3,048 matches
-
altul. M-am oprit în fața ușii, pe care sta scris.. „Sala T. 11”, a fostului dormitor al clasei mele. Cu privirea ațintită asupra ei, așteptam, parcă, să se întâmple ceva. Gânduri triste au început să mi bântuie sufletul... mi-au răscolit amintiri care păreau îngropate pentru totdeauna în uitare, și, că nu vor mai reveni. Am închis ochii strâns... strâns până la durere. În liniștea adâncă a dormitorului, părea să se audă doar glasul molcom și rar al lui Gheorghiescu, spunând tulburătoarea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
înaintași, se spulbera sub ochii noștri... Poate că, locurile pe unde și-au purtat „ei” pașii, ar fi trebuit îngrădite !... Dar, cu tremur de inimă te întrebi... „Oare, nu tot Iașul ar fi trebuit îngrădit ?!” Gândurile ne rătăceau tulburi, neostoite, răscolind amintiri... izgonind liniștea din suflet. Printre noi a trecut amintirea anilor când abia așteptam Duminica, cu întârzieri în fața vitrinelor de cofetării jinduind la bomboneturile colorate din borcanele de sticlă, rotunde, străvezii, dar mai ales.. „turul” pe Lăpușneanu. Încercarea aducerii aminte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Ei, câte visuri frumoase n-am visat pe vremea aceea !.. încheie conclusiv un alt coleg... cătând cu ochii mijiți spre cer. O jumătate de veac, de noapte și întuneric... a urmat, acelor vremuri. Și, din nou gândurile ne rătăceau tulburi, răscolind alte și alte amintiri și amărăciuni. Vremurile erau tot mai înverșunate... realitatea era alta decât aceea scrisă în comunicatele oficiale.. țara întreagă se adâncea într-o stare de apatie.. o dezinteresare cuprinsese din toate părțile lumea.. Elita țării se stingea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
unei figuri auxiliare; adevărata, indiscutabila protagonistă sunt eu, autentica plăsmuitoare a tragediei mele. Acum va trebui să-mi ucid în chinuri copiii, rodul amar al unei iubiri neînfrânate. Numai astfel voi putea să mă calmez lăuntric, numai așa conștiința mea, răscolită de răzbunare, își va regăsi pacea. Retrăiesc continuu clipa iresponsabilă în care l-am dezmembrat pe Absirt și, cu mâinile mele, i-am aruncat trupul ciopârțit pe câmpuri. A fost ca și cum m-aș fi dezmembrat pe mine însămi, ca să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și ale puterii, Ovidiu, în interpretarea lui Mincu, n-ar fi fost îndepărtat de al său Mecena, Cezar Augustus, ci și-ar fi ales voluntar, ascetic, exilul: „Acea uriașă curgere - observă în roman eul narativ al poetului - izbutea să mă răscolească, să-mi distrugă dimensiunea mea interioară. Am fugit ca să mă salvez, ca să pot să ma regăsesc: simțeam nevoia să mă sustrag opresiunilor mondenității.” Imposibil să nu surprindem, în aceste cuvinte, precise reliefări autobiografice, de data aceasta din partea scriitorului Mincu, incluse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 263. 325 pământul, ce păreau imense urdii de fantome uriașe ce urcau, În rânduri strânse pe Înalte trepte de haos, spre asaltul cel mai deasupra al tăriilor cerești.... Un tunet răzleț, răsări din miazănoapte, răscoli clocotitor nemărginirile rotunde, și un ropot fără Întrerupere și nedeslușit vestea, de pretutindeni, apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire, strecurându-se printre frunzișuri, se strânse tânguios și jalnic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pământ... Părea că natura nu mai putea fi oprită din furia ei muribundă... După mai bine de o oră, treptat urletele vijeliei Începură să-și scoboare glasul, și zbuciumul apei tălăzuite se mai potoli; un tunet răzleț, Încerca să mai răscolească clocotitor nemărginirile Întunecoase, dar iute Îți strânse neputincios, În tăcerea nopții adânci, duruitul depărtat!... Artileria cerească scoborâse treptele văzduhului spre lumea cealaltă... cineva trase parcă În lături perdeaua neguroasă a norilor, și, În Întunericul cel mai deasupra al cerurilor, o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
