3,930 matches
-
subiectul "emoția" am realizat și o prezentare a tehnicilor de investigare a proceselor afective) putem spune că ele jalonează o "dimensiune a conduitelor". Această descriere se poate face din două unghiuri experimentale diferite: observând din afara organismului conduitele sale globale, putând remarca că el este în starea de somn, că se trezește, că este atent, că atinge un grad de excitație emoțională mai mult sau mai puțin puternică. Din alt unghi putem realiza observații fiziologice privind activitatea elextrică a creierului, asupra gradului
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
înțeleaptă în ceea ce te privește. Este posibil să mai discutăm eventualele repercursiuni ale acestei căsătorii asupra ta și a fiului tău. Tânăra femeie zâmbi. Nu dădea nici un semn că ar fi realizat că, de fapt, fusese respinsă. - Aceasta este o remarcă foarte înțeleaptă. Dar nu ia în considerație că se-mplinesc doi ani de când soțul și iubitul meu a fost ucis. De aceea, înainte de a avea vreo discuție despre perspectiva acestei situații, vreau să vii în camera mea de dormit, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
diferențelor dintre el și Gosseyn Doi. Evident, din moment ce alter-ego-ul său și el se aflau în locuri diferite, ei aveau probleme diferite. Problemele dintr-un loc nu erau transmise cu toată greutatea lor în locul unde se afla celălalt Gosseyn. Era o remarcă ce avea o implicație deosebită... "În ce privește experiența, ne îndreptăm în direcții deosebite, pas cu pas. În curând, nu vom mai fi duplicate, copii exacte ale unuia după celălalt..." Nu era timp să se gândească la asta acum. Erau prea multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
mai mică referință la cuvintele mele. De data aceasta, două idei îi veniră în minte. Prima, o reacție simplă, personală - "Închipuiește-ți, m-a invitat în dormitorul ei, fără să-mi spună care este numele ei mic." - Și acum, în această remarcă ocazională aflase numele ei: - Strala! rosti el numele cu voce tare, adăugând: Îmi place cum sună. Breemeg păru să nu fi auzit comentariile lui Gosseyn. Continuau să meargă, în timp ce Gosseyn se gândea că numele avea în el, o frumusețe feminină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
cămașă lungă pentru Enin și o pijama pentru Gosseyn. Și-n curând, adormiră. ...Gosseyn se trezi, somnoros, și rămase un minut cu ochii închiși; și-i veni un gând ciudat: Acela era primul somn normal al acestui corp Gosseyn. Această remarcă nu-i reținu multă vreme atenția. Din cine știe ce motiv, când se întinse pe acest pat, gestul îi păruse așa de natural, de - obișnuit - încât nu remarcase ritmicitatea lui în existența sa. După ce se mai dezmetici, își dădu seama că zâmbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
De parcă mai multe mese fuseseră sărite sau poate avusese loc o reajustare chimică la o perioadă de tensiune. Hainele cu care era îmbrăcat individul erau, dacă se putea, și mai elegante decât ultima oară. Nu primise încă nici un răspuns la remarca sa de început. Gosseyn zăcu întins cât dură tăcerea prelungită, amintindu-și fără plăcere că ultima oară când Blayney stătuse în picioare, ca acum, privind în jos spre corpul lui Gosseyn, se aplecase brusc și. fără vreun motiv aparent, lovise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
fi vrut să vadă cine îndrăznește să critice ceva. Gosseyn se lăsă iarăși pe spate în scaun. De data aceasta nu era relaxare - remarcă el. Confirmarea noului leader îi provocase un noian de gânduri. În momentul acesta - fu prima sa remarcă - toți Troog-ii până la subordonații cu pretenții de comandă și toți adjutanții gata să se năpustească, aveau să se gândească ce ar putea, ei fiecare în parte, să facă pentru a se simți mai bine în noua situație. Era așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
fi dezmembrat. Din fericire, mașina fiind robustă, ea a fost împinsă și masată în malul drept al șoselei [...] Cu fața însângerată, căzut între bord și scaun, Președintele Maurer gemea de durere. Era totuși conștient. Printre gemete, am descifrat și o remarcă amară: «M-a omorât nenorocitul!» [...] Președintele a ajuns pe mâini bune. De fapt el a fost cel care a dispus: «Să mă duceți la doctorul Liviu Grosescu, la Sf. Gheorghe.» Kiraly, la izbitură, și-a mușcat limba. Întrucât nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fiecare zi "parcarea laterală cu spatele?" Ce ne facem, fraților, că prea ne-au majorat șoferițele... Țineți aproape!" (Emanciparea femeii: de la cratiță la volan, Jurnalul Național, 10 ianuarie 2008) Acceptabilitatea unui text jurnalistic dispare în momentul în care acesta cuprinde remarci discriminatorii. Articolul redă o atitudine defavorabilă femeilor, indusă prin seria finală de întrebări retorice. Avem de-a face cu vagi urme de misoginism, forme mult mai explicite ale acestuia putând fi identificate în modalitatea în care o mare parte din
