15,087 matches
-
de reglementări și existența unui cadru de aplicare destul de complex sunt piedici care pot fi Înlăturate prin identificarea numai a acelor informații utile nemijlocit realizării proiectului, informații care merită să se transforme În cunoștințe. Pentru a asigura ceea ce se numește relevanța proiectului, este necesară Încadrarea precisă a aplicației respective pe linia de finanțare special destinată, ulterior făcându-se „acordul fin” al chestiunilor specifice din proiect cu cerințele, În aceeași măsură specifice, din ghidul solicitantului. Tot ceea ce este În plus trebuie Înlăturat
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
aceluiași individ”. Nu este foarte clar dacă autoarea are în vedere o incoerență a lui Platon sau o critică dintr-un punct de vedere personal. Dacă este vorba despre cea de-a doua, atunci ea nu ar avea prea mare relevanță asupra discutării poziției lui Platon. Dacă este însă vorba despre cea dintâi, atunci relevanța ei crește proporțional cu măsura răstălmăcirii pe care o aduce opiniei lui Platon. Căci Platon nu afirmă deloc că ar fi vorba de „unul și același
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Platon sau o critică dintr-un punct de vedere personal. Dacă este vorba despre cea de-a doua, atunci ea nu ar avea prea mare relevanță asupra discutării poziției lui Platon. Dacă este însă vorba despre cea dintâi, atunci relevanța ei crește proporțional cu măsura răstălmăcirii pe care o aduce opiniei lui Platon. Căci Platon nu afirmă deloc că ar fi vorba de „unul și același individ” care suportă diferitele stazii psihice. Conducătorul este de fiecare dată altul conform unei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de utilizare. Segmentul de scrieri platoniciene care preferă soluționări mitice ale subiectelor filosofice a constituit un motiv constant de critică. Numai o înțelegere greșită a relației lui Platon cu mitul mai poate da ocazia reluării dezbaterilor în ton hegelian asupra relevanței părții mitice a dialogurilor. Aceste critici au toate un cadru comun: au căzut pradă asocierii rău plasate între realismul platonian și realismul naiv. Înțelegerea importanței conceptului platonian de eikôn nu se poate opri, în opinia noastră, la constatarea critică a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și altele ce includ elevi în pragul eșecului, iar relațiile dintre ele influențează performanțele școlare. Două sunt conceptele fundamentale din domeniul relațiilor intergrupuri: categorizarea socială și identitatea socială. Sperăm să putem demonstra că cel de-al doilea are o deosebită relevanță pentru analiza interacțiunilor din clasa școlară. Cât privește noțiunea de categorizare socială, ea a fost utilizată de Henri Tajfel pentru a contrazice aserțiunile lui Sherif și a arăta că discriminarea out-group-ului se produce în condiții sociale minime. Categorizarea socială corespunde
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
domenii de activitate. La nivel individual, de exemplu, creativitatea este utilă în rezolvarea problemelor întâmpinate de un individ în viața sa profesională sau cotidiană. La nivel social, creativitatea poate genera descoperiri științifice, noi curente artistice, invenții și programe sociale inovatoare. Relevanța economică a creativității e evidențiată prin faptul că noile produse ori servicii înseamnă noi locuri de muncă, iar pentru a rămâne competitivi indivizii, organizațiile și societatea sunt nevoiți să-și adapteze resursele la cerințele activităților în perpetuă schimbare. Creativitatea - un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
personalitate caracteristice indivizilor creativi. În urma analizei corelațiilor și a comparării eșantioanelor cu niveluri extreme de creativitate - ridicate și scăzute, atât în planul aptitudinilor speciale, cât și al celor medii -, s-au identificat un număr mare de trăsături cu o potențială relevanță (Barron și Harrington, 1981); printre ele se numără gândirea independentă, încrederea în sine, fascinația complexității, orientarea estetică și asumarea riscurilor. Speculațiile referitoare la creativitate și actualizarea de sine pot fi abordate și din perspectiva teoriei tradiționale a personalității. După Maslow
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
anume” va fi important. În al doilea rând, instituțiile și grupurile identificabile au un rol pivotal în selectarea și coerența ansamblului vast de posibilități deja existente în opera și în mintea persoanelor creatoare. Al treilea aspect constă în faptul că relevanța ideilor și evenimentelor se evidențiază numai atunci când există o grupare de indivizi influenți profund implicați în același domeniu, problemă sau set de posibilități și presupune: a) coerența și coexistența unui volum considerabil de cunoștințe și interese; și b) semnificația și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
raționale a fost întotdeauna formal din punct de vedere argumentativ și a păstrat o aparentă distanță față de implicația cotidiană a cercetării. Pe de altă parte, deși semnificația religioasă și seculară a creativității a fost amplu dezbătută anterior, ideologia creativității comportă relevanța definirii naturii umane și a condițiilor sociopolitice. În timp ce științele naturale și inventatori pragmatici precum Arkwright și Watt încercau să demonstreze de ce era capabilă rațiunea umană și inventivitatea engleză, numeroasele invenții practice și eficiența lor progresivă au condus, într-un final
