2,716 matches
-
se desfășoară În locuri și În momente neobișnuite, diferite de cele ale ceremoniilor sau sărbătorilor umane consacrate. Timpul lor predilect este noaptea. Locurile preferate sunt cele din afara spațiului social, zone naturale, sălbatice, necălcate de om sau ambigue În plan simbolic (răscrucile de drumuri); e) puterile lor nu se exercită numai asupra naturii sau corpului social, ci și asupra lor Înșile: pot zbura cu mari viteze, se pot metamorfoza, se pot face nevăzuți, pot ghici gândurile etc. Mai mult decât atât, performarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de sânge (rudenia), de alianțele sociale (rudenia spirituală, adică nășia și cumetriile) și de cele geografice (vecinătățile). Mai multe slujbe religioase aveau acum loc, la casa celui mort, pe traseul către cimitir („stările” sau „stâlpii” erau mici slujbe făcute la răscruci sau la trecerea peste o apă curgătoare) și, În final, la groapa de la cimitir. În timpul acestor slujbe se dau „pomeni” (cuvânt de origine slavă care Înseamnă „a trezi”): aceste daruri În alimente sau bunuri funcționează pe multiple planuri. În plan
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
radiază pe fețele participanților sau În cântecele lor. Nimeni nu se poate simți stânjenit În lumea multidimensională a carnavalului. (V. Turner, 1983, p. 124) Mai mult decât o sărbătoare, carnavalul este o perioadă de conflict ritualizat și de celebrare, la răscrucea dintre iarnă și primăvară, exces și abstinență, moarte și renaștere, muncă și distracție, Între așa-numita civilizație și ceea ce este perceput ca sălbăticie (masca omului sălbatic). Caracterizat de deghizare, dans, muzică, dramatizare, teatru stradal, parade și procesiuni, el permite străpungerea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
compensare oprirea ceremonialui. Pornind de la atestări din secolul XIX, Nicole Belmont (1981, p. 16) citează o descriere etnografică din 1809: Pentru a aduna pe toată lumea, șeful cetei lua un corn de vacă și parcurgea ulițele, sunând din el la toate răscrucile - sunetele ascuțite se auzeau până foarte departe. Ceata se aduna la o răscruce. Toți veneau Înarmați cu lucruri care putea face cât mai mult zgomot: secere, cratițe de alamă, trompete, lanțuri, fiare vechi, clești de sobă, tobe, cornuri de vacă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
16) citează o descriere etnografică din 1809: Pentru a aduna pe toată lumea, șeful cetei lua un corn de vacă și parcurgea ulițele, sunând din el la toate răscrucile - sunetele ascuțite se auzeau până foarte departe. Ceata se aduna la o răscruce. Toți veneau Înarmați cu lucruri care putea face cât mai mult zgomot: secere, cratițe de alamă, trompete, lanțuri, fiare vechi, clești de sobă, tobe, cornuri de vacă. În zilele frumoase se puteau face câteva tururi și se strângeau câteva sute
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
avut loc În Onzenain un charivari atât de mare, Încât acest zgomot diabolic a cauzat moartea unor cai și vaci. Ceata se Îndreaptă spre casa tinerilor căsătoriți și În fața porții sunt cântate cuplete de ocazie; aceleași cântece erau intonate la răscruci și În fața caselor acelora care se Împotriviseră organizării unui charivari. Ultimul charivari din localitatea Bonneval a avut loc În anul 1785, când un tânăr s-a căsătorit cu o fată dintr-o localitate vecină și a refuzat să intre În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
funerar dezvăluie o geografie chtoniană extrem de complexă: ea se bazează pe o sumă de toposuri, În care diferite ființe veghează vămile lumii de dincolo. Bocetul are valoarea unui text inițiatic, deoarece: a) descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unor capcane sau greșeli care ar putea deturna călătoria sau bloca accesul către punctul final al călătoriei: sufletul nu trebuie să se teamă de marea cea mare, de brad, vidră, șoim, șarpe. El trebuie să nu o ia la stânga la răscrucea cu salcia aplecată și să caute cu atenție printre răzoare pentru a găsi florile Raiului. El trebuie să aștepte cu răbdare intrarea În rai și să nu spere că va exista vreun drum de Întoarcere - imposibilitatea reîntoarcerii În lumea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
