2,740 matches
-
elaborat o metodologie care, depășind strângerea de informații referitoare la reviste, traduceri și influențe, analizează atent imaginea, concepția despre un anumit autor la un moment dat, factori transmițători atât de diferiți cum sunt periodicele, traducătorii, saloanele și călătorii, precum si "factorul receptiv", adică atmosfera si conjunctura literară specială în care este importat autorul străin. Pe scurt, s-au acumulat multe mărturii în privința unității strânse dintre literaturi și mai ales dintre literaturile vest-europene; iar cunoștințele noastre despre "relațiile externe" ale literaturilor s-au
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Prometeu (Gilbert Durand), sau cel al lui Satan, ca erou damnat, resentimentar și exclus pe nedrept, ipostază a artistului revoltat, secesionist, "refuzat". Spre exemplu, mulți artiști vienezi cunosc oprobiul scandat filistin al criticilor sau autorităților din Viena, slab sau deloc receptive la noutatea artistică. Scandalurile au ca obiect pictura lui Klimt, deși acesta face parte din star-system-ul artistic vienez. Artistul, la rândul său, se complace în rolul de exclus, contradictoriu și potrivnic convențiilor mult prea rigide ale lumii în care trăiește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
discerne către ce să te îndrepți, care este alegerea destinală potrivită. Anghel Chiciu urma cursurile Școlii de Arte Frumoase din București între 1905 și 1909 și Școala Națională de Belle-Arte din Paris în atelierul lui Antonin Mercié. Sculptorul se arăta receptiv la arta rodiniană, fapt relevat de lucrări precum Gândire Mizantropă (1912), Avarul (1912), Catedrala, iar o serie de recurențe prezente și în titlurile lucrărilor denotă preocuparea sa pentru modelajul mâinilor: Mâna de avar (1911), Mâna Diavolului, Mâna lui Dumnezeu, Mâna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Paciurea (1873-1932), ca un vortex care atrage în raza sa orice altă creație a sculptorului. Totodată, această parte a operei paciuriene, cea mai avansată în concepție plastică în contextul României interbelice, avea să întâmpine rezistența unui public insuficient de receptiv la simbolismul vizionar al sculpturilor sale, altul decât cel de sorginte secesionistă sau rodiniană, cu care acest public era familiarizat. Petre Oprea remarca această cecitate generalizată atât în cadrul publicului, cât și în cel al unei bune părți a criticii de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fantezie inconștientă și senzualism bolnav, pe care o zugrăvește aici domnul Savargin"548. Critica pe care o realizează Sigmund Maur reflectă sensibilitatea simbolistă, care-l informează deopotrivă pe sculptor și pe cel care o contemplă, pe artist și publicul său receptiv la acest mesaj estetic. Emilian Lăzărescu (1878-1934) este unul dintre pictorii care ies din contextul picturii române, o mare parte dintre temele abordate ținând de viața pariziană. Pictorul se mutase, de altfel, la Paris. Există foarte puține date despre el
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să atingă standardele consumatorului și, În cele din urmă, să acționeze pârghiile adecvate pentru a deveni un creator, un generator de tendințe În rândul populației țintă. Organizațiile sunt nevoite, astfel, să realizeze studii de piață, sondaje de opinie, să fie receptive la „vocea” consumatorului, să cunoască influențele culturale și sociale ale spațiului În care performează și să acționeze resorturile psihologice potrivite pentru a câștiga Încrederea și recunoașterea publică. Provocările globalizării și integrarea schimbării sunt prezente și În industria de confecții, ramură
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
opinia autorilor (D. A. Statt, 1997, W. Wosinska, 2005), pe nevoia păturii inferioare de a sărbători diferite ocazii speciale pentru a-și Îmbunătăți starea de spirit. Tipul de consumator contemporan este creat și de influențele socializatoare ale grupurilor de prieteni, colegi, receptive la mesajele mijloacelor mas media și În cadrul cărora se conturează elemente de identitate și de stil de viață a tinerilor. În spațiul românesc, după 1989 a cunoscut și cunoaște o mare amploare fenomenul pelerinajului la locuri sfinte cu ocazia diferitelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de acoperire sau evidențiere a corpului pentru a se optimiza. Această tendință de a te Îmbrăca adaptându-te la cerințele ceakrelor În funcție se Întâlnește și la bărbați și la femei. Reprezentantele genului feminin În proporție de 70% sunt mai receptive la a cumpăra țesături și obiecte de Îmbrăcăminte cât mai adegvate decodificării mesajelor personanței. Mai supuși normativelor sociale, bărbații maturi, chiar dacă recepționează și decodifică corect mesajele personanței se conformează normativelor. În timp ce femeile combină trebuințele de individuare cu cele semnalate de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obiectiv este cvasitotală. Patronii fie că sunt patroni de edituri și oferă cărți spre vânzare, fie că sunt manageri de ăntreprinderi