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
statului național. Înainte de a examina relația triptică dintre regimul politic, concepția despre naționalitate și conținutul memoriei colective, se impune deci o sumară trecere în revistă a instituirii sistemului educațional românesc, precum și a evoluției literaturii didactice utilizată în școlile românești. Ca remarcă generală, despre sistemul de învățământ românesc se poate spune că a avut o naștere laborioasă, o adevărată infrastructură educațională modernă fiind articulată doar în a doua parte a secolului al XIX-lea. Până la Marea Unire din 1918 nu prea are
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
incluse în colecția de manuale analizate discursiv, precum și scrupulozitatea de a include în eșantion manuale publicate pe întreaga perioadă supusă analizei fac ca acesta să fie, dacă nu reprezentativ, atunci, cât de cât, ilustrativ pentru tradiția pedagogică românească. O ultimă remarcă merită punctată: demersul inițiat în cercetarea de față stă sub semnul atitudinii pe care găsim nimerit a o boteza drept "agnosticism epistemologic", în sensul că analiza examinează secreția discursivă a literaturii didactice fără a o raporta la un pretins cunoscut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iosif al II-lea, prin care acesta exprimă cât se poate de limpede dezideratul civic al educației: "Ich brauche keine Gelehrte, sondern brave rechtschaffene Bürger" " Nu am nevoie de oameni de știință, ci de cetățeni cinstiți care respectă legea". După cum remarca și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul lui de vedere". Luminare întru supunere și loialitate, aceasta pare să fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultural și etnic de autoorganizare a propriilor cadre politice. Spre deosebire de modelul francez, renanian, al naționalității, întemeiat pe principiul apartenenței elective la comunitatea civică națională, modelul german, de inspirație herderiană, este fundat pe principiul apartenenței fatale în organismul națiunii. Ca ultimă remarcă asupra acestei noțiuni de naționalism etnic herderian pe care o contrastăm concepției renaniene a naționalismului civic, se impune menționarea faptului că ea este înrădăcinată doar parțial în scrierile lui Herder. Am comite o impardonabilă injustiție intelectuală dacă nu am pronunța
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sinelui și să însemne mai mult decât predare - învățare, să scoată în evidență experiența, umanitatea, sensibilitatea. Pe lângă toate acestea școala ar trebui să dezvăluie subtilitățile tinerilor noștri care ascund deseori valori, atitudini pe care nu le putem la prima vedere remarca. Școala cu ajutorul informațiilor multiple pe care le poate da trebuie să-i liniștească pe tineri, să-i apropie, nu să-i îndoctrineze ci să-i elibereze. Promovarea unor idei, îndoctrinări în masă, „ucid” spiritul tânăr în loc să-l facă să iasă
Mintea trebuie să se miște în armonie. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Păduraru Diana Georgiana, Iftime Valentina () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1977]
-
Dacă ai ști ce persoane o vizitează și caută această „onoare de a face cunoștință“! Natural, putea auzi de la cei veniți, pentru că acum știe tot Petersburgul și jumătate din Pavlovsk sau chiar tot Pavlovskul deja. Dar ce subtilă a fost remarca ei cu privire la uniformă, după cum mi-a fost relatată, adică în privința faptului că Evgheni Pavlovici a apucat să-și dea la țanc demisia din armată! A fost o aluzie infernală! Nu, ăsta nu-i semn de sminteală. Eu, desigur, refuz să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
plec la Petersburg, să-mi dați pistolul înapoi. Mă auziți? O fac pentru prinț, nu pentru dumneavoastră. — Așa-i mai bine! spuse Lebedev zâmbind sarcastic. Înșfăcă cheia și dădu fuga în camera alăturată. Kolea se opri, vru să facă o remarcă, însă Lebedev îl trase după el. Ippolit îi privea pe musafirii care râdeau. Prințul observă că dinții îi clănțăneau, ca și cum l-ar fi scuturat cele mai puternice frisoane. — Cât sunt de ticăloși! îi șopti iar Ippolit prințului, cuprins de frenezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Dacă ar fi scornit-o un scriitor, cunoscătorii vieții poporului și criticii ar fi strigat că este neverosimilă. Dar, citind despre ea în ziare, îți dai seama că din asemenea fapte înveți ce e realitatea noastră rusă. Ați făcut o remarcă excelentă, generale! încheie prințul cu înflăcărare, bucurându-se teribil că a izbutit să nu roșească de tot la față. — Nu-i așa? Nu-i așa? strigă generalul și ochii începură chiar să-i strălucească de plăcere. Un băiețel, un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Charras ar fi fost extrem de bucuros; iar asta nu mai este bine într-o lucrare atât de serioasă, pentru că apare spiritul de partid. Pe-atunci erați foarte ocupat fiind în serviciul... împăratului? Generalul era încântat. Prin seriozitatea și naivitatea ei, remarca prințului spulberate ultimele lui rămășițe de suspiciune. — Charras! O, și eu am fost revoltat! Chiar atunci i-am scris, dar... propriu-zis, nu-mi mai amintesc acum... Mă întrebați dacă eram ocupat cu serviciul? Nu! Fusesem, numit camer-paj, dar pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
