2,875 matches
-
și-i produce o traumă profundă, cu consecințe pe termen lung. Urmează umilitoarea experiență a detenției, întâi la Văcărești, până la expulzare, apoi la Gyula pentru șase luni de „închisoare ungurească”, până în iulie 1910. Enorma teamă a lui Remus Lunceanu de repatrierea în Ungaria, în cursul anului 1918, se amplifică neștiut, exponențial, prin acest ecou sau transfer secret al primei experiențe traumatice a autorului. Există complicități profunde ale fricii și ale suspiciunii între Remus Lunceanu și Liviu Rebreanu, pe care și le
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
de matematică în satul natal, Efimia Lupu, care a absolvit A.S.E, ca și Pavel Gherasim inginer. Populația de etnie germană, care numără, în 1930, 59 de persoane, în 1956 nu mai figurează în statistici, ca urmare a emigrărilor și repatrierilor. Aceeași soartă au avut-o polonezii și slovacii, care în 1930 reprezentau 15 persoane, respectiv 0,6%. Populațiile de origine germană, cehă, slovacă, sârbă și rutenă s-au stabilit în târgul Lespezi și Heci odată cu construcția căii ferate Burdujeni-Roman (1869
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau ascunși prin culturile de porumb. După venirea rușilor în 1944, tatăl meu a fost pus primar însă era strict controlat de organele comuniste. În calitate de primar, a reușit să ajungă la o înțelegere cu regimul sovietic local în ceea ce privea repatrierea oamenilor, mai ales pentru cei refugiați în 1940, motivat de “necesitatea reîntregirii familiei“. Așa ne-am refugiat și noi, cu puține lucruri din gospodăria noastră, norma era de 70 kg. de persoană. Ne-am stabilit aproape de graniță, acolo unde aveam
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ianos () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1689]
-
valoarea lor, investițiile de portofoliu nu permit participarea directă la actele de administrare, de aceea actul normativ (Ordonanța nr. 92/1997) s-a referit și la condițiile speciale care trebuie îndeplinite pentru transferarea capitalului investit și a beneficiilor. Operațiunile de repatriere a capitalului investit și a veniturilor realizate în urma investiției de portofoliu efectuate de investitorul străin se vor realiza pe baza: - confirmării schimbului valutar inițial; - extraselor de cont eliberate de către societățile de valori mobiliare sau de către agenți autorizați în acest scop
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
care se atestă că disponibilul în cont rezultă din una sau mai multe tranzacții, cu valori mobiliare dobândite în condițiile art. 11 din Legea nr. 52/1994 sau din dividendele, plățile sau dobânzile cuvenite pentru valorile mobiliare deținute, după caz. Repatrierea sumelor investite și a veniturilor realizate în urma investiției de portofoliu se face exclusiv în valuta liber convertibilă în care s-a efectuat investiția inițială. 3.2 Societățile comerciale cu investiții străine Societatea comercială se poate defini ca o grupare de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
femeie deosebită, energică și foarte bună gospodină. Absolvise 7 clase în limba germană, a știut să transmită copiilor ei dragostea de carte și a urmărit să ne dea o educație sănătoasă. Dorința ei din vara anului 1940, de a solicita repatrierea familiei în Germania unde avea o verișoară căsătorită, avea un singur scop; acela de a ne scoate din iadul comunist, dar dosarul a fost respins de către comisia din Cernăuți. Abia în luna octombrie 1940, deci după o lună de la arestarea
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
pentru a demonstra ce rol important are ea, în contextul în care Partidul încercase să o treacă în plan secund. Astfel, după cei 13 ani de viață pierduți prin lagărele rusești - unde a făcut de nenumărate ori greva foamei (cerând repatrierea) și a fost hrănit cu furtunul -, acestui erou, care fusese decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, i-a fost dat să cunoască și închisorile Patriei, din 1959 până 1964, când a fost eliberat odată cu ultimii deținuți politici de la Aiud. În acești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
un an și jumătate, toți într-o cameră. Cu ajutorul autorităților locale, fiindcă numai mama era susținătoare a familiei, a primit un serviciu la Râmnicu Vâlcea și un timp a făcut naveta. Așa cum îmi amintesc, în toamna anului 1945, a început repatrierea basarabenilor. Sunt sigură că “ invitația” respectivă s-a făcut prin abuz și, astfel, când într-o zi m am întors acasă, fiind plecată din localitate, am găsit camera goală, neștiind ce s-a întâmplat. Mai târziu am aflat de la propietăreasă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Şveţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1703]
-