noapte a fost spart geamul camerei unde stăteau ei, au auzit Înjurături și amenințări și, Îngroziți, au fugit și s-au ascuns la proprietar. A fost furat totul, puținul pe care-l mai aveau, au rupt ușița de la sobă, au răscolit toată cămăruța, probabil căutau aur - au furat tot, lăsându-i pe părinți cu ce aveau pe ei când au fugit din cameră, salvându-și viața. Când am aflat ce li s-a Întâmplat părinților mei am fost disperată, mai ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Încep retragerea. Dar acolo nu se vedea nimic. Când m-am dus la văru-meu la Dubăsari am vrut să merg În Transnistria, acolo unde am fost. A zis că e departe, că n-are rost să-mi amintesc, să mă răscolească. N-a fost de acord. S-a spus că frontul a fost străpuns și după asta se tot apropia armata. Dar orașul ăsta nu era aproape nici de calea ferată, nici de șoseaua principală - Însă tot veneau și ne spuneau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de vedere eshatologic, aceea a creației și a necreației, căci a șaptea zi e o recreație a Domnului pentru șansa noastră de a-L înțelege, întâlni și recrea. Momentul de liniște și reculegere, de cuprindere a cât din transcendent a răscolit fiindul nostru, acesta e momentul de receptare a divinului, a noosului prin plasa de dendrite și axoni a bietului și minunatului nostru creier. De aici dorul său de a-și reîntâlni creatorul prin conștiență, căci conștientul și inconștientul o fac
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
divinitatea în fiecare seară oamenilor. El însuși afirmă ca această trecere printr-o pădure de simboluri are expansiunea lucrurilor infinite, sugerând ceea ce simțurile pot să dăruiască ca o odă spiritului și creației universale. Dar somnul e cel care amintește, care răscolește viața pe care de cele mai multe ori încercăm s-o ascundem în refugiile noastre nocturne. În adânc, unde uitare nu e/ și doar în vis pătrunzi/ prin al somnului fără de fund abis,/ tu mă aștepți în lacrămile de altădată.// Palidă reîntâlnire
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
folosirea cuvântului și ideii lirice care i-ar putea distruge visul. Cât de rar este acest cuvânt folosit de poeții care îi străbat cu fiecare gând întinderile! El apare în subconștient, în fiecare gând, prin fiecare fibră a trupului și răscolește sufletul. Haosul este prezent în toată splendoarea lui în toată creația lumii. De aceea nu mai este necesară amintirea lui, iar numele său devine sacru, tabu între naștere și moarte. Iar moartea e o naștere, sfârșitul în haos devine o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
folosirea cuvântului și ideii lirice care i-ar putea distruge visul. Cât de rar este acest cuvânt folosit de poeții care îi străbat cu fiecare gând întinderile! El apare în subconștient, în fiecare gând, prin fiecare fibră a trupului și răscolește sufletul. Haosul este prezent în toată splendoarea lui în toată creația lumii. De aceea nu mai este necesară amintirea lui, iar numele său devine sacru, tabu între naștere și moarte. Iar moartea e o naștere, sfârșitul în haos devine o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
intrați în panică văzând că nu le scriu din Fălticeni, i-am liniștit. Ce donaseră, era înregistrat cu grijă în registre păstrate sub cheie. Schimbul de scrisori a continuat, cu benefice rezultate pentru ambele părți. Când a venit vremea să răscolesc cutiile de acasă, m-am mirat câte se adunaseră. Aranjasem alfabetic și cronologic misivele. Unde a fost posibil am arătat pe scurt cine sunt emitenții. Numeroase note de subsol aduc lămuriri asupra unor texte, dovedindu-și utilitatea. Am purces apoi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
8 martie 1972 Mult Stimate Domnule Corbasca, A trecut o săptămână de când am avut plăcerea să fac cunoștință cu Dv. și cu ilustra Dv. soție, fiica scriitorului fălticenean N. N. Beldiceanu. Îmi stăruie vie în minte frumoasa discuție, în care am răscolit cenușa amintirilor legate de creația artistică a dispăruților dragi (N. N. Beldiceanu și Victoria Beldiceanu). O plăcută surpriză a fost și cunoașterea mai îndeaproape a activității Dv. literare. Zilele acestea am putut sta de vorbă cu conducerea Muzeului din Fălticeni și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
trei ore după despărțirea de dumneavoastră și onoratul dv. soț, am ajuns la Sibiu, unde mi-am petrecut o bună parte din concediu la rude. Admirația pentru pitorescul Sibiului se împletea deseori cu amintirea frumoaselor ore petrecute în casa dv., răscolind o activitate artistică creatoare, învăluită în poezia trecutului. Am rămas impresionat de bogăția datelor, de munca pe care ați desfășurat-o în cariera didactică, prin cele mai prestigioase licee ale țării. Deasemeni, de creația artistică în care ați dat opere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ce dăinuie la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni, acea instituție care a crescut și s-a dezvoltat datorită imensei Dv. dăruiri și stăruințe. Poate că și din acest motiv m-am apucat și eu, dorind a face vâlvă, să răscolesc tenebrele, îndepărtându-le. N-aș putea spune că am reușit. Regret că nu l-am cunoscut decât de departe. Credeam că l-am încheiat 392, dar zilele acestea am mai obținut unele materiale și nu-i chip, trebuie introduse, fiind
