3,066 matches
-
Am „comis” împreună reflecții melancolice despre timpul care fuge inexorabil, am discutat pe îndelete despre ceea ce citim sau recitim, despre școala copiilor noștri etc. El nu se mai satură de Dostoievski, Tolstoi, Gogol, Sadoveanu, „tot autori mari și cărți bune”. Recitesc puțin - am mărturisit - mai ales critici. Serviciul de cronicar mă obligă să „înghit” cît mai multe „noutăți”. Nu o dată storc „fructe” aproape seci, din care abia obțin picătura necesară scrierii unei recenzii. La întoarcerea spre casă, după ce am trecut de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de gust, n-a ezitat să scrie elogios despre Genoiu, deși diferența dintre el și acesta, sub raportul stilului, e, presupuneam, egală cu o prăpastie. Spre uimirea și - de ce n-aș spune-o? - decepția mea: a trecut-o! *Mi-am recitit (e a doua sau a treia oară cînd fac acest lucru) o cronică de acum douăzeci de ani. Am simțit un fel de jenă pentru cît de crispat puteam să fiu: fraze bățoase, reci, „apodictice”. N-aveam pic de ulei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
seriozitate” și „superioritate”. Am, între textele mele, două sau trei ciorne ale unor cuvîntări ținute ca președinte al Comitetului de Cultură, în care, în introduceri, mă refer la Ceaușescu. (Am dat mîna cu el la vizita din 1972.) Le-am recitit și le găsesc decente prin faptul că am reușit să evit clișeele și dicționarul bombasticismelor curente, lucru destul de greu în atmosfera delirantă a sălilor cu ședințe plenare. Sună sec și aproape neconvențional. *Petru Cimpoeșu (care a participat la o „tabără
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ultimul înțelege, în sfîrșit, că trebuie să protesteze: „Uite, bătrîne - îmi zice - «numele importante» pe care mi le impune: Tărniceru, Voisei, Ciorcilă, Pasăre!” *„L’homme fort se tait et s’en va” (Alain). Vorbesc prea mult, deci nu sînt. *Azi, recitind propoziția de mai sus, simt că trebuie să nuanțez. Prin urmare zic: Slab sub multiple alte aspecte, sînt puternic prin consecvență. *La 50 de ani, cînd o să-mi fac testamentul, am să specific cum anume să fiu îngropat de, Doamne ferește
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unele obligații de a scrie, m-am „agățat” de Mémoires (2 vol.) de Raymond Aron, și pînă n am terminat capitolele de după cel în care povestește atacul cerebral, nu le-am lăsat. Ieri, amînîndu-mi iarăși lucrul, am simțit nevoia să recitesc Prétextes de André Gide. Azi, după ce-am răsfoit revistele („România literară”, „Săptămîna”), am trecut la Lélia sau viața lui George Sand. Și totuși, fapt mai greu de explicat, lecturile sînt combustibilul care întreține flacăra micului meu talent. Fără ele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
echilibrat și înțelept, cunoscător de lucruri esențiale. Barthes mi-a cîștigat din nou admirația și, curios, mi s-a părut mai puțin pedant decît altădată. Însă, ca să-mi dau seama și mai bine cît e de virtuoz, trebuie să-l recitesc în paralel cu Paul Zarifopol: Pentru explicarea lui Rochefoucault, unul din subiectele în care ginerele lui Gherea a excelat. *Ridicolul se dezvăluie uneori în trepte. Cu fața înflorită de un amuzament prelung, G. spune cît de flatat a fost Constantin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
curios, eu însumi înghit greu așa ceva. Utile, fără îndoială, ca exercițiu de seminar, aplicațiile metodei structuraliste (semiotice, semantice etc.) la debutantul Ionescu sau Popescu, cînd nu mă amuză, mă lasă indiferent. În schimb, de vreo 25 de ani, citesc și recitesc pe Sainte Beuve, France, Lemaître, Thibaudet, De Sanctis, Ibrăileanu, Lovinescu, Călinescu, Perpessicius, Ralea, Cioculescu, Ciopraga, Piru, Marino și interesul pentru ei nu s-a tocit. Îi simt superiori autorilor despre care scriu și asta îmi dă încredere în spusele lor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vîrsta medie a unui costum depășește cinci ani, la fel și cea a altor obiecte vestimentare. Sărăcia mă marginalizează: „Nu putem primi pe nimeni în casă. Vrei să mor de rușine!”, îmi spune nevastă-mea; din disperare, nu din comoditate! Recitesc Psalmul 103 și constat cît de greu îi este autorului să și l imagineze pe Dumnezeu. Pentru el, Creatorul e un supraom care saltă pe treptele norilor, umblă „peste aripile vînturilor”, tună, adapă, hrănește, are grija a toate cîte există
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