erau puternice și profunde... Prințul înțelegea acest lucru; pe fața lui se întipări o expresie de suferință. Aglaia o observă și începu să tremure de ură. — Cum aveți îndrăzneala să vorbiți așa cu mine? răspunse ea nespus de arogant la remarca Nastasiei Filippovna. — Probabil n-ați auzit bine, se miră Nastasia Filippovna. Cum v-am vorbit? — Dacă ați vrut să fiți o femeie cinstită, de ce nu l-ați părăsit atunci pe cel care v-a sedus, pe Toțki, și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
instinctelor individuale sau sociale și/sau devierea instinctelor de la destinația lor, ambele generând astfel starea conflictuală și În egală măsură conflictul care pot degenera În violență. Conotația temperamentală a violenței Dincolo de fundamentul instinctual al conflictului generator de violență, trebuie făcută remarca că și modul de percepție a conflictului sau stării conflictuale este diferit de la individ la individ, Întrucât poartă amprenta temperamentului persoanei În cauză, ca o particularitate individuală, ce ține de percepția și reacția propriului sistem nervos la stimulii ambientali (vezi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reprezintă un consens național. Dozele și ritmul de administrare sunt sub nivelul standardelor internaționale, În fapt 0,35 u/kg/zi, față de 4-6 u/kg/zi media europeană și chiar 7-9 u/kg/zi În unele țări ca Suedia. Fac remarca că pentru bolnavii din evidența noastră dozele variază Între 0,5-0,6 u/kg/zi. Necesitatea evidențierii acestei forme de rezistență la medicament se resimte din rezultatele profilaxiei, care pentru unii bolnavi nu pare să mai fie la fel de eficientă ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
crescută era o constantă a vechiului regim demografic. Mortalitatea În schimb, deși foarte crescută, Înregistra fluctuații semnificative ce determinau perioade de progres sau regres demografic, fiind puternic influențată de factorii coercitivi prezentați mai sus. Cu toate acestea s-a putut remarca și o relație direct proporțională Între mortalitate și natalitate În sensul că tendința de creștere a mortalității se Însoțea de o creștere și mai marcată a natalității și invers, fapt ce a devenit mai evident În “regimul demografic modern”, când
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
medii, urban și rural. Așa de exemplu; la nivelul anului 2002 natalității scăzute În urban (8,5‰) și mortalității infantile mai scăăzută (14,5‰), Îi corespunde În rural cifrele de 11‰ pentru natalitate și 19,8‰ pentru mortalitatea infantilă, cu remarca că mortalitatea infantilă este cu aproape 30% mai mare În mediul rural. Acest aspect demonstrează cu prisosință resorturile socio-economice și strânsa legătură a acestui indicator cu problematica socială. Realitățile românești privind mortalitatea infantilă Orientarea politică a ultimilor 50 de ani
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
segment de populație, Încât se creează impresia dorinței efective de a decima mediul rural. Pentru susținătorii acestui mod de gândire amintim cuvintele marelui nostru gânditor Petre Țuțea “o națiune este sortită dispariției atunci când dispare țăranul ei” iar Nicolae Iorga făcea remarca “oamenii mari și geniile se nasc În case mici” cu referire directă la mediul rural. Sistemul public de sănătate este domeniul de cel mai larg interes pentru un popor, prin urmare trebuie gestionat de stat, trebuie să aibă rețea proprie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și foarte excentrice, precum cele ale unui remarcabil alien ce vede identitatea americană prin lentile postmoderne, Jean Baudrillard. Dacă citezi, fără un context larg (și uneori, chiar dacă descrii un context larg), și nu interpretezi într-un sens foarte, foarte metaforic, remarcile unui sociolog (Baudrillard având, printre altele, și pregătire de sociolog), câteva din observațiile lui asupra Americii, în cartea sa cu același nume, ai impresia că SUA este o țară pierdută undeva în spațiul co(s)mic. Astfel, America este văzută
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]