va reieși din următoarele capitole ale prezentei lucrări, "inefabilul" caragialian va amprenta decisiv toate manifestările literare ale comicului românesc. 2.4. Simțul comicului ca instinct fundamental Incursiunea rapidă pe un traseu diacronic pe care s-au putut marca zonele de răscruce a nenumăratelor teorii, precizări și încercări de definire și clasificare a fascinantului fenomen, gen sau concept al comicului, riscă să devină nu doar monotonă și insipidă, ci și inutilă în lipsa elementului viu, a comicului însuși captat în instantaneele literaturii. Ariditatea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de tipul "cremenal", "sicretu", "coraj" și franțuzismele "alivoar", "bonsoar", "musiu"129 etc. dau o notă caragialescă replicilor, recunoscută chiar și de cei care ar fi putut să pună aceste agramatisme pe seama tendințelor generale de epatare prin limbaj ale vorbitorilor de la răscrucea secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Interesant în acest sens este un incident care demonstrează că stilul lui G. Ranetti se confunda cu cel al contemporanului și colaboratorului său de la "Moftul român", Caragiale: întrucât cel dintâi își semnase
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cel mai Înalt al exploatărilor aurifere (1414 m), din celebra perioadă a „Goanei după Aur”, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Tot aici este locul unde s-a Înființat primului club de schi din țară (1882). La răscrucea de la Kiandra, trebuie să fii atent, deoarece drumul se bifurcă, spre vest se ajunge la Melbourne. Noi ne continuăm drumul În serpentine spre Cabramurra, cel mai Înalt oraș al Australiei, după care coborâm printre coline spre Canberra. Capitala federală s-
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să știe de ce!!! În vâltoarea și nesiguranța secolului al XXI-lea, când valorile morale și civice s-au degradat, imaginea acestor eroi anonimi, mai poate să fie un reper! Când indiferența va determina uitarea lor, umanitatea se va afla la răscrucea neputinței ca specie iar Viitorul va fi o mare incertitudine! Cu respect vizităm Shrine of Remembrance, situat pe un Întins domeniu public de 13 ha, cu alei bine trasate, spații verzi, trandafiri roșii și galbeni, copaci umbroși, construit În stilul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vulcanului! Nu ne doream, acum, decât să fim cât mai departe de Java fierbinte. Doamne ajută!!! Dimineața trecuse călduroasă și sosi și după amiaza ucigător de arzătoare... Soarele Își ridicase de pe față zăbranicul său de aburi roșietici, și ajuns În răscrucile cerurilor, Își cumpănea, parcă, neclintit, pe albastrul ștres al adâncurilor, discul său alb de lumină topită; iar din ceruri peste pământ, ca dintr-o imensă sită, mâini colosale și nevăzute cerneau o ploaie de foc mistuitor... și pământul părea cufundat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a construi locuințe pentru muncitori reprezintă "un plasament echivoc"1. Fără îndoială, datorăm insistenței liberale punerile la punct tactice ale așteptărilor față de legea privind HBM. Propunerile magistratului Georges Picot, alt promotor al legii, ilustrează clar cum, în acel moment de la răscrucea secolelor, legile sociale erau privite cu mare atenție și cu grija ca ele să nu fie influențate de socialiști și de sindicaliști: Respingerea unei legi așteptate de către toți cei care vor să amelioreze soarta muncitorilor este un mijloc ineficient de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o structură universitară renumită pentru calitatea formărilor și pentru performanțele cercetării în sectoarele de vârf, ale înaltelor tehnologii; orașul propune numeroase echipamente și servicii întreprinderilor (săli de congrese, hoteluri etc.); textura sa industrială și terțiară generează avantajoase "economii externe". Ca răscruce a comunicațiilor, orașul oferă numeroase comodități logistice, este ușor accesibil datorită pluralității mijloacelor de transport; este conectat cu toată planeta; asigură legătura rețelelor de dimensiuni internaționale, naționale și locale. Ca vitrină a modului de a trăi urban, orașul poate seduce
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
satului apărea un tablou idilic, diformat (...) Marin Preda pătrunde cu îndrăzneală în adâncul realității, înfățișând conflicte pasionate și personaje variate și originale. Lupta de clasă apare - în nuvela Desfășurarea - în tot dramatismul și complexitatea aspectelor sale, într-un moment de răscruce din viața sătenilor din Udupu, când se înființează Gospodăria Agricolă Colectivă (...). Lupta împotriva vechilor și noilor chiaburi este cu atât mai aspră, mai grea cu cât stihia mic-burgheză a corupt unii comuniști cu posturi de răspundere în aparatul de partid