nostru, însă, nu se terminase. După circa un an a trebuit să părăsim moșia și tot căutând o ieșire am ajuns la București, unde un văr de-al meu, care lucra la fabrica “Phillips”, ne-a ajutat să supraviețuim. După repatrierea mamei și a fratelui, atunci în 1945, n am mai știut de ei. Abia în 1954, după moartea lui Stalin, am reușit prin “bilețele” trimise prin ocazii să aflu că ai mei sunt la Lipnic, tata s-a întors acasă
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Şveţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1703]
-
se face același lucru cu Enescu, Brâncuși, Brauner, Marcel Iancu, Eugen Ionescu, Cioran, Saul Steinberg, Perlea, Celibidache, Silvestri, Tzara, Celan și alții, dacă nu ar fi vorba, În cazul lui Eliade, mai curând de o excepție, căci nobilul gest al repatrierii sale postume profesorul Zaciu Îl vedea „nu numai pentru valoarea extraordinară a operei sale, dar și pentru a răspunde În mod civilizat atacurilor ordinare la care memoria lui a fost supusă În ultimii ani”. Nu știu ce ar putea imuniza posteritatea cuiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
abandoneze. O nouă formă a bolii Alzheimer, această revenire? Era, cu siguranță, cum avea să remarce, cu acuitate, Ion Vartic, o izbutită regresie. Un mod de a regresa Înspre starea prenatală și, În același timp, de inconștientă Întoarcere din exil, repatrierea Înspre patria pre-nașterii. „Inconștiența este o patrie”, scrisese Cioran. Avenit, apoi, izbăvitorul sfârșit, anunțat de mai toate ziarele importante ale lumii, un fel de ironie a soartei, cuvenită scepticului care Își tot reiterase indiferența față de glorie și plictiseala față de paradoxurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Cum au fost salvați de la “repatrierea” în U.R.S.S. mii de basarabeni refugiați în România. Scrisoare din Paris Se cunoaște tragedia acelor basarabeni și bucovineni, care înainte de reocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către trupele rusești (1944) au trebuit să-și părăsească tot avutul și să
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
ocupată și ea de trupele rusești (august 1944). Organe ale autorității rusești civile și militare (inclusiv N.K.V.D.) se instalaseră în toate județele țării. De acum înainte începe a doua tragedie a refagiaților basarabeni și bucovineni constând în “vânarea” lor în vederea „repatrierii”. În același timp, se cere autorităților românești să prezinte liste cu cetățenii originari din Basarabia și Bucovina de Nord. În unele județe (Dolj, Olt, Făgăraș, Vâlcea, Arad), s-a început să se înregistreze cazuri de expedieri forțate în localitățile din
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
spânzurat, D-ra Dr. Bivol aflată la Giurgiu, s-a otrăvit; Antonov, contabil, și-a tăiat arterele de la mână; Sârbu, notar din Tighina aflat la Câmpulung Muscel, s-a spânzurat. După încheierea armistițiului, semnat la Moscova (12 sept. 1944) insistențele pentru “repatriere” capătă un caracter centralizat și intensificat, autoritățile rusești pretinzând aplicarea prevederilor art. 5 din Convenția de Armistițiu. Acest articol stabilea obligația Guvernului Român de a înapoia în țară (U.R.S.S.) pe toți cetățenii sovietici (prizonieri, mutați cu sila etc.) și
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
îndeplinire a obligațiilor ce reveneau României. În culegerea de documente numită “Basarabenii și bucovinenii, între drept internațional și dictat” (1995) sunt prezentate stenogramele ședințelor care au avut loc între cele două părți, precum și o serie de documente legate de problema „repatrierii” basarabenilor și bucovinenilor. Parcurgând astăzi, după mai bine de jumătate de veac, aceste materiale de o reală valoare istorică, ne dăm seama cât de încordată și dificilă a fost misiunea părții române, în încercarea pe care o făcea de a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
bucovinenilor. Parcurgând astăzi, după mai bine de jumătate de veac, aceste materiale de o reală valoare istorică, ne dăm seama cât de încordată și dificilă a fost misiunea părții române, în încercarea pe care o făcea de a se opune repatrierii forțate, împotriva voinței refugiaților. Ea a dus o adevărată luptă cu un adversar care, pretinzându-se învingător și cuceritor, avea și o atitudine neînduplecată, inflexibilă și de dictat, căutând să impună punctul sau de vedere, chiar când acesta era împotriva
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
reflectă favorabil și asupra autorităților din cea mai mare parte a județelor în care se aflau refugiații, și ceva mai mult, solidaritatea cu soarta refugiaților în unele județe a mers și mai departe. Categoria de refugiați care intra în prevederile repatrierii a putut, cu ajutorul autorităților locale din unele primării, să-și procure acte necesare de naștere ca fiind născuți în localitățile respective. De asemenea, pe un plan cvasicentralizat cunoscut cu mare discreție numai de capii de familie basarabeni, puteau fi procurate
