7,048 matches
-
17; Ion Caraion, Jurnal, I, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1980, 205-208; Radu Cârneci, „Cușca de aer”, CNT, 1980, 40; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 109-110; Ion Lungu, „Cușca de aer”, TR, 1981, 1; Laurențiu Ulici, „Promoția 70 - Lunecătoare sănii de cuvinte”, RL, 1985, 2; Dumitru Toma, „Cartea pădurii”, O, 1986, 2; Al. I. Friduș, „Cartea pădurii” CL, 1986, 3; Florentin Popescu, „Profesorul de iluzie”, RL, 1986, 37; Mariana Ionescu, „Le Professeur d’illusion”, „Livres roumains”, 1987
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
guvern Văcăroiu, întinerit după patru ani de ședere în muzeul măștilor de ceară? Va merge la urne ca să-l răsplătească pe aducătorul minerilor la București, pe activul semnatar al tratatului de prietenie cu U.R.S.S., pe părintele sufletesc al primelor promoții de miliardari de carton? N-ar face-o, probabil, când o a treia forță s-ar prefigura pe eșichier. Ea s-a născut în rândurile dreptei și ale noii democrații creștine, însă va avea un cuvânt de spus prin 2004
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
oraș imperial de Yasunari Kawabata. Deși cuprinde texte inegale valoric, singurul volum al lui S., culegerea de povestiri și nuvele Ploaia de atunci, apărută în 1967, reușește să contureze profilul unui prozator nu lipsit de interes. Ca mulți scriitori ai promoțiilor ’60-’70 din secolul trecut, el cultivă personajul „sucitului” și motivul general al lumii pe dos, dar nu într-o narațiune cu derivații fantastice, ci într-una aflată în contiguitate cu literatura absurdului. Formula folosită este elipsa, privilegiind notația seacă
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
la revista din Târgu Mureș. Debutează în 1966, la „Steaua”, iar editorial în 1973 cu volumul de povestiri Așteptând în liniște. Mai colaborează la „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „22” ș.a. Nume de referință în proza psihologizantă a „promoției ’70”, S. intră în atenția criticii chiar de la prima carte. Proza din Așteptând în liniște e „comprimată, învăluitoare și febrilă, realistă fără adjective, dramatică fără scrâșnete inutile, subtilă pentru că e simbolică dincolo de aparența aridă a cotidianului” (Dan Culcer). Povestirile impun
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
capitală (1950-1953), angajat al Direcției Silvice Cluj (1957-1964), apoi șef de șantier silvic la Bistra-Câmpeni (1964-1967), șef al serviciului tehnic la Inspectoratul Silvic (din 1967), lucrează, în calitate de cercetător, la Stațiunea de Cercetări Silvice din Cluj (1972-1984). S. face parte din „promoția amânată”, cum o numește Laurențiu Ulici. Întrerupând contactul cu viața literară în anii imediat următori celui de-al doilea război mondial, revine la poezie abia în 1957, când redebutează în „Tribuna” și continuă să publice în „Steaua” și „Familia”. Nu
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
Cultura de fosfor”, CL, 1983, 2; Petru Poantă, „Cultura de fosfor”, TR, 1983, 9; Pavel Pereș, Dans în foișor, SPM, 1984, 28; Codrin Liviu Cuțitaru, „Discursul îndrăgostit”, CL, 1986, 11; Ion Lungu, Avatarurile unei afirmări, RL, 1987, 2; Laurențiu Ulici, Promoția amânată, RL, 1987, 45; Traian Vedinaș, „Mic tratat de miresme”, TR, 1990, 16; Poantă, Scriitori, 50-53; Poantă, Dicț. poeți, 182-184. Ct. C.
