3,106 matches
-
de genul formării la distanță sau al conceperii formării într-o manieră mai aplicativă în relație cu munca prestată, în sensul abilitării de a reflecta asupra acesteia, de a încuraja minicercetări ameliorative la locul de muncă pentru îmbunătățirea prestațiilor („practicianul reflexiv”, cum îl numea P. Jarvis). Formarea profesională adaptată locului de muncă se face prin oferte alternative ce erodează monopolul instituțiilor educaționale în acest câmp, în favoarea tendinței de a dezvolta tot mai multe parteneriate instituționale și rețele de pregătire, la toate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o dimensiune a gândirii și a activității intelectuale a oamenilor sănătoși, cu o vârstă fizică și psihică generală bună sau chiar optimă. Înțelepciunea implică moduri speciale de cunoaștere bazate pe experiență și presupune capacitatea (crescută) a oamenilor de a fi reflexivi și de a emite judecăți de valoare în viața de zi cu zi și în activitățile specifice unor domenii diferite de expertiză. 3.1.5. Învățarea autodirijată - formă specifică de învățare la vârsta adultătc "3.1.5. Învățarea autodirijată - formă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ascultate, a conștientiza valoarea și utilitatea cunoștințelor dobândite, așa cum sunt ele apreciate de membrii comunității în care trăiești. 5. Învățarea ca interpretare personală a cunoștințelor A învăța înseamnă a construi și a atribui semnificații personale cunoștințelor dobândite, a te raporta reflexiv, critic, constructiv la acestea prin implicare personală reală, a te transforma, a te îmbogăți spiritual. Cele cinci concepții despre învățare sunt moduri diferite ale elevilor/studenților de a „vedea” învățarea; ele diferențiază elevii/studenții în funcție de vârstă și de nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a construi relații bazate pe respect, discuții deschise și provocatoare, de a oferi sprijin în desprinderea și construirea unor noi semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și riscuri în utilizarea acestei metode, dacă între membrii grupului există o anumită incompatibilitate și nu pot lucra împreună. În fiecare grup este de dorit o eterogenitate a abordărilor și a stilurilor de învățare. Un grup care conține doar persoane reflexive, de exemplu, poate eșua în realizarea sintezei, dând rezultate slabe. b) Dezbaterea: discuțiile, ca instrument de învățare, au fost definite în diferite moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lui, deși surprinde înțelesurile tuturor părților componente (Adler și Towne, 1991). Aptitudini semnificative pentru reflecție și demersuri criticetc "Aptitudini semnificative pentru reflecție și demersuri critice" Fără îndoială, vârsta și, prin ea, cunoștințele și experiența acumulată le permitadulților să se manifeste reflexiv și critic, atunci când este nevoie, mult mai mult decât o pot face tinerii și, mai ales, copiii, care trebuie să învețe și să exerseze treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
face tinerii și, mai ales, copiii, care trebuie să învețe și să exerseze treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua sunt strâns legate de conduita comunicațională ce devine, la rândul ei, reflexivă și critică, ceea ce reprezintă în sine certe avantaje pentru sfera educației adulților, bazată, de asemenea, predominant pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a fi mereu realist, a judeca neutru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rece” (rațiunea) și evitând (pe cât posibil) „creierul cald” (simțirea, dorințele, interesele personale etc.). Cei mai mulți adulți sunt capabili de așa ceva, deși acest fapt în sine nu rezolvă toate problemele, întrucât unii nu sunt conștienți, nici convinși de necesitatea de a fi reflexiv și critic, iar o parte considerabilă dintre cei din ultima categorie nu au abilitatea de a se manifesta adecvat în acest sens (oportun, cu o cuvenită moderație), probabil tocmai dintr-o lipsă de preocupare pentru acest aspect în educația anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau să critici se învață și chiar se predă (existând de câtva timp preocupări exprese și în școala românească actuală), fiind, în bună măsură, o chestiune de „tehnică” specifică, însă a te manifesta efectiv, dar eficient și rezonabil, în mod reflexiv și critic este o abilitate factual realizată, propulsată de o atitudine în consecință (nevoia imperioasă de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și a te manifesta critic au ajuns să fie percepute, la nivelul simțului comun, ca „atribute elevate” ale persoanei, iar de aici până la un anumit „snobism” în acest sens nu e decât un pas. Într-adevăr, a nu fi niciodată reflexiv, nici critic, nici măcar cu tine însuți, înseamnă a nu fi decât un „adult infantil”, dar și (mai ales) a fi obsedat de analizarea șiinterpretarea minuțioasă a tot ce spui și auzi, fiind extrem de atent la fiecare cuvânt, căutând bănuitor înțelesuri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concluzii pot trage din discuțiile individuale avute până în momentul de față? Evaluarea pentru asistarea învățăriitc "Evaluarea pentru asistarea învățării" Pentru a fi de ajutor de-a lungul procesului de învățare, evaluarea trebuie: - să ajute studentul să devină mai critic și reflexiv în gândire, în ceea ce privește activitatea de învățare în care este implicat; - să asiste studentul în dezvoltarea capacității de reflecție asupra propriilor obiceiuri și ritmuri de învățare, astfel încât să poată decide, în urma unor judecăți de valoare, cum să le modeleze; - să asiste
