5,656 matches
-
modalitățile de completare a lacunelor și de corectare a greșelilor și sugestii în legătură cu valorificarea conținuturilor actualizate în activitatea viitoare mixtă Realizează mai multe scopuri sau sarcini didactice: comunicare, fixare, verificare. Moment organizatoric Verificarea conținuturilor însușite Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe Precizarea titlului și obiectivelor Fixarea cunoștințelor predate Conexiunea inversă 5.3. Lecția între rutină și creativitate (Momanu, M., 2005, p. 215) - pregătirea unei activități didactice nu înseamnă aplicarea unui „tipar”, a unei scheme prestabilite la un conținut anume
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
lecției Elaborarea structurii procesuale a lecției este determinată de necesitatea stabilirii evenimentelor sau etapelor lecției (Gagné, R., Briggs, L., 1977, p. 151): - Captarea atenției - presupune crearea unei anumite stări de pregătire pentru învățare, de concentrare a elevului în vederea selectării și receptării conținutului învățării în care este angajat; - Enunțarea scopului și a obiectivelor urmărite - vizează anunțarea finalităților educaționale în termeni accesibili; PREDARE - Reactualizarea structurilor învățate anterior - necesită actualizarea „legăturilor-ancoră” care vor constitui baza pentru învățarea noilor cunoștințe, formarea priceperilor și deprinderilor; - Prezentarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
organizării informaționale, prin intermediul acesteia este cunoscută, controlată și optimizată starea de funcționare a organizației. Are următoarele trăsături: provine din prelucrarea datelor cu operații simple sau complexe; dobândește un conținut semnificativ pentru cei care îi prelucrează și receptează mesajul; după receptarea mesajului informațiile se transformă în date ce sunt stocate în vederea unor prelucrări ulterioare. Variate și în număr ridicat, informațiile care asigură raționalitatea și operativitatea sistemului pot fi clasificate după: Criteriu Tipuri. Caracteristici. modul de exprimare: - orale - ieftine, rapide, nuanțate, necontrolabile
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
relații cu alții în interiorul și în afara organizației. Rolurile informaționale plasează managerul în punctul central de primire și transmitere a informațiilor. Primele trei roluri au permis managerului să construiască o rețea de relații interumane, care îl ajută în culegerea și receptarea informațiilor ca un monitor și transmiterea lor atât ca un diseminator cât și ca un ,,purtător de cuvânt". - Rolul de monitor implică examinarea mediului în organizarea culegerii informațiilor, schimburilor, oportunităților și problemelor care pot să afecteze firma. - Rolul de diseminator
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
pedagogice: a) are un sistem funcțional de cunoștințe din domeniul pedagogic, cu accente pe metodologia predării-învățării-evaluării; b) selectează și comunică informațiile esențiale, în funcție de obiectivele practicii pedagogice și ale perioadei de stagiatură. (6) Cadrul didactic-mentor utilizează feed-back-ul în comunicare: a) verifică receptarea corectă a mesajului; b) descoperă eventuale deficiențe în receptarea mesajului. (7) Cadrul didactic-mentor identifică sursele potențiale de disfuncționalitate: a) stabilește împreună cu practicantul/stagiarul, la începutul practicii pedagogice/de stagiatură, un set de reguli care să prevină disfuncționalitățile ce pot apărea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
domeniul pedagogic, cu accente pe metodologia predării-învățării-evaluării; b) selectează și comunică informațiile esențiale, în funcție de obiectivele practicii pedagogice și ale perioadei de stagiatură. (6) Cadrul didactic-mentor utilizează feed-back-ul în comunicare: a) verifică receptarea corectă a mesajului; b) descoperă eventuale deficiențe în receptarea mesajului. (7) Cadrul didactic-mentor identifică sursele potențiale de disfuncționalitate: a) stabilește împreună cu practicantul/stagiarul, la începutul practicii pedagogice/de stagiatură, un set de reguli care să prevină disfuncționalitățile ce pot apărea la un moment dat; b) anunță criteriile unice de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Câteva gânduri și sfaturi managerilor din Învățământul preprimar Fiecare carte are propriul său destin. Cea de față, Își găsește rațiunea În receptarea și solicitarea ei de către cei cărora li se adresează, managerilor din Învățământul preprimar. Lucrarea nu-și propune să ofere “rețete”, ci sfaturi managerilor tineri și celor cu experiență. Lucrarea este o sinteză a convingerilor și preocupărilor mele, privind investiția În
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
