8,957 matches
-
Nicolae Scurtu Bibliografia prozatorului, istoricului și criticului literar Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1985), riguros elaborată de pasionații cercetători George Muntean 1 si Carmen Brăgaru 2, cu ajutorul direct al familiei, suportă, în continuare, completări de un real interes pentru imaginea unui intelectual, autentic, din
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
prețuire, rar întâlnită în lumea culturală românească, pentru eforturile, articolele și cărțile lui Marin Bucur și ale poetei Victoria Ana Tăușan (n. 1937). Semnificativ, în acest sens, este și memorabilul autograf: Victoriei Ana Tăușan, poetei absolute, și lui Marin Bucur, prozatorului și exegetului cu un har, la care sunt deosebit de sensibil, în semn de caldă prețuire și simpatie, această reeditare, amplificată și revăzută „pe ici pe colo și în punctele esențiale ", a unei cărți pe care Marin a comen-tat-o3 cu o
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
par emblematice pentru roman: mai întâi metamorfoza blocului, modificat organic pentru a îngurgita disidentul stabilit la subsol. Cătălin Mihuleac descrie cu umor poemul volatilizării, creând, meticulos, un suspans al dispariției. Preocuparea pentru simbioza dintre materie și psihologie este câștigul acestui prozator talentat. După atâtea cărți gravitând în sisteme asemănătoare, puțini se așteptau ca Mihuleac să se reinventeze. A doua scenă o reprezintă zborul Ellei spre apartamentul iubitului. Aglomerând panici sociale cu reacții mistice, Cătălin Mihuleac descrie parodic spectacolul deriziunii creștine. Imaginarul
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale. Epistolele trimise prozatorului Mihai Niculescu (1909-1994) și care se publică, acum, întâia oară, se constituie în câteva pilduitoare mărturii privitoare la exil și condiția exilatului, precum și la activitatea de cercetare științifică și academică, pe care o desfășurau unii dintre intelectualii români. Opiniile, sugestiile
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
desigur, să-i amintim pe autorii acestei lăudabile inițiative culturale: Ioan Cristescu, directorul festivalului, Cosmin Perța, directorul executiv al festivalului și Dan Mircea Cipariu, coordonatorul proiectului Maratonul de Poezie și Jazz . De unul singur În revista DISCOBOLUL (numărul triplu ianuarie-februarie-martie) prozatorul Radu Aldulescu răspunde la chestionarul redacției. Am reținut considerațiile sale despre meseria de scriitor: „Introducerea meseriei de scriitor în nomenclator a fost un act pur formal, care n-a îmbunătățit cu nimic statutul social și material al scriitorului. Constatarea de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
că se alege cu gloria. În felul acesta, nefiind plătit, autorul este exterminat, fie prin sărăcire, fie fiind silit să-și distrugă scrisul transformându-l într-o ocupație pentru timpul liber.” Are dreptate Radu Aldulescu. Cronicarul remarcă încăpățânarea cu care prozatorul încearcă să schimbe statutul social al scriitorului. Păcat că poartă de unul singur această bătălie mult prea grea.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
în spațiul universitar studiul autorilor recenți, mai mult sau mai puțin canonici. Valoarea invitaților ale căror opere fac miezul discuțiilor și aroma intelectuală penetrantă a evenimentului nu au fost nici de data asta dezmințite. Colocviul brașovean i-a reunit pe prozatorul Dumitru Țepeneag și pe poetul Dorin Tudoran. Opțiune cu atât mai provocatoare cu cât ambii sunt figuri proeminente ale exilului și „disidenței” românești. Caracterul uneori tensionat și generator de forțe divergente al relației scriitorilor atât cu viața culturală și socială
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
pătrunderea în culisele grupului oniric, „un pic descreierat”. Totodată, Dumitru Țepeneag a aruncat publicului numeroase cârlige privind legătura sa cu lumea politică de dinainte și de după ‘89, relativizând însă în permanență și jucându-se cu perspectivele. La un moment dat, prozatorul a afirmat plin de umor: „de la alcool m-a salvat Ceaușescu, că m-a dat afară din România.” Astfel, mitologia conferințelor scorțoase, de înaltă, dar inflexibilă ținută academică, a lăsat locul - așa cum se întâmplă în fiecare an la manifestarea care
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
