3,260 matches
-
iar din volum pricep că aici se întrerupe-n marțialul tărăboi, istoria celui care vrea nuntă, nu război sau varianta foarțată make love not war. Și iată cum de la mirele fără căpătâi, cu poze-pozne, interzise minorilor, ajung la senzația de psalmi, vin și har. Adică cel cu har are și habar. Stop cadru, simultan! Atenție, urmează stația GOGOL (II) Vasile Ernu Dragă Bogdane, Am citit cu mare plăcere ultima scrisoare. Dacă la penultima am fost sunat și „mustrat“ (atât eu, cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
primul servit să fie mereu Dumnezeu"28. I-a reproșat de atâtea ori unui Dumnezeu absent, după unii "mort", că însuși marșul victorios al răului în istorie îi contestă existența. "Zis-a cel nebun întru inima sa: "Nu este Dumnezeu"" (Psalmul 52), constata cutremurat psalmistul. Secolul trecut îndeosebi, cu cele două conflagrații mondiale și Holocaustul evreilor, a fost piatra de încercare a multor credincioși. Nu este de mirare că, după ce-și vede mama și sora arse în fabrica morții de la
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
PSALMUL 17 Iubite-voi Doamnă, Stăpână și Maică Pururea Fecioară Stăpână și Împărăteasa cerului și a pământului și voi slăvi minunatul tău nume printre neamuri! Mărturisi-ți-vă, Maicii Domnului, voi, care sunteți cu inima zdrobită și ea vă va întări
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
a avea nevoie”, ca de un prim sau ultim sprijin, de „El”, cel care a fost „la Începuturi” și pe care marii poeți „Îl văd Încă”, chiar și În forme patetice, intens simpatice, pline de compasiune, deci, precum Rilke În Psalmii săi, În acel minunat Stundenbuch. Chiar și dacă, din aceeași „școală”, un Schopenhauer descoperă Încă o dată, cu o formidabilă vitalitate, scepticismul, iar emulul său, Nietzsche, neagă necesitatea zeilor! (Ne cerem Încă o dată scuze pentru reducția grosolană din datele filozofiei pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
picioare pot s’alerg spre Tine/ Astupă-mi inima și creierul meu Îți va lovi numele/ Ca și o inimă!/ Și dac-ai să arunci foc În creier,/ Am să te port pe sânge!”Ă spune Rilke Într-unul dintre psalmii săi, adresându-se acelei Autorități infinite de care are o acută nevoie, dar pe care o și sprijină, de care nu se poate desprinde, temându-se că s-ar pierde pe sine, acel sine În care se Închide, ca un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a fi, de a spera. „(...Ă de când sânger./ Nu mi-ai trimis de mult un Înger./ Să bată alb din aripă la lună,/Să-mi dea din nou povața ta cea bună!” cântă Românul Arghezi, „certându-se” cu Dumnezeu, În Psalmii săi. Domnului Cioran, când se văita ca un poet de neajunsurile poporului din care ieșise, evident că nu-i puteam da aceeași replică ca lui Nichita, deoarece mânia lui era una absolută: contra originii sale, dar și contra nașterii sale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
e limpede și pur, / Fruntea lună-nouă răsturnată-n visul de azur...// Uite, Doamne, toate ușile cerești mi sau deschis! / Vai, dar cine îmi rotește fruntea peste-abis?... Cine, Doamne?... Cine? ... / Cine-știe-cine / Își tălăzu[i]ește-oceanele de lavă-n mine!...” (Constantin Rotariu, Psalm, IV, 1, 1 februarie 1929, p. 7); „Sat ascuns pe culmi și văi / cu oameni buni, cu oameni răi, / mai scos în lume tainic foc / să-mi cat durere și noroc. Cu miorițe m-ai hrănit / și basme dulci din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
îl va face abate de Saint-Martin de Tours, însărcinat să organizeze învățămîntul. Școli parohiale, episcopale și monastice au fost, astfel, create în întreaga Galie. La nivel elementar, un capitular din 789 impunea ca "fiecare episcop, în fiecare mănăstire, să predea psalmii, notele, cîntul, socotelile, gramatica și fiecare să aibă cărțile bine corectate." Mai exigent, programul conceput de Alcuin prevedea un ciclu de studii pe două niveluri: trivium -conținînd învățarea gramaticii, retoricii, dialecticii -, apoi quadrivium menit să dea elevului cunoștințe enciclopedice de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
familii demodate și trainice, chelneri stilați, domni și doamne, politi cieni inteligenți fără să fie șmecheri, oameni de afaceri cinstiți, dar prosperi, texte bine scrise, vinuri paradiziace, păstrăvi, cremșnituri, chiparoși și stele. Există Șerban Foarță, care se joacă nebunește cu psalmii și cu toate cuvintele lumii, există seri și dimineți, oameni care merg la biserică fără evlavii osten tative și fără să negocieze cu Dumnezeul lor, există colinele Toscanei și Coasta Boacii, femei frumoase și deștepte, cărți, solidarități curate, taclale prietenești