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
poate afirma că lupta pe care a dus-o Comisia Română pentru aplicarea Armistițului, în care aportul principal a fost adus de juristul în drept internațional, Alexandru Danielopol (atunci un tânăr de 29 ani), a avut darul să salveze de la „repatriere” multe mii de basarabeni și bucovineni. Dat fiind că mulți din aceștia făceau parte din categoriile vizate de „lupta de clasă”, nu este greu de întrevăzut că, odată ajunși în Basarabia sau Bucovina, îi aștepta gulagul Siberian, așa cum s-a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
doilea caz, iar experiența primei ocupații ruso-comuniste (1940-1941) a fost pentru mulți hotărâtoare. În ce privește refugiații „repatriați” (expediați din România) aflăm din aceleași documente (stenograma ședinței), respectiv declarația generalului Vinogradov, că până la 15 dec. 1944 au fost trecute pe listele de repatriere 62.000 persoane, din care 43.000 au și fost expediate, rămânând să mai fie trimise 19.000. În aceeași ședință s-a anunțat din partea sovietică că s-ar afla în situația de a fi repatriați un număr total de
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
sovietică că s-ar afla în situația de a fi repatriați un număr total de 140.000. Cifră contestată, în aceeași ședință, de partea română. Datele de mai sus ne permit a aprecia că numărul basarabenilor și bucovinenilor salvați de la „repatriere” este de ordinul a câteva sute de mii, salvare care se datorește Comisiei Române pentru aplicarea Armistițiului, care a dus o luptă îndârjită și perseverentă cu un adversar de temut, puternic și lipsit de scrupule. Un merit deosebit se cuvine
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
Vine 23 august 1944. Cetățenii manifestă și jubilează cu prilejul încheierii armistitiului. Noi basarabenii eram, însă, triști, știind ce va urma. După ce ocuparea României de către trupele sovietice constituie un fapt împlinit și comuniștii se instalează la putere, basarabenii trăiesc teama „repatrierii”, dictată de ruși. Mulți își procură acte de naștere false, cu ajutorul binevoitor al autorităților românești. Pe măsură ce timpul trecea, vânarea basarabenilor se intensifica, mai ales acolo unde începuseră să se instaleze comuniștii sau cozile lor de topor. Urmează deceniile comuniste de
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
armelor, la cele din Ungaria. Cade prizonier în ianuarie 1945, în Țară acordându-i-se în lipsă meritul de ,, Cavaler cu Panglică- Virtutea militară’’ și ,,Frunza de stejar’’ pentru acte de vitejie pe frontul din Ungaria. Fiind în Germania refuză repatrierea și își continuă studiile 3 ani la Universitatea din Erlangen( istoria artei, ziaristică, istoria muzicii).În 1954 se stabilește în Statele Unite ale Americii. Este redactor la ziarul ,,America’’( Cleveland), va colabora și la Înșir’te mărgărite’’,,,Exil’’,,Căminul’’( Brazilia), ,,Carpații
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
2006. Astfel, în timp ce în țări precum SUA, Germania, Franța, Canada, Marea Britanie sau Spania emigrația străină a crescut constant, în alte 72 de state aceasta a scăzut. Cele mai mari reduceri s-au înregistrat în Iran și Pakistan, ca rezultat al repatrierii refugiaților din Afghanistan. Fluxurile de imigranți primiți de Federația Rusă și Ucraina se constituie îndeosebi din nativi aparținând statelor care, după dezmembrarea URSS din anul 1991, și-au câștigat independența. În două treimi dintre țările de destinație, ponderea imigrației străine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
P.T.T.R. iar oficianta al cărei soț era jandarm în sat, au fost îngerii noștri păzitori. Mai ales după august 1944 când a fost semnat armistițiul, a început prigoana noastră. Eram vânați să fim “repatriați“. Ai mei au aflat ce înseamnă “repatrierea“... Era Siberia....fundul Siberiei. Au urmat multe descinderi ale agenților. Ca să scăpăm de “întâlnirile“ cu “agenții“ bunul nostru jandarm ne avertiza de descinderile acestora. Atunci închideam totul, luam un mic bagaj și plecam într-o localitate din munți, cam la
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
n-am uitat adevărata excepție: Grecia... - A, povestea cu procentele de la Ialta, ale lui Churchill... - Lasă, bre, am auzit și eu prostia aceea - numai un orb nu vede realitatea: În luna lui februar, ’45, (când noi eram În Lagărul de repatriere de la Sighișoara - asta nu se uită, nu se uită...), Stalin avea nevoie să se târguiască cu Churchill - mai dă tu, jupâne, mai las eu, stăpâne?! - Dar e adevăr istoric! Acel bilețel cu procentele există! - Dar eu nu neg bilețelul, dragu-tatii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]