cu operele lui Dumitru Țepeneag și Dorin Tudoran. Decantarea procedeelor postmoderne din romanul Hotel Europa, deconstrucția polemică a mitului Mioriței sau problematica antologiilor, cu ricoșeuri la cea alcătuită de Dumitru Țepeneag, sunt doar câteva dintre liniile de forță ale operei prozatorului urmărite de Ion Simuț, Angelo Mitchievici și, respectiv, Crina Bud. Idei pregnante au mai avut doctoranzii Cătălin Badea, Irina Georgescu și Ecaterina Pavel. În ceea ce privește scrierile lui Dorin Tudoran, abordările estetice ale poeziei au fost concurate de tratarea unor aspecte ale
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
că poezia sa și cea a lui Ilie Constantin au exercitat o influență majoră în devenirea proprie. Un moment inedit a fost reflecția lui Dumitru Țepeneag pe marginea postmodernismului, lăsând la o parte riscul intrării într-o discuție fără sfârșit. Prozatorul s-a arătat dezaprobator față de tatonările terenului nisipos al curentului cultural de către Mircea Cărtărescu. Nu a ezitat să își dezvăluie doza de subiectivism atunci când a atras atenția asupra omisiunii lui Cărtărescu de a-l situa printre precursorii postmodernismului literar românesc
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
din a doua zi a încercat să răspundă întrebărilor-provocare ridicate de A. Lăcătuș: în ce măsură putem vorbi de o relativă schimbare în peisajul prozei românești sau de coagularea unor tendințe dominante după borna anului 2000, despre impunerea pe piață a unor prozatori recenți, despre punctul de sudură al unui nou „Desant”, în ce constă schimbarea mediului de producție sau dacă are proza românească o direcție underground. Pe lângă opiniile consistente ale participanților de la pupitru, speculațiile inteligente din partea asistenței au ajutat la construirea coerenței
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
a determinat pe invitat să vorbească despre proiectul revistei „Agora”, menit să creeze o punte de legătură deopotrivă între românii aflați în țară și cei dinafară, și între românii din străinătate. „Convorbirile” cu Dumitru Țepeneag au gravitat pe orbita poziției prozatorului în interiorul grupului oniric și a relației grupului oniric cu puterea politică. Înclinat spre problematizare, A. Bodiu a încercat constant să tragă discuția spre zona implicațiilor ideologice ale onirismului, în ciuda caracterului eliptic al celor mai multe dintre replicile prozatorului.
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
gravitat pe orbita poziției prozatorului în interiorul grupului oniric și a relației grupului oniric cu puterea politică. Înclinat spre problematizare, A. Bodiu a încercat constant să tragă discuția spre zona implicațiilor ideologice ale onirismului, în ciuda caracterului eliptic al celor mai multe dintre replicile prozatorului.
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
pentru Eternitate. [Texte alese și îngrijite de Mircea Micu și Gheorghe Tomozei. Prezentare grafică și ilustrații de Ianos Bencsik și Mihail Cârciog]. [București, Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii", 1977], p. 20-22. (Asociația Scriitorilor din București). 5 Dumitru Popescu (n. 1928), poet, prozator și memorialist. Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (15 septembrie 1971 - 2 noiembrie 1976). 6 Gheorghe Stroia (n. 1930 - m. 1999), estetician, autorul unor excelente crestomații de estetică literară și experimentat editor al operei lui Mihail Dragomirescu și Petre
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
Grigurcu (1936), eseist și critic literar. Cartea la care face referință Marin Preda, Critici români de azi, a apărut, după zece ani, la Editura Cartea Românească, 1981, 643 pag. A fost permanent respinsă din motive niciodată de acceptat. 9 Proiectul prozatorului Petre Săl-cudeanu (n. 1930 - m. 2005) de a retipării unele nuvele și povestiri privind actul colectivizării nu s-a realizat. 10 Romanul social și psihologic al lui Marin Preda primește aprobarea și se publică în 1972, când autorul împlinea 50
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
Al. Cistelecan e și mai accentuată. Cel mai recent volum, Magna cum laude (Diacritice II) pleacă de la premisa, mai mult sau mai puțin serioasă, că „Niciodată România n-a avut atâția poeți doctori ș...ț Absorbiți de universități, poeții (și prozatorii, firește) n-au avut încotro și, după 90, au trebuit să-și ia patalama de savanți. Celor mai mulți nu le-a stricat (la creativitate) și niciunuia nu i-a dăunat, în genere vorbind. Convertirea scriitorilor în doctori e unul din micile
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