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
necunoscute care îi însoțesc pe orbi în grupul elefanților 4 (p. 276). Încercarea cercetătorilor creativității, mai ales a celor care recurg la metode psihometrice, constă în a face distincție între elefanți (numeroasele conceptualizări ale creativității) și animalele domestice (conceptele cu relevanță redusă și factorii externi ce influențează productivitatea creativă). În mod surprinzător, după aproape 50 de ani de cercetare și dezvoltare, această distincție este încă învăluită în ceață. Deși recomandările ce urmează nu sunt deloc exhaustive, ele le permit cercetătorilor să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trata ulterior cercetarea experimentală a percepției și imagisticii, a afectivității și în cele din urmă a stimulării și atenției. Ultimele două secțiuni ale capitolului abordează cercetările operaționale semnificative și studiile experimentale de motivație intrinsecă. În concluzia capitolului revenim asupra problemei relevanței, analizăm dezavantajele cercetării experimentale, recomandăm unele direcții și teme specifice pentru cercetările viitoare și sugerăm cooperarea cercetării experimentale cu alte abordări (de exemplu, abordarea psihometrică și cognitivă) în scopul îmbunătățirii procesului de înțelegere a creativității. Manipularea informațiilor și a strategiilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mijloace de comunicare. În scopul cercetării, rolul cel mai important îl deține informația video, cea mai explicită informație dintre cele trei tipuri menționate anterior; ea furnizează atât informații vizuale, cât și auditive extrem de detaliate. Din acest motiv, tema cercetării are relevanță în abordarea efectului informațiilor explicite asupra indivizilor în timpul rezolvării de probleme. În experimentul lui Greenfield și al colaborării săi (1981), un grup de elevi a fost însărcinat să vizioneze (să asculte sau să citească) o poveste întreruptă înainte de final. Ulterior
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a descoperit că, în cadrul evaluării, desenele primului grup au fost considerate superioare celorfăcute de al doilea grup, mai ales sub aspect tehnic, fiind caracterizate „închegate” sau „bine executate”. Diferențele sub aspectul semnificației logice și al valorii creațiilor nu au prezentat relevanță. În mod surprinzător, în evaluarea originalității nu au rezultat diferențe semnificative. Ca în cercetările lui Amabile și colaboratorii săi (1990) și ale lui Hennessey (1989), demersul lui Howe (1992) a fost, de asemenea, dependent de scorurile acordate de evaluatori, care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
factor în urma recompensei corespunzătoare acestuia, în mod special în cazul factorului de elaborare (detaliile adăugate unei idei) și un nivel minim al factorului de originalitate (care desemnează ideile rare sau neobișnuite). În condițiile instructajului dat, au rezultat modificări de o relevanță moderată pentru fluență și flexibilitate (numărul de idei, respectiv diversitatea lor). Investigația mai sus menționată constituie încă un exemplu al eficacității instructajului explicit. Însă în cadrul designului experimental utilizat de Glover și Gary (1976) nu se poate invoca influența specifică a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezolvării problemelor în cercetarea creativității reprezintă totuși motive de îngrijorare. Am menționat acest aspect la începutul capitolului prin comparație cu problematica validității de conținut. Similar testelor scrise, care conțin probleme ușor descrise în cuvinte, tot astfel cercetările experimentale lipsite de relevanță analizează doar formele de creativitate ce se pretează evaluării (de exemplu, rezolvarea problemelor) și face prin urmare abstracție de alte forme de expresie a creativității. Rezolvarea de probleme este deseori asociată unor tipuri specifice de contribuții creative, însă creativitatea nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deși nu poate spune că întâmpină probleme, impedimente sau obstacole recunoscute de ceilalți. Orice obstacol depășit în realizarea creației artistice reprezintă o formă de rezolvare a problemelor. (teoria definirii personale a unor probleme este un alt mod de a percepe relevanța diferențelor individuale, a motivației intrinsece și a interpretărilor idiosincratice). Din cercetarea descoperirii problemelor reiese un alt argument care demonstrează că fenomenul creativ nu se reduce la rezolvarea problemelor (Jay și Perkins, în publicații periodice; Runco, 1994a). Revelațiile (insight-ul) creative au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