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
îndurat. Vestea că ați suferit două congestii pulmonare m-a afectat foarte mult. Nădăjduiesc însă să fie ultimele dumneavoastră suferințe și neplăceri. Mi-a făcut deosebită plăcere să citesc articolul semnat de Dv. referitor la Ulița Rădășenilor, care mi-a răscolit amintirile fălticenene. 404 Trebuie să vă împărtășesc că ieri am terminat „Amintirile” și vă sunt recunoscător deoarece Dv. m ați determinat să le scriu. Îmi rămâne acum, numai să revăd manuscrisul și bineînțeles să caut o editură. Asta este și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
din anii cât am activat pe acele frumoase meleaguri! N am izbutit până acum, dar sper că tot voi mai avea zile ca să fac acest lucru. Până atunci vă doresc tot binele și La mulți ani! Ilustrata 535 mi-a răscolit sufletul. Prof. Ioan D. Chirescu 3 CP. Ilustrată (București, 6.I.1975, șt. poștei) Mulțumesc din inimă pentru frumoasele urări și gândurile pe care le îndreptați către cei cari au activat în Fălticeniul iubit pe teren educativ și cultural. La
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să întâlnim în București - soțul meu și cu mine, un amic care după 20 de ani se întorcea din depărtări ca să îmbrățișeze pe cei dragi. Cu autobuzul de 9, sâmbătă am părăsit Fălticenii. În scunda tutungerie de lângă autogara Suceava, am răscolit cu încăpățânare toate boarfele din trusă până am găsit, și cu ajutorul tutungeriței binevoitoare, numărul tău de telefon. Ezitam între avion ora 16 și trenul de 12. Nu știu cum, dar pe la 11 eram la Ițcani și reușisem să mă instalez în vagonul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
apăra mintea, cine îți poate da liniște? Zi și noapte, sătul sau flămând, vorbind sau chiar în rugăciune fiind, îți fuge gândul în altă parte, departe de ceea ce rostește gura. Altul parcă-ți umblă-n suflet și-n cuget și răscolește pulbere de scântei și jăratic încins, cu chipuri și întâmplări care îți mută atenția, îți frig ochii, îți ard limba, îți înțeapă urechile cu strigări obraznice, îți siluiesc simțirile minții și ard pe dinăuntru ca un foc ascuns, neștiut, împotriva
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a lui Napoleon. Europa a redescoperit Evul Mediu; medievala și romantica "alianță dintre tron și altar". Dar își făcea apariția și altceva: a găsi un aliat în romantism. Istoricii naționaliști, mai ales cei ai națiunilor mici, inspirați de romantism, au răscolit arhive, studiind pergamente vechi și descoperind trecutul, măreția uitată a națiunilor lor. Redescoperirea acestei măreții trecute a devenit un strigăt de luptă în bătălia pentru a învia. Romantismul, democrația și naționalismul au devenit inseparabile în acestă perioadă. Acesta a fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
numai studiate în paralel, dar trebuie și să fie considerate complementare. Iorga a pornit de la literatura universală întorcîndu-se apoi la literatura română, călătorind și făcînd cercetări în toată Europa. După călătoriile și studiile sale în străinătate, a petrecut mulți ani răscolind colecțiile românești, inscripțiile bisericești, mănăstirile din România și proprietăți particulare. După opinia lui Iorga, un naționalist trebuie să fie conștient de faptul că națiunea lui (ca și orice altă națiune) este un produs al istoriei. Istoria are caracteristici permanente și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aveau deloc poftă de mâncare și, în orice caz, abia dacă-și dădeau seama de felurile ce li se puneau în față. De ce să-ți pierzi aproape întreaga zi preparând bucate pentru oameni care le consumă (sau mai curând le răscolesc cu furculița, lăsându-le în farfurie) în asemenea condiții? Băutorii nu sunt mari mâncăi. Și apoi, la dineuri, mâncarea mai e zădărnicită de conversația forțată. Unica speranță e să te găsești așezat într-una din acele „ferestre“, în care fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
această alegere greșită. Probabil că întreaga-i viață a fost măcinată de părerea de rău că nu s-a măritat cu mine“. „Te-am văzut la televizor.“ Ce să fi însemnat aceasta? Ce junghiuri de remușcare, meschine și devastatoare, o răscoliseră când m-a văzut în chip de „celebritate“? Cum ar fi putut să știe că rămăsesem același și că încă îi mai simțeam lipsa? Și nu se gândea oare la mine ca la un bărbat înconjurat de femei frumoase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]