5,549 matches
-
om de al nostru, frate ! Mergi să-l salvezi! Imediat au apărut, ca din senin, niște țărani cooperatori care pliveau de buruieni terenul aflat în apropiere. Unul dintre ei întrebă mirat: - Fârtați, văd eu bine ? În fâneață se smiorcăie un prunc. - Ba, Ioane, cred că zărit-ai bine. Chiar e un copilaș. Și plânge de mama focului. Trebuie să-l ducem urgent la orfelinatul din sat. Oare ce netrebnică l-a părăsit aici, în câmp ? Putea să-l mânânce vreo lighioană
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
mă simt Dumnezeu, să permit cuiva să-mi străpungă platoșa asta din oțel pe care o interpun zilnic între mine și zecile de solicitanți mincinoși, prefăcuți și escroci care ajung cu jalba la mine în birou. Mame care-și aruncă pruncii abia născuți în scări de bloc, sau îi omoară în bătaie și apoi vin să-mi ceară cu lacrimi în ochi să le găsim odraslele, tați care-și violează fiicele de câțiva anișori și apoi ne imploră disperați să le
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
pe care îl căutam înfrigurați în pomul împodobit. Puștii spanioli au inventat, în replică, jocul de-a ieslea. Fiecare membru al familiei „adoptă” câte un personaj biblic și îl împinge imperceptibil, zi de zi, cu câte un pas mai aproape de Pruncul binecuvântat. Așa se face că în seara de Ajun se întâlnesc toți ai casei în jurul mesei bogate, la fel ca figurinele, bulucite, parcă, să vadă minunea. Nu lipsesc nici oițele, măgărușii, păstorii. Ba chiar și prin boschetele „ieslei” nu-i
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
fel și dispărură, în lumea lor de basm, peste mări și țări. A doua zi, nimic nu mai amintește de miracolul serii precedente, de îmbujorări și ochi sclipitori. Anul cel nou are deja o săptămână împlinită. Școala a început, nici pruncul nu mai trebuie înfășat. „Moșii” de la răsărit vin cu întârziere, dar vin la plural. Benissa, decembrie 2010 Referință Bibliografică: Spania - Magii cum sosira / Gabriela Căluțiu-Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
Se-nchină și-L iubesc. Căci ei Îl văd, Îl simt, Îl adoră și-I cunosc măreția, iubirea, bunătatea, puterea și sfințenia. Ei Îl văd pretutindeni: în frumusețea florilor, în verdele ierbii, în zborul fluturilor, în cântecul păsărilor, în gunguritul pruncilor, în seninul cerului, în vuietul mărilor și-al oceanelor, în toate splendorile naturii; în strălucirea soarelui, a lunii, a stelelor, a aurorelor polare, dar și în forța uraganelor, a furiilor mărilor și oceanelor, a cutremurelor, a tunetelor și trăznetelor ce
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
le dădu porunca, un cor ceresc, deodată, A-nfiorat văzduhul pe-ntreaga lui tărie Cântând „Osana, Ție ! Osana, Fiu și Tată ! Slăvit să fii, Iisuse ! Slăvită fii, Marie !”... O stea din cer își pleacă strălucitoarea rază Peste umilul staul unde un PRUNC zâmbește Părinților și celor veniți aici să-L vază, În timp ce-ntreaga lume pe veci se re-nnoiește ! ------------------------------- NR: Imaginea atașată este un fragment (prelucrat) dintr-un tablou pictat de autor. Cristian Petru BĂLAN Glen Ellyn, Illinois, SUA 24 octombrie 2016
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TEAMA DE MINE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Duminică, 2 Octombrie 2016 În viața aceasta, ca orice necunoscut, Mai ales când eram prunc, la-nceput Avem o teamă copilărească de mine, Nici acum nu mă cunosc prea bine! Mereu unul era înaintea celuilalt, Mereu unul era mai guraliv, mai înalt, Până la urmă am încheiat socoteala, Dintre noi doi a dispărut îndoiala. De-o
TEAMA DE MINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375196_a_376525]
-
Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Văd soare care fuge spre apus Lăsând în urmă umbre și regrete. Lucirea lui acuma m-a pătruns Cu dâra care-o lasă pe perete. În ochi de prunc fantasmele înșală Stafiile din umbră au ieșit. Și năvălesc spre mine, se strecoară Vrând ca să știe de m-au biruit. Tresar de spaimă când se-arată negrul Fiorul nopții aprig mă cuprinde. Și-ar vrea acuma să își vadă sensul
UMBRELE APUSULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375215_a_376544]
-