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este necesar ca direcțiile de politică educațională la nivel european să stimuleze participarea la educație, acționând, în acest sens, pe cel puțin patru paliere/niveluri (Nuissl, 1999): - al cererii: sprijinirea învățării autodirijate, conștientizarea nevoii de educație, prin dezvoltarea capacității (auto)reflexive, creșterea motivației și încurajarea cererii de educație, mai ales în rândul celor social dezavantajați (eliminarea barierelor de participare prin noi forme de finanțare), dezvoltarea de servicii care să-i ajute să-și conștientizeze nevoile de învățare etc; - al ofertei: structuri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și complexă, ce creează incertitudine și „risc” (Beck, 1992, apud Usher et al., 2001), fiind o societate informațională și bazată pe cunoaștere, reclamă, așa cum remarca A. Giddens (citat de M. Dyke, în Usher et al., 2001, pp. 117-120), o învățare reflexivă. Este necesară o continuă reevaluare a experienței și a informațiilor acumulate (o reflectare asupra societății, totodată), pentru a-i surprinde tendințele, deoarece nu mai avem de-a face cu cadre predeterminate, ci doar cu o diversitate informațională ce trebuie filtrată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de genul formării la distanță sau al conceperii formării într-o manieră mai aplicativă în relație cu munca prestată, în sensul abilitării de a reflecta asupra acesteia, de a încuraja minicercetări ameliorative la locul de muncă pentru îmbunătățirea prestațiilor („practicianul reflexiv”, cum îl numea P. Jarvis). Formarea profesională adaptată locului de muncă se face prin oferte alternative ce erodează monopolul instituțiilor educaționale în acest câmp, în favoarea tendinței de a dezvolta tot mai multe parteneriate instituționale și rețele de pregătire, la toate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o dimensiune a gândirii și a activității intelectuale a oamenilor sănătoși, cu o vârstă fizică și psihică generală bună sau chiar optimă. Înțelepciunea implică moduri speciale de cunoaștere bazate pe experiență și presupune capacitatea (crescută) a oamenilor de a fi reflexivi și de a emite judecăți de valoare în viața de zi cu zi și în activitățile specifice unor domenii diferite de expertiză. 3.1.5. Învățarea autodirijată - formă specifică de învățare la vârsta adultătc "3.1.5. Învățarea autodirijată - formă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ascultate, a conștientiza valoarea și utilitatea cunoștințelor dobândite, așa cum sunt ele apreciate de membrii comunității în care trăiești. 5. Învățarea ca interpretare personală a cunoștințelor A învăța înseamnă a construi și a atribui semnificații personale cunoștințelor dobândite, a te raporta reflexiv, critic, constructiv la acestea prin implicare personală reală, a te transforma, a te îmbogăți spiritual. Cele cinci concepții despre învățare sunt moduri diferite ale elevilor/studenților de a „vedea” învățarea; ele diferențiază elevii/studenții în funcție de vârstă și de nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a construi relații bazate pe respect, discuții deschise și provocatoare, de a oferi sprijin în desprinderea și construirea unor noi semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și riscuri în utilizarea acestei metode, dacă între membrii grupului există o anumită incompatibilitate și nu pot lucra împreună. În fiecare grup este de dorit o eterogenitate a abordărilor și a stilurilor de învățare. Un grup care conține doar persoane reflexive, de exemplu, poate eșua în realizarea sintezei, dând rezultate slabe. b) Dezbaterea: discuțiile, ca instrument de învățare, au fost definite în diferite moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lui, deși surprinde înțelesurile tuturor părților componente (Adler și Towne, 1991). Aptitudini semnificative pentru reflecție și demersuri criticetc "Aptitudini semnificative pentru reflecție și demersuri critice" Fără îndoială, vârsta și, prin ea, cunoștințele și experiența acumulată le permitadulților să se manifeste reflexiv și critic, atunci când este nevoie, mult mai mult decât o pot face tinerii și, mai ales, copiii, care trebuie să învețe și să exerseze treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
face tinerii și, mai ales, copiii, care trebuie să învețe și să exerseze treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua sunt strâns legate de conduita comunicațională ce devine, la rândul ei, reflexivă și critică, ceea ce reprezintă în sine certe avantaje pentru sfera educației adulților, bazată, de asemenea, predominant pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a fi mereu realist, a judeca neutru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rece” (rațiunea) și evitând (pe cât posibil) „creierul cald” (simțirea, dorințele, interesele personale etc.). Cei mai mulți adulți sunt capabili de așa ceva, deși acest fapt în sine nu rezolvă toate problemele, întrucât unii nu sunt conștienți, nici convinși de necesitatea de a fi reflexiv și critic, iar o parte considerabilă dintre cei din ultima categorie nu au abilitatea de a se manifesta adecvat în acest sens (oportun, cu o cuvenită moderație), probabil tocmai dintr-o lipsă de preocupare pentru acest aspect în educația anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau să critici se învață și chiar se predă (existând de câtva timp preocupări exprese și în școala românească actuală), fiind, în bună măsură, o chestiune de „tehnică” specifică, însă a te manifesta efectiv, dar eficient și rezonabil, în mod reflexiv și critic este o abilitate factual realizată, propulsată de o atitudine în consecință (nevoia imperioasă de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și a te manifesta critic au ajuns să fie percepute, la nivelul simțului comun, ca „atribute elevate” ale persoanei, iar de aici până la un anumit „snobism” în acest sens nu e decât un pas. Într-adevăr, a nu fi niciodată reflexiv, nici critic, nici măcar cu tine însuți, înseamnă a nu fi decât un „adult infantil”, dar și (mai ales) a fi obsedat de analizarea șiinterpretarea minuțioasă a tot ce spui și auzi, fiind extrem de atent la fiecare cuvânt, căutând bănuitor înțelesuri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]