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
1981 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Se fixează la genul romanesc, continuând cu Treizecișitrei (1982; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), De-a lungul fluviului (1985) și Fortul (1988) ș.a. Va păstra o anumită independență față de promoția ’80, căreia îi aparține biologic și mai puțin programatic, ceea ce se vede și din structura epicului său. Prozatorul este un fabulant înnăscut. Există în cărțile sale un manierism vizibil, care trimite la filiera latino-americană, prin sudura perfectă a observației realiste
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
cel sacru, în locuri speciale de pasaj. Aplicația se face însă într-un plan exterior, fără subtextul metafizic al lui Eliade. Toate romanele lui S. au un timbru aparte. Ele interpretează într-un mod original una din axiomele favorite ale promoției sale: „Stăm pe o carte”. Funcția critică nu este, ca la ceilalți, disociată de cea fabulatorie, ci mai degrabă absorbită în ea. În romane determinismului mundan îi ia locul o cauzalitate livrescă. Din fuziunea celor două planuri de referință ia
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
, Carol (21.VII.1856, Săbăoani, j. Neamț - 17.I.1913, București), poet. Este fiul Emiliei și al lui Francisc Scrob, medic. În Războiul pentru Independență din 1877, S., absolvent al Liceului Național din Iași (promoția 1875), era sublocotenent de infanterie. A avansat până la gradul de maior. Sentimentalul ofițer scria versuri care apăreau în „Stindardul” (1876) și în „Literatorul” (1880-1884). În 1881 Al. Macedonski îl prezintă publicului ca pe o speranță, alături de Duiliu Zamfirescu, iar în
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
, Theofil (27.I.1892, Iași - 15.XII.1968, Iași), filolog și traducător. Este fiul Emiliei și al lui Teofil Simenschi, revizor de vagoane. În orașul natal urmează cursurile primare la „Gh. Asachi”, Liceul Național, absolvit ca șef de promoție în 1910, și este licențiat magna cum laude al Facultății de Litere și Filosofie (1913). A frecventat și Seminarul Pedagogic ieșean. Obține titlul de doctor cu o teză de sintaxă istorică și comparativă, Le Complément des verbes qui signifient „entendre
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
1978, 3; Vasile Chifor, Povestire și reportaj, T, 1978, 8; Eugenia Tudor-Anton, Seninătatea povestitorului, VR, 1978, 9; Vasile Chifor, „Jurnal neterminat”, R, 1979, 11; Lit. rom. cont., I, 521-522; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 308-315; Pompiliu Marcea, Romanul unei promoții, R, 1982, 5; I. Sîrbu, Intinerariile vieții și ale prieteniei, CRC, 1982, 52; Popa, Ist. lit., II, 1079; Firan, Profiluri, II, 303-304. D. Mc.
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Mărculescu, Alexandru Miran, Gheorghe Istrate, Daniel Turcea, Ileana Mălăncioiu. Demersul poate fi socotit un fel de replică, după un deceniu, la Poezia unei generații, sinteza lui Ion Pop asupra generației ’60 din secolul trecut, textele lui T. vizând poeți din promoția ’70. Dar eseistul este circumspect față de ideea de generație literară și crede că ar fi mult mai adecvat să se urmărească o serie de valori individuale. Interpretul are în atenție identificarea rețelei de teme, simboluri și motive spre a defini
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
în acest context, un domeniu de aplicabilitate exemplar. Trecerea în revistă a argumentelor și criteriilor axiologice care fundamentează istoria literară îl conduce pe U. la o periodizare a literaturii și culturii întemeiată pe ideea de generație, categorie având ca subdiviziuni promoțiile. Astfel, promoția ’70, căreia îi este dedicat primul volum - rămas singurul -, se definește, în viziunea criticului, prin creditul acordat individualității, prin mobilitatea ideatică și concepția relativistă, în cadrul acesteia esteticul fiind reconciliat cu eticul, socialul și politicul. SCRIERI: Recurs, București, 1971
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
context, un domeniu de aplicabilitate exemplar. Trecerea în revistă a argumentelor și criteriilor axiologice care fundamentează istoria literară îl conduce pe U. la o periodizare a literaturii și culturii întemeiată pe ideea de generație, categorie având ca subdiviziuni promoțiile. Astfel, promoția ’70, căreia îi este dedicat primul volum - rămas singurul -, se definește, în viziunea criticului, prin creditul acordat individualității, prin mobilitatea ideatică și concepția relativistă, în cadrul acesteia esteticul fiind reconciliat cu eticul, socialul și politicul. SCRIERI: Recurs, București, 1971; Prima verba
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
cu eticul, socialul și politicul. SCRIERI: Recurs, București, 1971; Prima verba, I-II, București, 1975-1978, III, Timișoara, 1991; Biblioteca Babel, București, 1978; Confort Procust, București, 1983; Puțin, după exorcism..., București, 1991; Dubla impostură, București, 1995; Literatura română contemporană, vol. I: Promoția 70, București, 1995; Dubla impostură, București, 1995; Scriitori români din afara granițelor țării, București, 1996; Mitică și Hyperion, îngr. Aurelia Ulici, pref. Doina Uricariu, București, 2000. Antologii: Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga, Fundoianu, Maniu, Pillat, Vinea, Voiculescu, introd. edit., București, 1974; Al.