Publicat în: Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului PRIMĂVARA E atâta sete de lumină, Că întunericul din noi Ea l-ar preface în grădină Și am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie, Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbie Să fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciunea De-al ochilor păienjeniș.. Biruitor putreziciunii, Ar ține timpului pieptiș! Pământul reavăn frământat De suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera cea
PRIMĂVARA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375264_a_376593]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CUVÂNTUL Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cuvântul Cuvântul nescris E cuvântul din veac, Cu slove ascunse În unghere ce tac. Cuvântul nescris Se face poveste, Ce leagănă pruncul Și falnic îl crește. Cuvântul nescris Bătrânii îl spun În fapt de seară, Când lumile-apun. Cuvântul nescris, Cel tainic șoptit, Ascunde în el Legendă și mit. Cuvântul nescris În noi s-a cernut, Când Tatăl a pus Hotar de Început
CUVÂNTUL de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375263_a_376592]
-
sună a laudă, aceste nume trebuie spuse. E chiar musai, căci sibienii renumiți nu sunt doar mulți, ci și cu greutate. Să dăm, așadar sibienilor ce este al lor. Prinos, mintenaș. Orașul sperietor de sobru, prin care pașii mei de prunc în prag de adolescență se insinuiau ezitanți, intimidați de severitatea profesorilor noștri de liceu și de asprimea umorului colegilor, mi-a modelat caracterul în direcția unui sarcasm sănătos, dar oarecum drăgăstos. Căci așa suntem noi, sibienii, casanți pe dinafară, dar
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
veșnice, ca o dăruire pe Pământ a lui Dumnezeu, a nemuririi și ca o prețuire din partea lor: Pe-o creangă de brad, / Pe-un verde răsad, / Se arată-n zori / Colindețe-flori, / Maica le strângea / Multe aduna, / Flori de rugăciuni, / Crenguțe-minuni, / Pruncului le da, / Pat Îi împletea, / Leagăn Îi făcea / Și dulce-i cânta: / Fiule Născut, / De rău neștiut, / Primești rugăciuni / De la oameni buni. Și tot vei primi / Cât pământ va fi (“Colindul Maicii Domnului” - colind popular românesc). Ce ar putea să
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
triunghi, decât o altă descifrare în taina Sacrei Treimi, realizarea minunăției vieții, cunoașterii și a nemuririi. Podoabele, cu care bradul se încarcă în casele mirosind a curățenie, spre a fi cântat în noaptea plină de splendoare, premergătoare Crăciunului, a nașterii pruncului Iisus, sunt simbolurile științei și ale bogăției. Știința, că bradul este pomul vieții, iar bogăția, că este arborele fertilizator. Verdele perpetuu: Verde cetină de brad / noi vă colindăm cu drag / de cu seara gospodari / să trăiți voi oameni mari, a
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
râuri și culmi muntoase și se retraseră în vizuini și peșteri, fiindcă vampiri din toate părțile lumii urmau să năvălească la palat sub clar de lună. Sosi noaptea mult așteptată și Contele Dracula, la festivitatea de deschidere a balului, ridică pruncul deasupra capului și-l prezentă cu fală ca viitor prinț al tronului său. Uralele inundară salonul, apoi se propagară în curte și de acolo în depărtări, lovindu-se în ecouri de pereții stâncoși ai munților. În aplauzele tuturor, Prințesa și
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
născut viteaz și a murit ca o nălucă a nopții... De la una din ferestrele palatului, un chip frumos cu privirile ca două văpăi zări scena uciderii soțului și-i înțelese avertismentul. În acel moment vru să năvălească peste oșteni, dar pruncul din brațe plângea disperat simțind pericolul în care se află. Viața copilului era mai de preț ca răzbunarea. Cu ultimele puteri, cu copilașul în brațe se cățără pe zid sub privirile uimite ale oștenilor. Săltă peste metereze și dispăru dincolo de
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
capcană și struni la timp armăsarul care în acel iureș s-ar fi prăvălit în prăpastie. Arnăutu însă nu abandonă urmărirea. Trebuia cu orice preț s-o ucidă și să se convingă că într-adevăr ceea ce poartă în brațe, e pruncul moștenitor. Coborî în serpentine printre stanele de piatră cu calul spume la gură. Știa că vampirica nu va fi zdrobită de stânci în cădere și că va scăpa. Era conștient că puterile acesteia creșteau în noaptea care se apropia și