pot fi ignorate dacă e să-i definim în toate pe cei care le-au scris. Formează cu romanele un corp, un ansamblu armonizat. La fel și în ce-l privește pe Buzura. Nu-l putem înțelege în totul pe prozator luându-i numai romanele în discuție, neatenți la cărți precum Bloc notes-ul din 1981, dincolo de titlul modest, sau Tentația risipirii(2003), sau A trăi și a scrie (2009), sau, în fine, Nici vii, nici morți, cartea cea mai recent
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]
-
Și o face apăsînd la maximum pedala satirei funambulești și a comicului gros pînă la grosier. Adevărul e că atît comunismul ca supratemă „majoră”, cît și tratarea polemic-caricaturală a „amintirilor din epoca de aur” au fost uzate și abuzate de prozatorii anilor 2000, transformîndu-se cu timpul în rețetă stereotipă. Volumul de față păstrează din realitatea anilor ’80 moravurile și recuzita, valorificîndu-le masiv în vederea unui portret al epocii realizat în registru „suprarealist”. Cam totul derutează aici. Departe de a fi un erou
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului și criticului literar, poetului și prozatorului Const. Ciopraga (1916-2009), deloc lineară, dobândește un contur distinct odată cu restituirea memoriilor, însemnărilor și, mai ales, a literaturii sale epistolare. Spre sfârșitul vieții, cărturarul Const. Ciopraga, conștient de valoarea informativă, documentară și biografică a epistolelor pe care le-a primit
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
le-a elaborat și expediat, timp de șapte decenii și jumătate, profesorul și cărturarul Const. Ciopraga unora dintre confrații săi, pe care i-am și amintit într-o intervenție anterioară. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt trimise poetului, prozatorului și memorialistului Demostene Botez (1893-1973), care, în calitate de vechi și constant colaborator al „Vieții Românești”, încă din perioada ieșeană, dobândește, în intervalul surprins în aceste scrisori, conducerea prestigioasei publicații. Referințele și trimiterile ce se află în aceste scrisori demonstrează elocvent prețuirea
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului și dramaturgului Dimitrie Stelaru (1917-1971), cu toate eforturile susținute ale lui Emil Manu, Pavel Chihaia, Alexandru Raicu, Titus Rusu, Ion Segărceanu, Gheorghe și Maria Sară u și Victor Corcheș, conține unele neclarități, inexactități și grave deformări. Se cuvine, încă de la
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
-șef. 3. Nu dețin încă informații despre o astfel de carte. Nu figurează în bibliografia lui Dimitrie Stelaru. 4. Mihail Davidoglu (1910-1987), dramaturg, jurnalist și memorialist. În anii 1945-1948 era funcționar superior în Ministerul Artelor. 5. Ben Corlaciu (1924-1981), poet, prozator și memorialist. Se face trimitere la cunoscutul volum de versuri Tavernale (1941), care e, de fapt, cartea sa de debut. 6. Sergiu Filerot (1921-1989), poet, gazetar și memorialist. Autor al unei importante cărți de amintiri, Reîntâlniri (1985), în care-i
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
în acea vreme funcția de redactor-șef la Editura pentru Literatură. A susținut și promovat pe mulți dintre confrații săi. A intrat, grație unora din colaboratorii și confrații săi, într-un nemeritat con de umbră. 8. Liviu Călin (1930-1994), poet, prozator, eseist și editor. A fost redactor la Editura pentru Literatură.
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
că timpul nostru, cu marile și rapidele sale schimbări și primejdii, pune posteritatea sub un sever semn de întrebare. Nici în această privință, scriitorul nu are, probabil, șanse prea mari.” Un nou festival În BUCUREȘTIUL CULTURAL citim un interviu cu prozatorul Lucian Dan Teodorovici, în calitatea sa de organizator al primei ediții a FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași). Aflăm, între altele, numele scriitorilor români invitați să participe: Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Emil Brumaru, Petru Cimpoeșu, Mircea Dinescu, Filip
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3409_a_4734]
-
DIMINEAȚĂ (nr. 7, iulie) sunt publicate interviuri cu doi scriitori care au ceva de spus: Sebastian Reichmann și Corin Braga. Am remarcat și Opiniile lui Radu Aldulescu, sub titlul Istoria și scârba, dar și cronica la romanul recent al acestui prozator, Cronicile genocidului, cronică semnată de Geo Vasile. Ca de obicei, reține atenția cronica literară a lui Dan Cristea, care scrie acum despre Dan Laurențiu, privit ca poet crepuscular: „Pentru Dan Laurențiu, amurgul este «ora incertă», «ceas al îndoielii», «pat nupțial
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3409_a_4734]