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
apreciat modul în care execută Sorin Toma un mare scriitor, ca în articolul Poezia argheziană sub reflectorul actualității, în timp ce Savin Bratu proclamă virtuțile angajării și veștejește individualismul în artă - Narcisismul, o falsă valoare a poeziei moderne. Confuzia și deruta noilor promoții de scriitori rezultă edificator din răspunsurile date de Petru Dumitriu, Geo Dumitrescu, Paul Cornea, Ion Mihăileanu, Petre Solomon, Vladimir Colin la ancheta organizată de B. Elvin și adăpostită în numerele 8 și 9 din 1948, pe tema „Cum vedeți modalitatea
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
la Tratat de inspirație: „Dacă există o luptă între generații, apoi este aceasta între cei antici și moderni, între cei morți de mult și cei duși mai de multișor - între odată și odinioară -, dar nu falsa problemă a gherilei între promoții succesive, care, toate la un loc, sunt de azi și nu se pot lua la trântă cu cei de atunci”. Se caută adesea prea departe, cu prea complicate justificări și pe căi răsucite în zeci de feluri, calitatea specifică a
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
însă de catedrele specializate în asistență socială. Profilul social și cultural al profesiei de asistent social a fost redobândit și acceptat în foarte scurt timp după Revoluție, iar motivația tinerilor pentru noua profesie a crescut rapid. În 1994 apare prima promoție de asistenți sociali cu diplomă universitară. Până în anul universitar 2004-2005, formarea asistenților sociali s-a realizat la nivel universitar de patru ani (învățământ superior de lungă durată) și la nivel universitar de trei ani (învățământ superior de scurtă durată), în cadrul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
suport pentru copil și familie, administrarea comunitară a justiției, managementul serviciilor de asistență socială și de sănătate, consiliere și supervizare în asistența socială, combaterea și prevenirea dependenței de droguri etc. În mai puțin de patru ani, după ce a apărut prima promoție de asistenți sociali cu diplomă universitară, s-a observat o schimbare evidentă la nivelul percepției sociale față de această profesie. Ea a devenit foarte atractivă atât pentru cei tineri, cât și pentru cei care lucrau în asistența socială, dar fără a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reprezintă un factor stabilizator. O politică socială eficientă de sprijin pentru copil și familie trebuie totuși să pornească de la o înțelegere clară a necesităților familiilor cu copii. Nevoia de asistenți sociali Din 1994, când a ieșit de pe băncile universităților prima promoție de asistenți sociali, și până în prezent sunt deja peste 15 000 de asistenți sociali profesioniști. Cu toate acestea, suntem încă departe de acoperirea tuturor necesităților din sistemul existent, la care se adaugă nevoile în creștere previzibile în viitorul imediat și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cotidiană în timpul regimului comunist, ci și cum (și cât) se reflecta, la acest nivel, discursul ideologic oficial. O concluzie pare, de pe acum, destul de certă: dincolo de aspectul său inuman și distructiv, comunismul a oferit unor largi categorii de populație șansa unei promoții sociale rapide și a unui trai mai bun (la oraș, desigur), ceea ce i-a adus sufragiile beneficiarilor. Aceasta cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de alte sisteme de organizare politică de același tip, liderii comuniști români au fost îndeajuns de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de „domicilii obligatorii” ca pentru „titoiști” și „chiaburi” a fost dispoziția de prezentare la post a absolvenților din învățământul superior universitar, de artă și medical, indiferent de situația familială și aspirațiile lor în perioada 1981-1989? (Amintesc în acest sens cazul promoției 1982 a secției filosofie-istorie a universității clujene: din 25 de absolvenți, 17 erau căsătoriți, cu 11 copii; prin repartiție au fost separate toate familiile; după zece ani, un singur cuplu se menținea căsătorit). Ce altceva au fost cele mai mult
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
criticul Vasile Popovici a încercat stăruitor să editeze o antologie intitulată Celălalt veac al XVIII-lea francez, urmărind să modifice imaginea convențional-acceptată a literaturii din epoca Luminilor. Cartea care îl impune, Povestiri cu strada depozitului, poartă în mod frapant semnătura promoției textualiste și are un aer demonstrativ. Personajele sunt simple marionete trase de sfori de un autor care nu se ostenește să le scoată din vidul anonimatului, mulțumindu-se să le divulge doar funcția epică - Personajul principal, Autorul ș.a. Pasionat al
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
ca un autor reflexiv și profund, practicând în literatura sa o cumpătare ardelenească. Aripa grifonului reunește pagini compuse înainte de 1980, care se leagă și compozițional de altă vârstă a prozei actuale. (Laurențiu Ulici l-a inclus pentru această carte în promoția ’70.) Cel mai consistent volum al său rămâne însă Drumul spre Polul Sud (1985), cuprinzând texte în care autoreflexivitatea și observația se găsesc într-un echilibru fericit. Sunt rare momentele când funcția de supraveghere, exercitată constant de o conștiință expertă
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
alte diviziuni (poezia de fantezie, poezia de „concepție”, poezia descriptivă, realistă etc.). P. desființează asemenea frontiere și reorganizează teritoriul literaturii moderne pe spații mai întinse. Poezia, proza, critica, dramaturgia merg împreună sub același steag estetic și cu participarea mai multor promoții de autori (criteriul generației rămâne secundar). Mai e de spus că în noua istorie ermeticii sunt despărțiți de dadaiști și de suprarealiști (ei conviețuiau în istoria lui G. Călinescu) și primesc acum o altă denumire: „de la parnasianism la manierism”, ceea ce
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]