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în sânge. Iar pe cruce, cu puțin înainte de a-și da duhul, El pare să-și fi pierdut orice speranță: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m-ai părăsit?“ (În realitate, aceste cuvinte sunt începutul unei rugăciuni vetero-testamentare, consemnate de Psalmul 22). Orice retorică a finalului eroic, orice demnitate stoică sunt excluse. Întrupat, Dumnezeu consimte să treacă prin întregul cortegiu de neputințe al morții: frică, durere, tristețe, disperare. Nici urmă de romantism, de noblețe romană, de abnegație ostășească, gata de sacrificiu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
transformat și această celulă într un mic Tabor de transpunere sufletească în lumina nepieritoare a lui Dumnezeu. Și începutul făcut de mine l-a continuat profesorul Nichifor Crainic, prin cea mai frumoasă rostire pe care am auzit-o vreodată a Psalmului 50.” Virgil Maxim povestește că „Noaptea și ziua, ștafeta rugăciunii continua fără întrerupere, candela vie ardea permanent”. Și despre minuni înfăptuite prin rugăciune tot Virgil Maxim ne aduce mărturie, povestind cum în iarna 1963 - 1964, ținut trei luni într-o
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
despre minuni înfăptuite prin rugăciune tot Virgil Maxim ne aduce mărturie, povestind cum în iarna 1963 - 1964, ținut trei luni într-o celulă foarte rece, deși foarte slăbit, rezistă în mod inexplicabil pentru opresori: „Tot timpul mă rugam și cântam psalmi. Nu-mi era frig, nu răcisem, nici măcar un strănut. Mă deșteptam proaspăt la suflet și la trup, deși mai toată noaptea o petreceam în priveghi; dispoziția sufletească și mintea limpede și sprintenă mă făceau să cuget probleme dificile ca înțelesuri
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
roagă e un om liber.” Întrebat dacă nu erau urmăriți când se rugau, știut fiind că nu li se dădea voie, Părintele Justin spune că „vizeta avea și ea darurile ei: colțurile, unghiurile moarte. Acolo te retrăgeai și făceai toți psalmii, toate rugăciunile și tot ce știai”. Pentru a-i păcăli pe gardieni, puneau pe pat o pătură răsucită pentru a sugera că deținutul, care se ruga întrun colț nevăzut al camerei, ar fi fost de fapt în pat. Așadar, deși
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Înviat! din ce în ce mai tare, simțind nevoia să apărăm viețile noastre cu strigătul Învierii. Pe măsură ce noi cântam, loviturile, icnetele și vaietele scădeau în intensitate. Mai târziu am înțeles că Dumnezeu oprise martiriul în noaptea Învierii Lui. Sfântul Apostol Pavel și Sila cântau Psalmi și se rugau în închisoare. Dumnezeu actualizează minunile lui pentru fiecare generație de credincioși care suferă pentru adevăr”. În 1949, în închisoarea Pitești, 800 de deținuți rosteau într-un glas Hristos a înviat!, realizând o împreună-trăire cu oamenii care veniseră
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
a reușit într-un final să slujească Liturghia în celulă cu cei doi de față „amândoi erau plini de lumină”. O altă slujbă, de data aceasta o „Vecernie”, trăiește în închisoare Crainic cu puterea imaginației în care: Eu recita-voi psalmul sublim 103 Iar tu „Lumină lină” m-aș bucura să zici. Aceste versuri ne reamintesc mărturia părintelui Zosim Oancea, care povestește cum, după rostirea unei rugăciuni în celula în care intrase pentru prima dată, a urmat cea mai frumoasă rostire
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
lină” m-aș bucura să zici. Aceste versuri ne reamintesc mărturia părintelui Zosim Oancea, care povestește cum, după rostirea unei rugăciuni în celula în care intrase pentru prima dată, a urmat cea mai frumoasă rostire auzită vreodată de către dânsul a Psalmului 50, rostit de către profesorul Nichifor Crainic. O întreagă teologie găsim în „Cântecul potirului”, Crainic făcând aici măsura înaltă a credinței și teologiei sale, ca și a dragostei de neam. E o poezie așezată, dar plină de repere teologice, în care
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Kastraki se îngrijește de acestă mănăstire pe care a renovat-o și în care astăzi funcționează mănăstirea de călugărițe. Pare atât de aproape de cer, încât se consemnează în broșura turistică „Meteora”; „Aici comunicarea cu Dumnezeu este absolută, plină de rugăciuni, psalmi și miros de tămâie ce îmbălsămează toată această așezare monahală... Aici toaca, ciripitul păsărilor și vântul e șuieră printre uriașele blocuri de piatră ne poartă pe aripile lui departe de cele lumești, într-o lume cu mult mai spirituală plină