anvergură. Există o vastă colecție de biografii și autobiografii ale savanților, în multe dintre ele menținându-se un echilibru între aspectele strict personale și problemele de ordin cognitiv și creativ, din care cităm numai un singur studiu, selectat pe baza relevanței lui pentru proiectul de față: A Feeling for the Organism: The Life and the Work of Barbara McClintock (Keller, 1983). Într-adevăr, dacă ne transformăm într-un „organism” creativ aflat în proces de creație, ajungem să surprindem trăirile creației. N
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o discuție pe tema legăturii dintre creativitate și societate ar fi făcut probabil referire la categorii sociale. În cazul lui Darwin categoria socială pare să aibă un impact semnificativ (vezi Moore, 1985), însă în situația lui Einstein ea nu posedă relevanță. Sau, după cum consideră colaboratorul lui Marx, Friedrich Engels (1894) despre „istoria socială”: Oricine își propune să descopere în domeniul său adevăruri absolute, fundamentale, adevăruri esențiale sau irevocabile nu va dobândi multe, în afara platitudinilor și a locurilor comune deplorabile (p. 104
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
le-a depășit. Într-o narațiune mai elaborată, trebuie pusă următoarea întrebare: Ce a inspirat creația respectivă și ce impact a avut ea? Aici, cel puțin, se va face referire la precursorii și succesorii cazului. Poate că o mai mare relevanță ar avea relatarea condițiilor generale în care au loc aceste evenimente istorice. Aspectul 3: Sisteme de credințe Din narațiunea creată pe baza sistemelor de evoluție ale lui Darwin în timpul călătoriei sale, am realizat o schemă. După cum ilustrează figura 5.1
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un întreg arsenal de metode statistice complexe. În orice situație, numărul cazurilor din analizele multifactoriale trebuie să depășească într-o manieră convenabilă numărul variabilelor supuse investigației. Chiar mai important, numărul cazurilor trebuie să fie îndeajuns de mare pentru a garanta relevanța rezultatelor empirice în raport cu un statut nomotetic. Intenționăm să abandonăm acele rezultate care se limitează în general la creatorii de renume, fără a putea fi raportate în particular la orice gen de personalitate creativă. Pentru motive de siguranță, investigațiile istoriometrice se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
influențeze descoperirea fundamentală. În prezent nu dispunem de informații care să ne permită tratarea acestui subiect. Oricum, concluzia importantă a acestei cercetări este că s-ar putea ca studiile de laborator despre transferul negativ în rezolvarea problemelor să aibă o relevanță limitată asupra studiului mai cuprinzător al gândirii creative (vezi și Weisberg, 1995b). CUNOAȘTEREA ȘI EURISTICA ÎN DESCOPERIRILE ȘTIINȚIFICE. Simon și colaboratorii lui (de exemplu, Kulkarni și Simon, 1988; Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow, 1987) au lansat ideea că descoperirile științifice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prea multă aprobare în cultura noastră, sunt asociate cu problemele patologice fie din cauză că atrag persoane extrem de sensibile (Mitchell, 1972; Piechowski, 1991), fie din cauză că nu pot oferi decât cariere depresive. S-ar putea ca aceste rezultate să aibă doar o slabă relevanță - sau nici una - pentru creativitatea însăși. Una dintre ideile pe care le-am dezvoltat pe baza studiilor mele este aceea că persoanele creative sunt caracterizate mai puțin prin trăsături unice și mai degrabă prin capacitatea lor de a folosi întregul spectru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
decizie poate fi i.p., pentru un alt tip poate constitui un interes de grup sau local. Deseori i.p. este utilizat ca sinonim al interesului național, dar cele două concepte pot diferi considerabil atunci când problemele avute în vedere au relevanță internațională. Putem deosebi două tipuri de discuții referitoare la acțiunile întreprinse de autorități sau alți actori sociali în numele i.p.: cele în care comparăm două alternative care ar putea fi rezonabil considerate a fi în i.p. (de exemplu: a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
măsuri ale dezvoltării umane, calității vieții și dezvoltării durabile, care sunt adesea greu de separat. În această prezentare va fi inclusă o trecere în revistă cuprinzătoare a cerințelor pentru elaborarea acestor indici și mai multe exemple de indici, clasificați după relevanța lor locală, națională, regională sau globală. Criterii pentru elaborarea indicilor compoziți de dezvoltare Cerințele tehnice pentru indici compoziți trebuie să coincidă în mare parte cu cele pentru indicatorii sociali în general. Indicii trebuie să fie: - specifici, adică legați în mod
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială apare condiționată de configurația socio-istorică a societății românești și de zestrea teoretică ce a stat la baza evaluărilor lor (Zamfir, 1999). Moștenirea lor se concretizează în elaborarea de modele ale dezvoltării sociale caracterizate prin comprehensiune, diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai prestigioase modele ale dezvoltării sociale, dezbătute în istoria centenară a sociologiei românești (1848-1948): dezvoltarea socială ca proces de modernizare, cu câteva variante tipice; dezvoltarea socială ca suport al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]