organizării informaționale, prin intermediul acesteia este cunoscută, controlată și optimizată starea de funcționare a organizației. Are următoarele trăsături: provine din prelucrarea datelor cu operații simple sau complexe; dobândește un conținut semnificativ pentru cei care îi prelucrează și receptează mesajul; după receptarea mesajului informațiile se transformă în date ce sunt stocate în vederea unor prelucrări ulterioare. Variate și în număr ridicat, informațiile care asigură raționalitatea și operativitatea sistemului pot fi clasificate după: Criteriu Tipuri. Caracteristici. modul de exprimare: - orale - ieftine, rapide, nuanțate, necontrolabile
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
relații cu alții în interiorul și în afara organizației. Rolurile informaționale plasează managerul în punctul central de primire și transmitere a informațiilor. Primele trei roluri au permis managerului să construiască o rețea de relații interumane, care îl ajută în culegerea și receptarea informațiilor ca un monitor și transmiterea lor atât ca un diseminator cât și ca un ,,purtător de cuvânt". - Rolul de monitor implică examinarea mediului în organizarea culegerii informațiilor, schimburilor, oportunităților și problemelor care pot să afecteze firma. - Rolul de diseminator
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
1. PRECIZĂRI METODOLOGICE Examenul de bacalaureat, organizat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 4923/ 29.08.2013, emis de MECT, include proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română. Stabilirea nivelului de competență lingvistică în procesul de receptare și de producere a mesajului, cu valorificarea achizițiilor dobândite la disciplina limba și literatura română, se realizează pe baza unei grile care vizează cinci competențe: înțelegerea textului; exprimarea și argumentarea unui punct de vedere; organizarea discursului; adaptarea la situația de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului oral. II. Fișe recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba orală 1. COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ 1.1. Situația de comunicare. Elemente și funcții Comunicarea lingvistică (verbală) este definită ca proces de transmitere și, implicit, de receptare a unui mesaj, exprimat prin limbajul articulat care se întemeiază pe codul convențional al limbii. Reprezentând principalul mod de a fi în lume al omului și al lumii de a exista ca societate, comunicarea interpersonală poate fi bilaterală (unidirecționată) sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unor sentimente. - Scopul distractiv are ca finalitate delectarea receptorului, destinderea și amuzamen tul; este avut în vedere mai ales în domeniul audiovizualului sau al unor publicații de divertisment. Scopurile comunicării artistice sunt determinate de specificul funcției poetice. - Scopul estetic vizează receptarea frumosului artistic, prin transmiterea emoției ar tistice, prin configurarea și dezvoltarea trăirilor estetice. - Scopul cognitiv urmărește accesul receptorului la un nivel complex de cunoaștere, „conducând spiritul de la aspectul cognitiv, rațional, la cel al reprezentării, al sensibilizării [...], cultivând ambiguitatea și antrenarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
indirectă (mediată); c. după instrumentele folosite: comunicare verbală; comunicare nonverbală; comunicare paraverbală; d. după direcția comunicării: comunicare unidirecționată (monolog adresat); comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot fi legați de fiecare dintre cele șase elemente ale comunicării: emițătorul nuși adecvează contextului situațional discursul sau comporta mentul/are dificultăți în exprimarea ideilor/are o dicție deficitară etc.; receptorul interpretează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale situației de comunicare (timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină identificarea tipologiei textuale pe care o ilustrează secvența discursivă/textul. Această identificare întregește procesul decodării mesajului, al receptării tuturor semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
strofă a textului dat, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul pe care îl are lectura jurnalului unui scriitor în receptarea operei sale. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600- 900 de cuvinte în care să prezinți relația dintre două per sonaje dintrun roman studiat, scris după 1980. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a limbajului, după ispășirea unui vechi păcat. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul pe care îl are lectura jurnalului unui scriitor în receptarea operei sale Situat la frontiera dintre scrierea nonficțională și literatură, jurnalul este oglinda cea mai fidelă a existenței reale a scriitorului. În opinia mea, lectura jurnalului unui scriitor este importantă numai în măsura în care ne ajută să descoperim „omul din spatele textului“, autorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
