2,812 matches
-
ușile, unele din stejar sculptate sau tăiate cu toporul în lemn de castan, patul cu baldachin, mâncat de molii, prăfuit, capetele de căpriori, vechiul corn de vânătoare, pușca ruginită pe culoar, toate acestea atestă mai mult decât dezordinea, atestă o rătăcire. În acest loc aspru și mucegăit "simțeai [în fiecare obiect] o anumită mirare, era să spun o rătăcire". Acest termen de rătăcire revine de altfel adesea pentru a desemna o anume nebunie care domnește la fel de bine în obiecte ca și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
molii, prăfuit, capetele de căpriori, vechiul corn de vânătoare, pușca ruginită pe culoar, toate acestea atestă mai mult decât dezordinea, atestă o rătăcire. În acest loc aspru și mucegăit "simțeai [în fiecare obiect] o anumită mirare, era să spun o rătăcire". Acest termen de rătăcire revine de altfel adesea pentru a desemna o anume nebunie care domnește la fel de bine în obiecte ca și în ființele vii. Pentru soldat, se pune mai întâi problema să doteze locuința cu ferestre sau ferestruici protejate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
căpriori, vechiul corn de vânătoare, pușca ruginită pe culoar, toate acestea atestă mai mult decât dezordinea, atestă o rătăcire. În acest loc aspru și mucegăit "simțeai [în fiecare obiect] o anumită mirare, era să spun o rătăcire". Acest termen de rătăcire revine de altfel adesea pentru a desemna o anume nebunie care domnește la fel de bine în obiecte ca și în ființele vii. Pentru soldat, se pune mai întâi problema să doteze locuința cu ferestre sau ferestruici protejate de grile robuste, la fel de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
animalică a stăpânului. Ei au aceleași trăsături cu el, aceleași tăceri, aceleași explozii de mânie. Nu latră, apoi se dezlănțuie ("ochii lor îmi lăsau o impresie bizară, ca și cum sumbra ferocitate care era în ei s-ar fi aliat unei profunde rătăciri, unui anume fel de disperare")440. Ospitalitatea acordată cu părere de rău "după o veche tradiție" nu poate fi decât foarte scurtă, fără ca motivele scurtimii să fie explicitate de către gazdă. Confruntarea, dialogul între narator și gazda sa are și aici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înlăture secretul. Portretul gazdei, bătrân cu tâmplele argintii, cu vocea sa răgușită și imperioasă, cu chipul său ridat, nobil și sălbatic totodată, cu ochii sumbri și adânci sub gene dese, privirea mândră și neagră, ascunzând o obscură ferocitate, aceeași incomprehensibilă rătăcire ca și câinii, ne aduce aminte de unele personaje ale lui E. T. Hoffmann ale cărui povești nocturne Landolfi le cunoștea bine. Aceeași animalitate ("Semăna cu acele pisici care, ca să nu-și piardă din ochi prada sau dușmanul nu clipește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de descoperire ("possedded with a passion to discover", scrie Poe). Ochii mari, întunecați, privirea lor adâncă au un caracter comun cu cei ai bătrânului: Aceeași tristețe sălășuia în această privire, în mod încă și mai imperios, într-un cuvânt, aceeași rătăcire veche și mizerabilă, ca să nu spunemm, pur și simplu, aceeași disperare". Puterea magnetică a limbajului acestor ochi îl face să contemple portretul timp de ore întregi "căutând să ajung în străfundurile aceste priviri întotdeauna îndreptate spre mine și să-i
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în care se coboară din ce în ce mai adânc, într-un loc respingător în care domnesc monstruoase flori de mucegai ("dar dacă le apucai, ele se dizolvau cu totul într-un simplu voal de umiditate în mână")459 începe să apară adevărul: Lucia. Rătăcirea care pune stăpânire pe narator ("Cuprins de tristețe, tulburat, și tot mai rătăcit...")460, traversând misterul camerei galbene 461 și îmbătat de parfumul femeii în negru, îl pune în fața propriei nebunii: "Așadar această femeie greu de definit (greu de definit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau de hotelul din romanul american care constituie paradigma sa, cele două edificii vor fi nefaste, sau în cel mai bun caz indiferente, dar în orice caz fatale celui care imploră. În ambele cazuri, un personaj în exil, dezrădăcinat, pradă rătăcirii, va căuta, într-un spațiu ostil, să răstoarne, fără succes relația hospes/hostis recurgând ca un actor priceput la numeroase stratageme, minciuni și seducții. Nu este ușor să devii oaspete într-o țară nouă. "Lumea nouă" este un cuvânt magic
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