integrezi în ea. *„Pînă la 20 de ani am fost Aleoșa; temperamental însă sînt Dmitri”, mi-a declarat adineaori (acum e unu noaptea), la telefon, Gelu, care are obiceiul de a se raporta la tipurile literare și care, probabil, tocmai recitește Frații Karamazov. (Adică − adaug eu aci, pentru a marca și mai net diferența − a fost un copil și un adolescent liniștit, retras, pasionat de lectură, săritor, caritabil, apoi s-a transformat într-un tînăr orgolios, bețiv, zănatic, care a coborît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-lea al Culturii. *Cu o voce sugrumată de emoție, Ioan Petru Culianu a vorbit la timpul trecut (BBC, 4 decembrie 1987) despre Constantin Noica. Am luat (forma mea de omagiu) prima sa carte care mi-a venit sub mînă, ca să recitesc cîteva pagini. S-a nimerit să fie Despărțirea de Goethe: o „poveste” scrisă de un gînditor, care curge lent, asta pentru că sînt narate idei: „în orice mare despărțire este un dram de nebunie, spunea Goethe. De ce trebuie totuși să ne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ei mă compătimesc pentru inima mea bolnavă (îmi spune tatăl lui Gelu), dar pe mine mă doare fiecare celulă!” * După cîteva zile de pauză, simt iarăși nevoia de a nota cîte un gînd, o impresie, o observație. Dimineață mi am recitit una din „încercările literare”, nuvela Muzică ușoară, scrisă în urmă cu 28 de ani (mi-am cheltuit o bursă ca să plătesc dactilografierea ei), și mi-a venit greu să stabilesc ce-i fapt biografic și ce e ficțiune într-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dovedește că sînt incapabile să sesizeze misterul (acel „nu știu ce” fermecător) sub aparențe modeste. Despre anumite deosebiri doar bărbații își pot da seama. Și dintre aceștia, nu toți: numai cei pentru care frumusețea nu se oprește la imaginea reflectată în oglindă. *Recitesc și transcriu acest paragraf din Oameni, ani, viață de Ilya Ehrenburg: „Se zice că omul trebuie să moară la vreme. Cine știe dacă Stalin ar fi murit în 1945, războiul ar fi dat uitării multe lucruri. Oamenii ar fi păstrat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cutremur, de accidente etc. Nu mi-i rușine să vorbesc despre asta, în schimb mi-i rușine să dau fricii o formă patetică. *„în mod schematic, omul a trecut prin două faze: prognatism (hrană vegetală) și epignatism (alimentare cu carne)”. Recitesc fraza „cu dicție”, școlărește, pentru a-mi fixa noțiunile. Asta mă ajută să sesizez drumul invers pe care, de nevoie, îl străbatem de cîțiva ani. Mergem, așadar, de la epignatism spre prognatism. Încă un pic și-o să devenim cu toții niște botoși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
teamă” în fața lui, astfel că i-a și biruit. Dacă Spandiatis ar fi avut poetul care să-i cînte vitejiile, precum Ahile pe Homer, expresia a cărei lipsă o constatam la începutul acestor rînduri cu siguranță că ar fi existat. Recitind pasajul din Cartea de învățătură pentru Romanós, mă întreb (sper că nu e o prostie) care din cei doi, Ahile sau Spandiatis, era de fapt mai protejat. Unde e mai greu de țintit: în călcîi sau în inimă? Ce dușmani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dori să aflu155. Cu stimă, V. Mihăilescu 3 Buc., 29 ian. 1978, str. Acvila Nr. 45 Mult stimate D-le Dimitriu, Am primit scrisoarea Dv. și vă cer iertare că vă răspund atât de târziu. Am citit-o și o recitesc cu multă plăcere, fiindcă În ea Îmi regăsesc amintirile copilăriei mele (și a noastră În general) pe acele meleaguri. După atâtea sumedenii de ani, care au trecut, rândurile Dvs., mi-au trezit În suflet multe imagini dragi, pe care le
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de ce se practică de unii din dramaturgii noștri, care, neliniștiți caută să fie foarte moderni, deși În străinătate, după câte mai citesc, scriitorii scriu cum crede fiecare, neîndepărtând din scris viața și Încrederea În om și destinul lui. Mi-am recitit chiar astăzi piesa și Îmi dau seama că are ceva adânc 699 În ea. Ideea de bază ar fi că omul Își caută cu Înfocare Împlinirea vieții, prin căsătoria cu cel drag, reușește cu mari sacrificii, dar după ce a reușit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
2001 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Am Întârziat să vă răspund, căci a trebuit să mai examenez o dată cu atenție recolta de informații pe care mi-ați furnizat-o generos, comparând-o cu ce mai izbutisem și eu să depistez ici-colo. Pe măsură ce recitesc filele - considerate ca și rezolvate - din manuscris și corectură, mă sperii pur și simplu de surprizele pe care le am la tot pasul. Încă și Încă mici/mari semne de Întrebare... Va trebui probabil să mă resemnez la a lăsa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