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
o întâmplare fericită de care alții și mereu alții se fac vinovați." Mă-ntreb ce amintire rușinoasă, ce lașitate, ce întâmplare datorată altora s-o fi ascunzând în spatele zavezelor brodate de la Mănăstirea Putna, a Porții Sărutului de la Tg. Jiu, a psalmilor versificați de Dosoftei ori, de ce nu, chiar a crucilor inscripționate de Ion Stan Pătru la Săpânța... * Î n "Naissance de l'art cinetique" de Frank Popper, Paris, 1976, Sandu Darie este așezat alături de Vasarely și Schöffer. Când l-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
specialiști, fiind subsumată lecției, cf. „unitățile de predare-învățare (UPI) din lecția cu tema „Lirica filosofică a lui T. Arghezi” a fost concepută și s-a desfășurat ca o suită de întrebări-probleme pentru ca în final, elevii să poată argumenta dacă poetul Psalmilor este sau nu mistic în meditația lirică de acest gen.” (cf. V. Goia, 1982: 39). În planul dezvoltării disciplinei, disjungerea termenilor unitate de învățare vs. obiective a potențat dezvoltarea unilaterală a disciplinei pe latura: proiectarea bazată de obiective. Chiar în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ceremonia finală. S-ar crede astfel că populația de aici strânge Întreaga viață să aibă cu ce-și Îngropa cu fastul ceremonial morții. Când totul este pregătit, decedatul este scos din casă și pus sub un baldachin, se citesc câțiva psalmi, singurul compromis pe care l-au acceptat de la religia creștină (protestantă), apoi se Încinge o horă În jurul acestuia. Nimeni nu plânge sau jelește. După acest moment, baldachinul este săltat de câțiva membrii ai comunității locale și plimbat prin sat. La
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ai căria autori sau prooroci sînt traduși în limba noastră și din a căria rodnicie de frumuseți vor fi scoase cele mai multe exemple despre înalt și frumos care se află cu îmbilșugare și poate ca nicăiri cu atîta întraripare ca în Psalmii lui David cei cîntați pe vîrful și în poalele Libanului și în elegiile plîngeroase ale lui Ieremia cele suspinate pe punturile Iordanului. Limba bisericii el o va avea drept temei spre a forma alcătuirea școlarilor săi în deprinderile ce vor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
societății vechiului Israel era aceea că se baza pe căsătoriile monogame (Pilda 5, 15-19). Un motiv determinant în a lua și pe cea de-a doua soție era dorința arzătoare a unor bărbați de a avea cât mai mulți urmași (Psalmi 127, 3-5) și tot așa procedau în cazul în care soția se dovedea sterilă ori nu năștea decât fiice. Prezența mai multor femei în aceeași familie nu era deloc avantajoasă. De cele mai multe ori femeia sterilă era disprețuită de tovarășa ei
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
erau o dovadă a iubirii lui Dumnezeu: „Femeia ta ca o vie roditoare în laturile casei tale, fiii tăi ca niște vlăstare tinere de măslin împrejurul mesei tale. Iată așa se va binecuvânta omul cel ce se teme de Domnul” (Psalmul 127, 3-4). Binecuvântarea divină în deosebit, consta în nașterea unui număr cât mai mare de fii (copii de parte bărbătească) (Facere 29, 31; 30, 24). Copilului i se dădea numele imediat după naștere, iar în ziua a opta era circumcis
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
a bunei cuviințe. Tot ce fac părinții pentru copiii lor, pentru educația lor, fac din dragoste. Din ea izvorăsc și celelalte virtuți pentru care părinții sunt datori să le sădească și să le cultive în inima copiilor temerea de Deus (Psalm 33, 11), ascultarea (I Timotei 3, 4), purtarea cuviincioasă (Proverbe 22, 6), credința puternică (Isaia 38, 19) și mai ales poruncile și căile, legile Domnului (Facere 18, 19). În lumina Sfintei Scripturi, părinții sunt mai datori săși binecuvânteze copiii (Facere
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
este aceea de a iubi pe copil (Tit. 2, 4). Copiii nu trebuie născuți numai din plăcere, din păcat sau din întâmplare. Copiii trebuie născuți din dragoste. Părinții trebuie să-i învețe pe copii legea lui Deus (Deuteronom 4, 9-10; Psalm 77, 5-7). Părinții au datoria de a-i învăța pe copii dreapta credință, frica de Deus (Facere 19, 19). De asemenea, ei trebuie să le povestească copiilor minunile lui Deus din sfintele cărți (Isire 13, 14-51), să-i învețe pe
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]