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Că Cel născut în iesle e Fiu trimis de sus. Zărind pe câmp păstorii spre staul cum se-ndreaptă Îi urmări în taină rugându-se în șoaptă Uitase frigul iernii, uitase și de foame Când a zărit în iesle pe Pruncul sfânt cum doarme. Alăturea Măicuța pe Fiul său veghea Cel rătăcit în lume pe paie-ngenunchea Găsise-n noapte calea, îi strălucea privirea Căci nașterea preasfântă i-aduse nemurirea. Referință Bibliografică: DE CRĂCIUN / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE CRĂCIUN de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373143_a_374472]
-
deplină, fac ce vreau eu. Nu vreau să-i amintesc de ce a lipsit toată noaptea, sunt sigur că mă minte... » « 7 august, după amiază...Iahtul Taifun este foarte confortabil, uși și camere întregi capitonate, am dormit somn adânc, ca un prunc după baie. Secundul e foarte simpatic, mă confundă cu o prințesă, povestește într-una istorioare marinărești și râde ca un copil... Nicu e supărat, nu-i convine ceva cu războiul ăsta. Dunărea e poleită cu argint, azi noapte cerul parcă
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
dor Cu mâinile ei tandre venind cu măreție Primăvara aduce al dragostei fior. Sub cerul luminat de aprinse taine Un dulce licărit se-aude în văzduh E ghiocelul tandru în albele lui straie Zâmbind gingaș în somn ca și un prunc. Și un suspin înmiresmat se aude De prin colini de noapte străbătute Ca un sărut de rugă pe gene de zambile În taină mângâiate de raze dulci divine. Se-aud pe crengi iar muguri ce respiră Iar vântul îi alintă
DOR DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373229_a_374558]
-
un fel de bucurie sălbatică/ în tot ce e viu/ Există/ ceva îmbătător și aparținând tuturora. Există un fel de bucurie sălbatică...). In schimb la Miltos Sahtouris, edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/ în cupele de alabastru ale amiezii, /din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei, așa își creionează în Epilog edenul, poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
om la locul lui. Azi știu, Ce-atunci, În lacrima-ți din ochi Eu n-am văzut, Azi știu Că palmă aceea Pe tine te-a durut. Și știu, Ca unei mame nu-i stă-n fire Să iși rănească Pruncul. Da mama, astăzi știu Ca-n palmă aceea... Tu îmi dădeai iubire. Referință Bibliografica: În palmă ta... era iubire / Marin Bunget : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget
IN PALMA TA... ERA IUBIRE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372115_a_373444]
-
arta de a fabrica parfumul le aparține egiptenilor. Tămâia este considerată primul parfum, fiind descoperită de mesopotamieni, acum 4000 de ani în urmă. De asemenea și în Noul Testament găsim referiri la parfum, prin darurile pe care magii le-au adus pruncului Iisus: smirnă și tămâie. În perioada Antichității, parfumierii erau considerați ca deținători ai tainelor zeilor, iar apoi în Evul Mediu ca alchimiști și magi. Confecționarea recipientelor pentru a păstra parfumul era o adevărată artă, fiind folosite materiale ca: abanosul, porțelanul
PARFUMUL SI POVESTEA LUI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372144_a_373473]
-
Limba noastră-i armonie, susur dulce de izvor, Mărturie mereu vie, despre-un mândru brav popor. Dacii liberi ne-o lăsară, moștenire glorioasă, Toți românii o păstrară și-o vorbesc și-acum în casă. Chiar de-s răspândiți în lume, pruncii lor știu românește, Românesc e al lor nume - cinste celui ce îi crește. Limba noastră e fecundă, balade, basme și doine Propagate ca o undă, sunt știute de oricine. De la multe pân’ la mare, din apus în răsărit, Te-nțelege
LIMBA NOASTRĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372224_a_373553]
-
Acasa > Strofe > Atasament > UN PRUNC CU NUMELE IUBIRE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului hai să jucăm un joc numit ”vacanța” pârâu să fiu cuprins de două maluri naiadă tu, vei regăsi în valuri răcoarea
UN PRUNC CU NUMELE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372226_a_373555]
-
cu-adâncu-ți se unește cuprinderea se schimbă în vâltoare împreunați sub razele de soare comoară vie-n noi se zămislește ești doar a mea și curg spre împlinire purtând pe cale linul meu descântec din joacă împlinit la tine-n pântec un prunc frumos cu numele Iubire *** Referință Bibliografică: un prunc cu numele iubire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1703, Anul V, 30 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
UN PRUNC CU NUMELE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372226_a_373555]