11,877 matches
-
sete și înfrigurare. Dacă veneai din libertate cu poezii memorate, acestea constituiau un capital prețios care îți asigura simpatia și respectul camarazilor de suferință. S-au creat versuri în închisorile comuniste cu cele mai variate teme, de la cea care exprima revolta și setea de libertate, cu implicite accente mesianice, trecând la lirica patriotică, erotică, religioasă, la specia epigramei și pamfletului; lumea literară a închisorii se vădește a fi una la fel de pestriță ca și cea a Bucureștilor interbelici. Poeți cu sau fără
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Unele au creat un accentuat disconfort la nivelul multor conștiințe, dar cu realitatea nu te joci! În Piața Universității s-au scris adevărate pagini de istorie. Revăd, cu ochii minții, zeci de scene: de speranță, de calm, de bucurie, de revoltă, de curaj demențial, de indignare, de frică, de lehamite, de fericire... Protestatarii, în general, nu s-au lăsat seduși nici de mass media, nici de promisiunile politicianiste ale unora sau altora. Multe figuri, mai mult sau mai puțin carismatice, au
DESPRE PUB 2012 de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345169_a_346498]
-
da seama cine se află printre cei care conduc țara și dacă sunt aceștia interesați să facă un film împotriva comunismului și implicit împotriva celor ce sunt acum la putere. Un asemenea film ar merge la sentimente și emoții de revoltă, dispreț, ură și chiar de dorința de răzbunare. Toate acestea ar face efectul unui film în susținerea unei ideei, împotriva la ceva rău care nu mai trebuie să fie făcut. Ori noi observăm că în România după 1989, acum după
DE VORBĂ CU ACTORUL LUCIAN SPIRU IANCU de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/345142_a_346471]
-
și poroasa... Doar Gândul călător reușește să o salveze de la prăbușire.. Mă pierd... în suflarea nopții. Știu ce va veni... nu vreau să aștept acel Ceva, însă va veni... Îmi trimit gândul la culcare însă el se răzvrătește; îi simt revoltă...cu cît strâng mai tare albastrul ochilor și îl silesc să privească spre tărâmul de vis, cu atat mai mult se zbate, scăpând astfel din strânsoarea irisului... Aș vrea să mă transform și eu în... Gând, să pot zbura mereu
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
și poroasa...Doar Gândul călător reușește să o salveze de la prăbușire.. Mă pierd... în suflarea nopții.Știu ce va veni... nu vreau să aștept acel Ceva, însă va veni...Îmi trimit gândul la culcare însă el se răzvrătește;îi simt revoltă...cu cît strâng mai tare albastrul ochilor și îl silesc să privească spre tărâmul de vis, cu atat mai mult se zbate, scăpând astfel din strânsoarea irisului...Aș vrea să mă transform și eu în... Gând, să pot zbura mereu
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
foame, datorii scadente Dar nici pretenții la vreo scară De unde să mă dea din nou afară Nu mă mai simt silit să fac la fente Un dolce vita cu program redus La mine-n curte risipit prin iarbă Azi nici revolta n-a mai prins să fiarbă Că toate, toate astea m-au sedus! Referință Bibliografică: Armistițiu general / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 459, Anul II, 03 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile
ARMISTIŢIU GENERAL de ION UNTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345291_a_346620]
-
fotografii, însa pentru mine actul de a desena fiecare detaliu însemna întipărirea acelui detaliu în amintire. Ajuns în Spania am fost supus unei „maturizări forțate”, aceasta dând naștere artei ca „necesitate existențială”. Într-o perioadă nu foarte lungă, singurătatea, frica, revolta față de lume, viață, Dumnezeu ... a prins contur pe pânză. Ulterior, pe foaie. Pentru mine ideea a fost mai importantă decât tehnica, pentru că ideea era cea care mă apăsa cu violență. Realitatea impunea pragmatism. Așadar, studiile mele nu le-am îndreptat
CONSTANTIN POPA – UN PICTOR ÎNTRE MADRID ŞI BUCUREŞTI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345352_a_346681]
-
El ne spune că omul nu poate scăpa determinărilor și că acestea sunt manipulatoare. Există un spațiu al libertății individuale, desigur limitat, dar unde putem gândi precum „omul revoltat” al lui Camus. „Într-o perioadă nu foarte lungă, singurătatea, frica, revolta față de lume, viață, Dumnezeu ... a prins contur pe pânză.”, ne spune în mărturisirea sa pictorul. În această revoltă împotriva angoasei existențiale stă toată vigoarea picturii sale. Ar trebui totuși parcurs cu grijă fiecare tablou și citit fiecare text „complementar” dacă
CONSTANTIN POPA – UN PICTOR ÎNTRE MADRID ŞI BUCUREŞTI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345352_a_346681]
-