decembrie 2001 Stimate domnule Eugen Dimitriu, La ultima dvs. misivă, o adevărată miniepopee, n-am ajuns din păcate să răspund, deși a fost una din rarele misive „moldovenești” - cum spuneți - de vești bune și de tonus Încrezător. Promit s-o recitim Împreună de Îndată ce iureșul - de astă dată a obligațiilor administrative - casnicemedicale - În care am intrat imediat după predarea volumului V din „Jurnale” se va mai potoli. A fost o lună În care am Încercat să recuperez tot ce nu făcusem Într-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
interesant de rezolvat, pe care vi le propun: Într-o zi, vine la critic, cu o intervenție „o Losneanu din Fălticeni” ?; Cine poate fi Jenică Popovici-Iași?; Ce știți despre o d-ră Ina Schechter, pictoriță? Ea este, dacă aveți timp să recitiți, eroina foiletonului Nodul gordian din Aqua forte, II, Fauna vieții literare, IX. Stimate domnule Dimitriu, acestea sunt puținele lucruri pe care pot deocamdată să vi le comunic, despre ce mai e pe aici, prin ograda Lovinescu. Așteptând știri despre șantierul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a trimes astfel de fotografii. Cât despre a scrie referitor la omul și scriitorul Const. Sturzu, ceam avut de spus am spus pe larg În Introducerea pe care Îmi scrieți c-o aveți și Dvoastră (copiată). Cred că ajunge. Dacă recitindu-i corespondența, voi mai găsi ceva de adăugat, o voi face-o. Până atunci rămân al Dvoastră prețuitor și voitor de bine 249 Ovidiu Papadima, critic și istoric literar, doctor În filologie, șef de secție la Institutul de Istorie și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și din partea mea. Cu alese sentimente, Gh. Teleman 2 Iași, 22.I.1984 Dragă Eugen, Cu o Întârziere deloc scuzabilă, Îți trimit gândurile mele albe și mulțumirile alese pentru urările pe 1984 și pentru materialele trimise 461. Am citit și recitit articolele semnate de tine și gândul m-a dus cu decenii În urmă, reactualizând pe colegul meu din liceu, care de pe atunci sa impus În ochii mei prin seriozitate, scrupulozitate, modestie, toate atribute ale unui fond spiritual poate prea ales
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am depus pentru catedra universitară. Am făcut În el modificările cerute de noua situație. Mă bucur că țineți așa de mult la Folticeni, orașul tinereții mele și al activității entuziaste inerente tinereții. Probabil că ați fost elevul lui „Gane”. Nu? Recitind scrisoarea Dv., văd că Într-adevăr ați fost elevul acestui liceu și Încă al lui A. Stino, ceea ce m-a bucurat. Altfel, nu-mi explicam atașamentul Dv. față de acest oraș. Vă mulțumesc pentru frumoasele urări, pe care vi le Întorc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Suceava care mi-a dat ideea editării unui volum al Muzeului Dstră. Sigur că volumul lor fiind Închinat (primul) lui Ciprian Porumbescu, publică documente de familie, amintiri despre Ciprian, momente din viața artistului, corespondență etc. Volumul Însumează 206 pagini. Am recitit În această vacanță fiecare articol În parte. Toate sunt foarte frumoase, chiar dacă unele ar cere pe ici-colo câteva retușuri. Dară așa cum se prezintă deocamdată, conținutul nu are destule articole legate de literatura noastră; nu avem material folcloristic; (aici Însă vom
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În cei ce vin după noi”. Un „dur bonapartist al creației”?!... Mai ales această expresie exasperase, se pare, artistul. Radu Petrescu ar fi avut, după spusele unor intimi aflați În preajmă, o reacție „fără măsură”. Era imposibil să i se recitească elogiul, să fie convins că este un elogiu. Degeaba Îi reaminteau prietenii paragrafele elogioase din cartea de care nu mai vroia să audă. Nici măcar o frază care, luând În considerare „condițiile În care s-a produs”, proclama volumul lui Radu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
măsline, fasole bătută cu usturoi, conserve de carne RDG, țuică și vin franțuzesc. „L-ați definit extraordinar În Anii de ucenicie... A avut o reacție fără măsură. Imposibil să-l potolesc, să-i demonstrez că era un elogiu, să-i recitesc măcar fraza. Câte n-a spus... nu se poate repeta. De altfel, În ultima perioadă, vorbea ca un birjar. Radu! La care toate frazele erau polizate, ceremonioase. Senzațional! Am fost uluit când, În parcul Ioanid, a spus la un moment
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]