și oferă bunuri de larg consum sau spectacole de diferite genuri ăși Îmbogățesc continuu strategiile, metodele ș tehnicile, fiind receptivi spre tot ce le oferă posibilitatea interesării, ademenirii, curtării li fidelizării clienților. Strategiile primare ale creativității sunt folosite frecvent și intesiv amintind strategia provocării promovată prin reclamă sub diferite forme prin mass-media sau afișaje sau direct ciocănind la ușa posibililor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ajutoare, acestea il scot din impas. Înfrângerea propriilor slăbiciuni În procesul devenirii Îl conduce la dobândirea conștiinței de sine și a libertății sale morale. Eroul, individualizat si prin nume, are de infruntat primejdii ; fără ele destinul sau de conducător Înțelept, receptiv la durerile și suferințele celor mulți, nu s-ar fi Împlinit. Lui Harap Alb i se opune Spânul, simbol al forțelor răului. Ca și În cazul celorlalte personaje, scriitorul Își menține atitudinea realistă. Prefăcut, schimbându-și Înfățișarea, Spânul oferă o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cititorului, de a condamna manifestarea atunci când se Întâlnește cu ea, dacă nu cumva s-a și Întâlnit și În memoria lui se trezește deja trăirea. Clasicul este un scriitor care pune un accent important pe rațiune, personajele lui au antenele receptive controlate (vezi concepția lui Nicolaus Boileau), puse În stare de normalitate. Toate aceste observații sunt aplicabile și În cazul personajelor „Enigmei Otiliei” a lui G. Călinescu. Procedeul antitezei funcționează, chiar dacă el vine din starea opusă viziunii estetice clasice. Dar G.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pentru membrii comunității (Lustig, 2000); stimularea și facilitarea procesului de abilitare a actorilor sociali (empowerment) - persoanele sărace trebuie să depășească marginalizarea politică (decizională) și socială (și) prin transformarea și schimbarea practicilor instituțiilor publice, care trebuie să devină mult mai responsabile, receptive, suportive și transparente (WDR 2000). În mod specific, fondurile sociale pot facilita abilitarea/împuternicirea comunităților sărace prin creșterea accesului persoanelor și grupurilor sărace la servicii și prin participarea la identificarea problemelor comunității și la luarea deciziilor, ceea ce presupune valorizarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
populația de romi, de exemplu), strategiile de combatere a excluderii și marginalizării sociale, politicile sociale pentru copil și familie, precum și pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, a traficului de droguri etc. au reprezentat o sursă importantă pentru deciziile factorilor politici receptivi la propunerile specialiștilor români. Doar un singur exemplu, care, de altfel, apare cu cea mai mare implicație în sfera socialului aș dori să menționez aici: politicile sociale de suport pentru familie și copil. Mediul academic a oferit atât resursele intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a trecut la conexarea problemei drepturilor omului de politica de emigrare. Începînd cu 1983, numărul celor care pledau pentru suspendarea sau anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România a crescut considerabil, inclusiv în rîndurile membrilor Senatului american. Mai puțin receptiv la soluție rămînea Departamentul de Stat. Comerțul american și-a pierdut rolul pe care-l avusese pînă atunci în România, această țară depinzînd mai puțin de exporturile americane, unul din aspectele influenței Washington-ului. Cei trei susținători inițiali ai "Clauzei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să ia mai în serios revendicările teritoriale ale lui Stalin cu privire la România. Trupele sovietice aveau să ajungă 138 în curînd în Europa de Est. Prin urmare, în martie 1943, cînd Eden a ajuns la Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord că Stalin "va dori și va trebui să obțină concesii teritoriale" din partea României 139. Izbînda sovieticilor de la Stalingrad și înfrîngerile suferite de germani în fața
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Gheorghiu-Dej cu privire la noua direcție, ambasadorul american din România, Schantz, le sugeră celor de la Washington să ia în considerare ideea lărgirii comerțului cu bunuri de consum între SUA și România. Departamentul de Stat nu s-a dovedit, însă, a fi prea receptiv. România se sustrăgea în continuare de la prevederile restrictive referitoare la export. Cea mai recentă infracțiune era expedierea a 100 de jepuri Willys Universal, construite în SUA, trimise în Siria și retransportate cu vasul italian "S.S. San Piero" la Constanța, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washingtonul pentru a-și asigura tehnologia necesară și pentru "a da substanță pretențiilor sale la legitimitate și permanență, în ochii propriului popor". Concluzia la care ajunsese CSN în noul document, denumit 5811, era aceea că Bucureștiul este "așadar extraordinar de receptiv la intensificarea contactelor cu Occidentul"898. București-Moscova-Washington