libertății individuale, desigur limitat, dar unde putem gândi precum „omul revoltat” al lui Camus. „Într-o perioadă nu foarte lungă, singurătatea, frica, revolta față de lume, viață, Dumnezeu ... a prins contur pe pânză.”, ne spune în mărturisirea sa pictorul. În această revoltă împotriva angoasei existențiale stă toată vigoarea picturii sale. Ar trebui totuși parcurs cu grijă fiecare tablou și citit fiecare text „complementar” dacă dorim să ni-l apropiem artistic deopotrivă prin contemplare și reflecție (vezi pe http://constantinpopaart.wordpress.com/conditia-umana
CONSTANTIN POPA – UN PICTOR ÎNTRE MADRID ŞI BUCUREŞTI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345352_a_346681]
-
fără răspuns: de ce? de ce ne naștem ca apoi să ne stingem, precum o lumânare la prima adiere...? de ce trebuie să suportăm atîta durere și cu toate că luptăm cu boala, totuși pierdem de cele mai multe ori această luptă inegală? De ce simt acum această revoltă in mine care-mi strigă...ecoul trudelor mele? Intrebări care dor... conștientă fiind de lipsa răspunsurilor...; oricît aș încerca să le caut, să dau o explicație la cele întâmplate, nu voi găsi nici un răspuns.. Cînd Primăvara se apropia cu pași
DINCOLO DE...STELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345471_a_346800]
-
lui Lazăr Lădariu, doar că dinamica gândului ardelenesc „dus până la capăt” transcende condiția telurică a obârșiei, către înalta comunicare cu Divinitatea. Citind „Apele trec, pietrele veșnic rămân”, ca icoane de abur ni se perindă prin amintire chipurile țăranilor îndemnați la revoltă de Radu Gyr ori cel al fratelui Mihai, din Idicelul nașterii, cu care poetul se identifică suind Golgota Neamului. Fost-am Iisus chinuit în celule, fost-am și lacrima din cântul păgân, am scrâșnit și am plâns, supus, că știam
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
să fie clar că numai noi, adulții, suntem de vină, toți și fiecare în parte. Dacă s-a produs o inversare a valorilor, dacă tinerii sunt bulversați în relația cu viața și societatea, dacă ei simt nevoia să-și manifeste revolta pentru aceasta, e numai pentru că, noi, cei „mari” le-am construit o lume pe dos, sau nu ne străduim suficient să schimbăm lucrurile în bine; eu, personal, mă simt vinovată de asta, dar încerc, pe măsura posibilităților mele, să schimb
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
Istrati, “hamalul socialist din portul Brăilei �”, născut și crescut într-o societate mizeră, într-un spațiu închis avea să devină dezrădăcinatul vagabond al lumii, purtător al treselor intelectualității franțuzești. Pe tot parcursul vieții sale, Panait Istrati a trăit sub zodia revoltei interioare, din dorința de a se descoperi pe deplin într-un orizont fără perspective. Om al instinctului, consideră soarta parte integrată în inima fiecăruia. “Așa e soarta mea. Și soarta e în inima noastră. Suntem mari sau mici sau mediocrii
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
-l păzească. Dar când se întorc părinții și frații, nu mai găsesc pe nimeni în casă. Cei doi zburaseră pentru totdeauna în cer. Un comentariu aparte ar merita textele „clasice”, care aduc o atmosferă a delicateții, bucuriei sau suferinței și revoltei. Multe se vor meditații, riscând o anume uscăciune „reflexivă”, altele oferă sonuri de cantabilitate firească, expresivă. Imaginea poetului damnat reface răstignirea: „Neîmpăcat mă caut, trist/ Spre soare încă mai privesc/ Un singur frate am, pe Christ/ Și deci m-autorăstignesc” (Autorăstignirea
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
vor trezi că-n toamnă, recolta nu-i întreagă. De-aceea este bine ce-ați pus în primăvară, Lăsați să crească fructul, ca a iubirii scară. Și când veni-va timpul să adunați recolta, Ea va hrăni iubirea, tăcerea sau revolta. Căci fiecare-adună ce a sădit în brazdă Și la sfârșit va spune de-a fost stăpân sau gazdă, Sau numai trecătorul prin niște anotimpuri Ce crede că au rolul, de a brăzda doar chipuri. Dar singurul ce lasă adânci urme
TIMPUL RECOLTEI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376895_a_378224]
-
acest moment omagial de bucurie și de sărbătoare. Dl. Radu Botiș-membru L.S.R.-filiala Maramureș- luând cuvântul- îl omagiază pe scriitorul Ion Șiugariu-mulțumind proniei divine că a avut ocazia să ajungă pe aceste locuri unde îl încearcă un sentiment de durere, revoltă, dar și de mândrie pentru faptul că cei aici prezenți se reîntâlnesc cu eroii și-i duc acasă în amintire, păstrându-i în respectul și demnitatea pe care o merită. Se recită de către poetul Radu Botiș poezia scrisă de Carmena
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
posturile decizionale, și cum acest lucru nici pomeneală să fie agreat într-un stat ticăloșit până în măduva oaselor (câți mai speră în gâtuirea corupției, confiscarea averilor nelegiuite și revenirea nației la normalitate?), românii uniți au la îndemână două variante: ori revolta generală, urmată de măturarea întregului putregai postdecembrist, ori soluția mai blândă, dar descalificantă în exprimarea ei conștient-democratică, a neprezentării în masă la un scrutin inerțial, ca atare nedispus să elimine viciul de fond al falsei reprezentativități. Da, căci cu câteva
