considerate animalele care populau pământul și apa, deoarece pe aceste amulete sunt
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
literare din țară, precum Francisco de Quevedo, Luis de Góngora y Argote, Pedro Calderón de la Barcă, Juan Ruiz de Alarcón. La Madrid apar în 1624-1635 cinci volume din piesele sale de teatru. În anul 1625, acuzat fiind că scrie comedii profane și indecente, Junta de reformă a moravurilor (Junta de Reformación de las Costumbres) instituită în Castilia de "contele-duce" de Olivares l-a convocat, nu s-a lăsat convinsă de justificările sale, și i-a interzis să se mai ocupe cu
Tirso de Molina () [Corola-website/Science/311629_a_312958]
-
presiunea socială diminuează." Ecartul nu se limitează numai la culturile occidentale, ci este general uman, regăsindu-l în toate culturile (Greeley, Alan Miller, Joanne Watkins). Un fapt deloc remarcabil în tabloul sociologic descris, dar cu siguranță cu totul neașteptat de către profani este documentat în Turcia, unde Nancy și Richard Tapper au scos în relief importanța simbolică și religioasă nebănuită a ritualului musulman practicat de către femei în privat ; acesta demonstrează că femeile manifestă mai multă devoțiune, convingere religioasă și atașament pentru valorile
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
care a avut o mare influență asupra tatălui său, stilul operei prezentată aici este însă deja caracteristic lui Giovanni Bellini. Se observă, de exemplu, soluțiile plastice utilizate de Giovanni Bellini, cum ar fi hotarul care desparte sfera sacrului de sfera profanului, accentuând totodată puternica legătură dintre elementul ceresc și cel pământesc, scena cu caracter univoc religios se integrează în peisajul real. Pictura cu titlul "Alegorie sacră", atribuită mai de mult lui Giorgione, este astăzi considerată univoc operă a lui Bellini. Tabloul
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
Nici un ierarh ortodox nu exercita jurisdicție canonică în teritoriu. Din cele 891 de biserici ortodoxe parohiale sau mănăstirești care funcționau în provincie în 1917, fuseseră demolate 258, altele 269 fuseseră distruse parțial, iar 363 fuseseră transformate în clădiri cu destinație profană (depozite, cluburi, centre de agitație comunistă etc). Nici una din cele 13 mănăstiri și schituri de până la 1917 nu mai funcționa în 1942. În primul an de activitate a Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria au fost redeschise 12 mănăstiri și schituri
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
și mai ales pentru pretenția de a trăi trândăvind pe spinarea altuia în "Farsă dos Almocreves" (Farsă birjarilor). Multe din auto-urile lui Gil Vicente pot fi luate drept poeme dramatizate, mai ales auto-urile religioase. În anumite auto-uri profane, ca "Triunfo do Inverno", Gil Vicente practică un gen de poezie de o calitate excepțională pentru acea vreme, o poezie în care cântă nu numai subiectul contemplativ, ci întreaga forță vitală a naturii, omul apărând că o particulă integrantă a
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
cu cuie de lemn pe peretele sudic, la înălțimea uni stat de om. Acestuia îi corespunde pe peretele nordic o adâncitură în perete. Între acestea, biserica a avut se pare o grindă orizontală care accentua inițial trecerea dintre sacru și profan în dreptul soleei. Această grindă a fost un element local arhaic pe cale de dispariție, surprins numai în câteva biserici de lemn din secolul 17 în Maramureș. Ușa de la intrare este interesantă nu numai pentru mesajul sculptat bogat pe fața portalului ci
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]