30 de puncte) Necesitatea cunoașterii ideologiilor estetice pentru înțelegerea operelor literare Reprezentând un ansamblu de principii estetice, doctrinele literare evidențiază opți unea unei generații sau a unui grup de literați pentru o „mutație“ estetică. În opinia mea, cunoașterea ideologiilor facilitează receptarea și interpretarea operei literare, dar nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în creațiile artistice pot interfera mai multe canoane estetice. Un argument care susține această opinie este faptul că programele estetice însumează trăsăturile definitorii ale unui categorii de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
clasice în câteva puncte esențiale. Pe de altă parte însă, numeroasele pamflete, foi volante, articole, stihuri, epigrame etc., care concretizează atacuri din ce în ce mai acide asupra autorului, sunt contrabalansate de succesul uriaș pe care îl are piesa la public. Acest contrast dintre receptarea confraților de breaslă total nefavorabilă și receptarea mai largă care aprobă prin aplauze și săli pline subiectul propus și maniera de tratare, poate sugera o anumită invidie din partea celorlalți scriitori, după cum observa Cezar Petrescu într-o prefață la operele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
altă parte însă, numeroasele pamflete, foi volante, articole, stihuri, epigrame etc., care concretizează atacuri din ce în ce mai acide asupra autorului, sunt contrabalansate de succesul uriaș pe care îl are piesa la public. Acest contrast dintre receptarea confraților de breaslă total nefavorabilă și receptarea mai largă care aprobă prin aplauze și săli pline subiectul propus și maniera de tratare, poate sugera o anumită invidie din partea celorlalți scriitori, după cum observa Cezar Petrescu într-o prefață la operele lui Corneille.27 Oficializarea conflictului se face prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sub semnul vechimii, este acum examinat și adesea respins."69 Rațiunea este asociată spiritului critic ce devine un filtru mult mai puternic al valorii decât criteriul timpului. Se conturează, așadar, și prin ideile enunțate de Fontenelle dorința de eliberare a receptării de orice viziune dogmatică, unilaterală. Un alt aspect demn de menționat în Digresiuni îl reprezintă intuirea justă, lucidă, a relativității noțiunilor de antic și modern, relativitate dată de succesiunea istorică neîntreruptă. În acest sens, privind spre trecut, latinii au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
trebuie ca autorul să uite de sine și să-mi permită și mie să-l uit. Trebuie să mă lase singur, într-o libertate deplină."79 Este frumoasă această imagine a libertății cititorului care vizează, până la urmă, importanța atribuită actului receptării. Detronarea autorului și acordarea supremației lectorului nu este nicidecum un principiu nou, întreaga doctrină clasică avându-l în vedere, dar la Fénelon deschide calea spre aplicarea acestuia în domeniul criticii, după cum am sugerat anterior. Pornind așadar de la propriile-i impresii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
publicul britanic, deoarece orice traducere deformează, până la un punct, construcția exterioară inițială. În acest sens, Reuben A. Brower atrăgea atenția că doar perspectiva sincronică a criticilor și editorilor din secolul al XIX-lea până aproape de prezentul recent a dus la receptarea Eseului asupra criticii drept un text exclusiv doctrinar, accentuându-se conținutul de idei în defavoarea formei prin care au fost transmise. Cititorii secolului al XVIII-lea contemporanii lui Pope au perceput însă poemul mai degrabă sub aspectul expresiei, privindu-l, în
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
rânduri prin care se surprinde problematica abordării unui scriitor din perspectiva timpului. Pe de o parte, se accentuează ideea clasică potrivit căreia stabilitatea în timp a unei opere echivalează cu valoarea acesteia, trecerea anilor aducând totodată beneficiul unei obiectivări a receptării operei care poate fi privită în coordonatele ei reale și nu prin prisma deformatoare a subiectivității contemporanilor.165 Pe de altă parte, se atrage totuși atenția că uneori factorul cronologic a fost asociat norocului în creșterea valorii unui text precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
care vreme de mai mult de un secol le-au admirat ca fiind poezie divină și care de fapt prin prisma judecății obiective a unor oameni învățați sunt departe de a fi așa ceva."183 Dorința de a crea la nivelul receptării posibilitatea stabilirii unor judecăți de valoare se îmbină, la fel ca și în celelalte poetici discutate aici, cu impulsionarea culturii naționale spre dobândirea autonomiei și a faimei de altă dată. Intenția este, așadar, și de "a revitaliza poezia spaniolă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]