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Africa devine literatură pentru Lessing, care sosește la Londra și își începe în Anglia cariera ce i-a adus Premiul Nobel pentru Literatură. E de remarcat că de fapt întreaga viață a laureatei Nobel e o succesiune de astfel de răscruci în care experiența reală se topește în literatură, drept care anecdoticul vieții ei e ca un zid opac. Viața autoarei nu transpare niciodată din multele ei interviuri, nu aflăm mai nimic personal despre scriitoare, Lessing nu face confesiuni. Ce are de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei în Europa postbelică, Kate însăși emigrează. La sfârșitul romanului, Tim și familia lui o vizitează în America, cu ocazia unei "burse". Tim e acum ieșit cu totul din adăpost, desăvârșind de fapt efectul vacanței din Heidelberg, care a fost răscrucea ce l-a scos din "cochilie" și i-a lărgit orizontul. Nu-i vine ușor să iasă din adăpost, dar și-o impune, face un efort la care asistăm. Ambasadorii lui Henry James sunt undeva foarte departe. În momentul de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să le rezolve. În secolul VII îi sunt smulse acestui Imperiu, Egiptul, Siria și alte teritorii populate de arabii care, după prima lor expansiune și cucerire a Imperiului Persan sasanid, puseseră ochii pe Bizanțul bogat, plin de fast și la răscruce de drumuri comerciale, de aceea l-au asediat pe mare în mai multe rânduri. La acestea se adaugă și Marea Schismă Creștină din 1054 când Biserica de Apus se desprinde, devenind activ adversară Bisericii de Răsărit, încât la 1204, Papa
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
răspândirea rapidă a informațiilor culturale, prin perioada de stabilitate și înflorire economică care a dus la dezvoltarea științelor și artelor. Nici un alt domeniu de gândire și faptă nu leagă mai bine Evul Mediu de Renaștere ca medicina. științele naturii, la răscrucea dintre epoci, își intensificau cercetările. Așa numitele discipline oculte erau încă răspândite, magia continuând să impresioneze. Astronomia s-a dezvoltat prin astronomul polonez Copernic care a publicat tratatul De revolutionibus orbium coelestium, libri VI, prin care demonstrează mișcările de revoluție
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
TR, 1980, 11; Eugen Simion, „Jurnal de noapte”, RL, 1980, 19; Lucian Alexiu, „Jurnal de noapte”, O, 1980, 20; Mircea Vaida, „Un civil în secolul douăzeci”, TR, 1980, 42; Cristea, Faptul, 162-165; Sângeorzan, Conversații, 100-105; Marius Robescu, Un poet la răscrucea fenomenelor, VR, 1981, 3; Gheorghe Grigurcu, Temperatura unei poezii: Nicolae Prelipceanu, TR, 1981, 50; Tomuș, Mișcarea, 156-159; Livescu, Scene, 129-133; Regman, Noi explorări, 59-67; Laurențiu Ulici, „Fericit prin corespondență”, CNT, 1983, 6; Mircea Popa, Poezia unui sceptic, ST, 1983, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
cu E. Antonescu); Aleksandr Fadeev, Înfrângere, București, 1957 (în colaborare cu Maria Roth), Tânăra gardă, București, 1959 (în colaborare cu Natalia Stroe); Lessa Origines, Dona Beralda își caută fiica, București, 1957 (în colaborare cu N. Filipovici); Marie Pujmanová, Oameni la răscruce, București, 1957 (în colaborare cu Lucia Mantu și Mihai Pop); Mihail Șolohov, Soarta unui om, București, 1957 (în colaborare cu Lucian Renert); A.S. Novikov-Priboi, Căpitan de rangul I, București, 1958 (în colaborare cu Paul Ionescu și Galic Buruiană); Țveatko Kaftangiev
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Minunilor, sunt stilizate. De-abia târziu în istoria umanității reprezentațiile plastice devin figurative. Dacă stilizarea caracterizează teatrul grec și teatrul clasic, o tendință către realism apare timid la sfârșitul clasicismului, ce culminează cu drama, de la Diderot la Zola, moment de răscruce în istoria teatrului occidental, care marchează o cotitură hotărâtoare. Chiar din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, mișcarea se inversează. Estetica naturalistă decepționând artiști și spectatori, se afirmă o dorință de stilizare, mult mai marcată decât în Antichitate. Toți
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
caragialesc: hipersintaxia și hipersemantismul (în traducere aproximativă: entropia lumii operei comice), care conduc la efasarea, până la vidul lăuntric, a identității de sine a indivizilor și a identității lor exterioare, ambele devenind „lichide”, „pură convenție”. Partea a doua, relevant intitulată La răscruce, demonstrează, bazându-se aproape exclusiv pe Momente, mecanismul prin care „clasicul” Caragiale (și, odată cu el, literatura română) devine modern, adică modul în care apare un nou concept de literatură: „În locul abordării «schismatice», cu accent pe punctele de fractură”, P. optează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
și să se restructureze, să negocieze și să instituie raporturi noi cu partenerii sociali adverși, lăsându-i considerabile spații de acțiune, dar și funcții sociale, nu doar private, ci chiar semnificative. Alimentarea acestei situații este o caracteristică a societății noastre, răscruce nu doar de limbi și culturi, ci și de credințe și tradiții religioase, răscruce care generează, la rândul său, un pluralism și un sincretism În care trecutul și prezentul se Întrețes În profunzime. Unul dintre efectele mai puțin cunoscute, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]