puterea, care nu-și citește rapoartele, care lasă hazardul să domnească. Această birocrație olimpiană, cu riturile sale, miturile sale, cultele și templul său (Hotelul Domnilor) este de o eficacitate paradoxală, de vreme ce perfecțiunea sa însăși înglobează toate lipsurile, toate erorile, toate rătăcirile, toate absențele. Ca și în cazul președintelui Statelor Unite, din America, căruia nu i se vede decât loja, Castelul este bântuit de către un conte absent care poate fi obiectul oricăror speculații. Absența gazdei contribuie la instilarea ideii de fantomă la cel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înfundă pe K. în ceață, în pâclă, în întunericul care l-a întâmpinat la începutul romanului. Paradoxul podului care te face să treci pe celălalt mal, întotdeauna asemănător și întotdeauna de cealaltă parte. Lasitudinea îl duce pe K. la o rătăcire fără sfârșit, îl face să-și multiplice el însuși obstacolele ("K. era și el foarte obosit, poate din cauza oboselii nu s-a apărat de Jeremia cum ar fi trebuit s-o facă") (309). Oboseala îl duce la derivă,598 el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unealta de comunicare. Rațiunile acestei excluderi sunt multiple dar una dintre ele este importantă, forța Erosului care este forță de excludere, forță centrifugă, element fundamental de asocialitate drept activitate pulsională care se opune ordinii. Comisul voiajor este deja vinovat de rătăcire, adică de această viață dezordonată care îi caracterizează profesia 611. Gregor este el însuși expulzat din limbă și cu toate că se străduiește să articuleze distinct nimeni nu-i mai recunoaște vocea care nu mai este o voce: "Era o voce de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o sedentarizare, să-ți găsești locul tău, să locuiești un spațiu pe care eroii lui Kafka îl poftesc cu ardoare dar a cărui apropriere rămâne precară, dificilă și finalmente mai angoasantă (o vedem foarte bine, de exemplu, în Vizuina) decât rătăcirea însăși. În Un vechi pergament eroul sedentar evocă fascinat și terorizat pe cei se culcă sub cerul liber "fiindcă detestă locuințele". E vorba de nomazii cu murdăria lor incredibilă și brutalitatea lor salbatică. Or nomadismul este legat de absența limbii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
La Haye, 1765, I, p. 132 (citat de Henri Lafon, Espaces romanesques du XVIIIe siècle, PUF, 1997). 226 La Morlière, Angola, Histoire indienne, Desjonquères, Paris, p. 92. 227 Ibid., p. 77. 228 Ibid., p. 70. 229 J. Sgard, " Noțiunea de rătăcire la Crébillon", în XVIIIe siècle, nr. 1, 1969. 230 Vivant Denon, Point de lendemain, Folio-Classique, Gallimard, 1955, p. 58. 231 Ibid. p. 56. 232 Moritz August von Thümel, Reise in die mittäglichen Provinzen von Frankreich, 10 Teile, Leipzig, 1791-1805. 233
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Provinzen von Frankreich, 10 Teile, Leipzig, 1791-1805. 233 Extrait de l'Encyclopédie, Denis Diderot, Œuvres complètes, Le clube français du livre, 1973, t.XV, p. 383. 234 Crébillon, de exemplu, vorbește și despre efectele fiziologice ale surprizei din dragostei în Rătăcirile inimii și minții: Nu știu ce mișcare ciudată și subită mă cuprinse la vederea sa; uluit de atâta frumusețe am rămas ca și zdrobit. Surpriza mea merse până la exaltare. Am simțit că inima și apoi simțurile îmi sunt răvășite. Departe de a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ornamente de care libertinii știu să se lipsească. Dragostea se reduce la o dorință și decența la un cod monden" (Michel Delon, op. cit. p. 7). 239 Romanescul și surpriza merg prin tradiție bine împreună. Crébillon face aluzie la aceasta în Rătăcirile inimii și minții: Această pasiune se năștea în mine printr-una din acele surprize care caracterizează în romane marile aventuri". 240 Vezi La surprise, selecția textelor de Bertrand Rougé, Cicada, Presses Universitaires de Pau, 1998. 241 Vivant Denon, Point de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu poate fi altul decât progresul civilizației omenești prin toleranță și știință, prin bunăstare materială și morală potrivită totdeuna cu gradul culturei unui popor. Dar a susținea mijloacele prin un sistem care nimicește scopul este cea mai absurdă din toate rătăcirile politice ce se pot închipui.<ref id=”1”>Ibidem, p. 500.</ref> Contra școalei Bărnuțiu este, în cele din urmă, un elo giu al suveranității rațiunii pe care se sprijină junimismul. Educația și autodeterminarea individuală, în cadrul comunitar, sunt antidotul ce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
dintre elită și masa comunității, anticipând reflecția lui Nicolae Iorga. Din trunchiul liberal conservator junimist se des prinde o ramură ideologică tradiționalistă: detașarea de rădăcini și fanatismul cu care elita se îndreaptă spre diferite modele de civilizație sunt parte din rătăcirea pe care viziunea conservatoare nu întârzie să o surprindă. Elita care guvernează, dacă nu e străină de țară în sens etnic, cum va sugera Eminescu, este golită de orice sensibilitate istorică ce iar permite accesul la pătura țarănească, depozitară a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