În noiembrie 1956, tratativele economice româno-americane de la București fuseseră curmate brusc de revolta din Ungaria. Eforturile Washingtonului de a se folosi de intervenția sovietică de la Budapesta ca de un instrument de propagandă nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România erau prea puțini în comparație cu românii care doreau să plece în Statele Unite. Departamentul de Stat organizase o expoziție de artă populară românească la Washington și New York și îi încuraja pe americani să viziteze Bucureștiul 925. Puține persoane au fost, însă, receptive. Și totuși, viitorul relațiilor comerciale dintre Washington și București nu depindea de expoziții, ci de soluționarea revendicărilor, iar Comisia de Soluționare a Revendicărilor Externe nu-și încheiase încă misiunea. Mai mult chiar, aceste relații româno-americane au fost dezavantajate și de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României fără ajutor străin. Ca urmare a poziției lui Hrușciov, liderul român era forțat să caute alte surse de sprijin tehnologic și economic. William Crawford, ambasadorul Americii în România, a cerut insistent Statelor Unite să-l ajute pe Gheorghiu-Dej. Administrația era receptivă, dar nu și Congresul. În iulie, președintele Kennedy a propus iar extiderea comerțului cu restul Europei, ca mijloc de încurajare a democrației în blocul sovietic 1012. La două luni după aceea, William Tyler, secretar de stat adjunct, a susținut în fața
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președinte american într-o țară socialistă. Aminti doar în treacăt de China, Europa de Est și Uniunea Sovietică, menționînd că este deschis față de schimbările din aceste țări. "Orice națiune, de orice mărime și din oricare parte a lumii va vedea că sîntem receptivi la noile demersuri realiste către un drum al păcii"1334. După ce-și susținură discursurile, Nixon și Ceaușescu se urcară în limuzina prezidențială și se îndreptară, încet, către centrul orașului, printre șiruri parcă nesfîrșite de oameni ce-i ovaționau. La
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o suspendare de o vară, Camera Reprezentanților a aprobat recomandarea președintelui de prelungire a legii din 1949 pe un termen de 4 ani, în ciuda opoziției categorice a unei minorități liberale destul de numeroase. Cu toate acestea, Senatul părea a fi mai receptiv la apelurile pentru liberalizare lansate în cursul audierilor Comisiei de Bănci și Finanțe. În octombrie, senatorii Edmund Muskie, din Maine și Mondale au propus înlocuirea Legii controlului exporturilor, aflată la momentul respectiv în atenția Senatului, cu o nouă lege privind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
favorizate" Uniunii Sovietice. El nu voia ca această clauză să se adauge "colac peste pupăză" la măsurile protecționiste aflate în atenția Congresului 1505. Dacă Mills era insensibil la presiunile Casei Albe pentru Moscova, congresmenii aveau să fie și mai puțin receptivi la presiunile pentru Clauza României. Conștient de faptul că Ceaușescu era, probabil, dezamăgit de evenimentele recent petrecute, Nixon îl trimise pe secretarul de stat Rogers la București, în prima săptămînă din iulie. Președintele voia să-l asigure pe Ceaușescu de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plus, sovieticii nu trebuiau să mai hărțuiască oamenii prin vize de emigrare, ci să le insufle un anumit simț al "alinierii", astfel încît cei ce solicită emigrarea să știe, în general, că li se va aproba cererea. Jackson putea fi receptiv la o "înțelegere confidențială", care să permită anumite modificări în amendament 1637. Raportul lui Eberle se încheia cu o notă primită de la Jackson, în care acesta enumera cîteva întrebări la care voia ca sovieticii să răspundă. Una dintre ele se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Tratatului de la Helsinki. Comitetul s-a reunit pe 16 și pe 24 septembrie și a analizat modul în care fiecare țară respectase Legea finală. Raportul despre România atrăgea atenția asupra politicii de represiune internă, arătînd, totuși, că Bucureștiul este receptiv la problemele drepturilor omului ridicate de țările occidentale 2085. Audierile, deși nu au avut nici un impact asupra relațiilor româno- americane, au determinat o reacție promptă din partea lui Ceaușescu. Pe 29 octombrie, într-un interviu publicat de cotidianul norvegian "Afterposten", președintele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Carter nu. Elocvența lui Reagan îl atrăgea pe Ceaușescu. El credea că poziția dură a președintelui american față de Uniunea Sovietică este de natură să îmbunătățească relațiile între România și Washington, ca o răsplată a desprinderii Bucureștiului de Moscova. Ceaușescu era receptiv la cuvintele lui Reagan și făcea abstracție de măsurile întreprinse de acesta, printre care și decizia din aprilie de a pune capăt embargoului la cereale, instituit de Carter împotriva Uniunii Sovietice 2090. Relațiile româno-americane nu au evoluat prea mult în timpul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]