ÎNRUDIRE LOGICO-MATEMATICA DINTRE NUL ŞI NULITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377021_a_378350]
-
politice. Unii confundă des credința cu ideea de grup, însă ea este mai mult decât atât, înseamnă convingere și încredere personală. Acțiunile pot fi generate de convingerea în ceva sau în cineva, sau din spiritul de turmă, din motive de revoltă față de nedreptățile vieții, purtând totuși o anumită aparență de religiozitate ori manifest politic. Convingerea și acțiunea, ori în termeni teologici, credința și fapta, pot forma o balanță echilibrată, ori se pot afla în sensuri total opuse. Unii vorbesc despre dragostea
DESPRE CONVINGERI ŞI ACŢIUNI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377035_a_378364]
-
Eminescu nu era omul care să facă concesii pe această linie, el era sincer în aceste aprecieri. Cele mai valoroase poezii oglindesc dragostea ei, ca un adevărat jurnal poetic de dragoste, cuprinzând toată gamă de sentimente: bucurii, supărări, momente pasionale, revolte, temeri, mărturisiri, împăcări” Versurile ei parcă stabilesc o complicitate cu cititorii. Au valoarea sincerității și a unei gratii de necontestat: De câte ori am tresărit La fiece mișcare, Crezând că poate vei veni O, dulce alinare. De câte ori am plâns Văzând că noaptea
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
din străfundurile unei inimi care trăise multe și sperase, deopotrivă, la fel. Celei care cândva i se așterneau covoare de flori la ieșirea din teatrele lumii, la slujba de înmormântare, cortegiul compus din câțiva cunoscuți ai artistei asista cu nedisimulată revoltă la nepăsarea de condamnat a autorităților zilei. Interpretul de operă Edgar Istrati cuvântă la final, cu o durere imensă, astfel: „Ne pare rău să nu vedem în jurul marii dispărute persoanele și oficialitățile care trebuiau să fie aici. Dar HARICLEEA DARCLÉE
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Dar, poate că asta este o condiție a înțelegerii, a conștientizării a tot ce-au lăsat, tot ce ți-au dăruit, tot ce-au clădit părinții tăi în tine, în ani, în timp, cu momente de negare, cu momente de revoltă, cu momente de duioșie, momente de slăbiciune, când îi căutai, și-apoi nu-ți era ușor... părinții reprezintă sprijinul tău cel mai ales... chiar și acum când nu mai sunt, părinții mei sunt sprijinul meu de nădejde! Deși mă cert
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
uitați de vreme n-au avut cui să mai predea ștafeta. În unele locuri activitatea obiceiurilor s-a restrâns uimitor și din cauză că lumea este prea săracă să-și permită primirea colindătorilor. Cu toate aceste vicisitudini pe parcursul scurgerii anilor, războaie, sărăcie, revolte, subjugări, ideologie impusă de un anumit regim, în multe zone ale țării obiceiurile, tradițiile, etnografia și folclorul au reușit să supraviețuiască, făcând astfel ca datina strămoșească și ritualurile specifice acestui neam să rămână nemuritoare în sufletul și spiritul românului creștin
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
tot mai mulți î ș i manifestau oprobriul și scârba faț ă de conducerea comunistă î n frunte cu al său dictator, Ceaușescu. În acea zi de duminică, inevitabilul s-a produs și mămăligă a explodat. Ca participant activ la Revoltă Anticomunista din 15 Noiembrie 1987, vă voi prezenta evenimentele din acea zi, așa cum le-am perceput și simțit eu la vremea respectivă: Eram un tânăr care d-abia terminase armata și eram angajat al secției 410 (Sculărie) și ca toți
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
Matrițe) am văzut adunați și foarte nervoși un grup de zeci de muncitori care fluturau „fluturașii” cu salariul ciuntit, exprimându-și nemulțumirea și indignarea prin decibeli puternici care se puteau face auziți până la poarta uzinei. Ceea ce nu știam era că revolta mocnea încă din noaptea de 14 noiembrie, când schimbul III încetase munca și î ș i manifesta nemulțumirea ; în dimineața zilei de 15 noiembrie, scânteia avea să explodeze și să culmineze cu marșul către Comitetul Județean al PCR-ului. În jurul
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
unul dintre muncitori chiar îi dăduse una peste bot... Deja ne adunaserăm câteva sute de muncitori și încă mai ieșeau și din alte secții... s-a format o mulțime care intră din secție în secție cu mesajul: „Veniți cu noi!” Revolta începuse! Luat de val m-am alăturat muncitorilor care după ce și-a îngroșat rândurile au decis să se îndrepte spre „Palat” (administrația uzinei)... acolo, muncitorii revoltați au spart mai toate geamurile clădirii... Mulțimea revoltată ș i nervoasă se întrebă ce
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]