imaginea stenică a unei conduite ideologice care refuză programatic recursul la forțele telurice ale cetății, evocate, memorabil și vizionar, de Maiorescu în „Contra școalei Bărnuțiu“. Rațiunea, iar nu orbirea, moderația, iar nu inspirația alimentată de resentiment: după un secol al rătăcirilor, junimismul e parte din tradiția românească a libertății, de la care ne putem revendica. În junimism, ca formă locală de distilare a conservatorismului, este identificabilă rezistența la seducția masificării și anihilării individualismului creator. Proiectul unei comunități policentrice, care mizează pe autonomie
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
regalității și un susținător convins al Hohenzollernilor, lucru pentru care astăzi cu drept cuvânt îl detestăm [...] un lucru nu admite însă [Maiorescu] [...] îndemnul la revoluție, la răsturnarea bruscă a situației sociale date [...] Maiorescu a fost într-o mare, foarte mare rătăcire [...]. Ne este ușor nouă astăzi să avem cerințe categorice în această privință, după ce Lenin și-a dat îndrumările atât de precise ! Dar nu trebuie să uităm că aceste îndrumări au apărut abia în anul 1905 (Organizația de partid și literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
interpretarea alegorică. Regulile pe care le stabilește Augustin constituie nucleul hermeneuticii bibyce. Hermeneutica biblică are exigențe spirituale față de interpretul textelor: credința, predispoziția meditativă, starea de suflet deosebită, umilința sau modestia, într-un cuvânt, sfințenia vieții, pentru a feri interpretul de rătăciri și îndrăzneală. Cerințele intelectuale sunt mai precise: o bună cunoaștere a ansamblului Scripturii, de la care poate veni o lămurire a pasajelor obscure. Apoi, cunoașterea limbii de origine a textului: "oricît de bună ar fi traducerea, în anumite puncte trebuie să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
angoasei care însoțește transcenderea dinspre aparență spre ființă a fiindului care suntem noi. în fine, în al cincilea rând, omul este angajat în transcenderea de la o existență inautentică la o existență autentică. Astăzi, cel mai adesea, omul se află în rătăcire, decăzut de la fondul său, străin de Ființă. în plus, el este încurcat în multiplicitatea fiindului, nu mai este atent la Ființă, o 114 uită și, în final, o neagă. în relația omului cu lumea, intervine atenția îngrijorată față de lucruri și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și istoricul Matatias Carp XE "Carp, Matatias" - și aproape că nu avem ce adăuga: „Pogromul de la Iași are rădăcinile adânc Înfipte În putregaiul politic al pseudo-democrației românești. El nu a fost explozia accidentală a unor pasiuni izolate sau a unei rătăciri momentane. El nu a izbucnit prin generație spontanee, din străfundurile bestiale ale unor făpturi criminale. El nu a Început În „Duminica ceea” de 29 iunie 1941; nici cu trei zile Înainte, când s’au produs primele omoruri; nici la 22
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și te gândești cum sufletul să ți-l mai minți. Chip trist, te lupți de mult cu-n gând năuc și-un sentiment pierdut Și urlii plin de disperare ca să te-auzi, dar sunetul durerii tale este mut Sub surda rătăcire, cu ochii-n cer te strâmbi și te încrunți Te lași lovit sub cerul cenușiu de stropii albi, mărunți. Chip trist, te-ai îmbrăcat în negru, acoperit de pletele bălaie Ești ud, te-nchini la fiecare nor sub ploaie...
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92947]
-
Marc Guillaume semnificații și rezonanțe multiple. În primul rând, avem "rezonanța unui real care se estompează, care devine fantomatic", un real a cărui "prezență corporală devine discretă, evanescentă și, în mod corelativ, asta trezește teama de transgresiune, de fragmentare, de rătăcire, eroziunea interdicțiilor, emergența unor noi exorcisme". În al doilea rând, avem rezonanța măștii, a dedublării, a multiplicării. Pe de altă parte, continuă Marc Guillaume, "a fi spectral înseamnă a fi cu mai multe fețe", astfel încât "legarea de o identitate este
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
multe fețe", astfel încât "legarea de o identitate este oarecum eschivată, progresiv îndepărtată"184. Marx nu mai reprezintă o realitate identificabilă, corporală, dar spectrul marxismului își face simțită prezența obsesivă în lumea de azi și trezește respectul îngemănat cu teama de rătăcire față de calea deschisă de maestru. Marxismul este multiplicat sub diferite măști ale unor discipline noi, deși legătura cu acesta este adesea eschivată. Marxismul și, implicit, comunismul, se ascund sub masca democrației atât în țările post-comuniste cât și în țări apusene
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]