6,157 matches
-
cu verb la diateza pasivă, numărul mic de determinări din interiorul grupurilor verbale și nominale sugerează o structură informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru a conferi proeminență discursivă actanților, româna a convertit mai multe structuri lexico-sintactice în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se întrepătrund cu cele de tematizare 9. Interferența dintre mecanismele discursive ale focalizării/tematizării, pe de o parte, și trăsăturile structurale ale românei, pe de altă parte, indică tendința limbii actuale de gramaticalizare a unor opoziții pragmatice. 3.1. Lexicalizarea categoriei vide pro Lexicalizarea categoriei vide pro este în limba actuală nu doar un mijloc de atragere a deicticului/anaforicului în mecanisme ale
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
foarte clar și va scrie și-n următoru↓ ambulatoru de specialitate primește o sumă distinctă B: așa ↑ as[ta +A: [această sumă distinctă noi tre[buie s-o aflăm (IVLRA: 112) B: [da' trebuie în română↓ prezentarea↑ o facem în română? (IVLRA: 34). În prima dintre cele două secvențe, între nominalul dublat și cliticul o se interpune o propoziție (subiect + modalizator + predicat), sugerând un mecanism pragmatic de focalizare a nominalului prin izolarea lui într-un enunț eliptic, urmat de o propoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
se mocăi etc.; vezi GALR II:160), paralel cu semantica lor ("implicație intensă în proces din partea subiectului personal"), sugerează rolul reflexivului de focalizator al relației subiect-verb. Deși nu foarte productiv și mai vechi în limbă, fenomenul a fost revitalizat în româna actuală prin utilizare frecventă (a miorlăi - a se miorlăi, a râde - a se râde, a dori - a-și dori; să scap de ele - să mă scap de ele) și a formelor de imperativ ale unor verbe (scoală! - scoală-te!, prinde
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
deferență este modelat de variabile pragmatice obiective (diferențe de statut social, grad de cunoaștere între interlocutori, diferență de vârstă) sau subiective (atracție interpersonală, respect, grad de intimitate perceput), deschise negocierii dintre interactanți (Șerbănescu 2007:147). Sistemul pronominal al politeții în româna standard se organizează pe trei niveluri: egalitate discursivă (tu, el) - grad scăzut de deferență (dumneata, el) - grad mare de deferență (dumneavoastră, dânsul/dumnealui). În ceea ce privește statutul morfologic controversat al lui dânsul (pronume personal/pronume de politețe), uzul demonstrează clar folosirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
comunicativ al persoanelor tinere, educate în spiritul valorilor occidentale. Global, românii manifestă un grad relativ scăzut de asertivitate (tinzând spre pasivitate), în timp ce agresivitatea discursivă se manifestă emoțional, nonargumentativ (Șerbănescu 2007:165). Analiza de corpus a pus în evidență constituirea în română a unor strategii discursive de gradare a asertivității în care sunt implicate și pronumele. 6.1. Pasivitatea comunicativă Când optează pentru a nu-și asuma explicit aserțiunile, evitând marcarea lor ca puncte de vedere personale, vorbitorii apelează la una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
interpretarea dublării dincolo de limitele propoziției, prin raportare la contextul discursiv în care se produce. 13 Această ultimă afirmație se bazează doar pe experiența mea de vorbitor de limbă română și nu poate fi verificată, deoarece nu există un corpus de română colocvială dinainte de 1990. 14 Este posibil ca variabile individuale precum gradul de complexitate cognitivă, abilitatea de manipulare a simbolurilor verbale, temperamentul, starea afectivă de moment să influențeze selecția pronumelui în locul unui substantiv. 15 Un fenomen similar a avut loc în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
-lea a luat ființă Asociația Aromânilor „Unirea” care cu sprijinul guvernului român a cumpărat în centrul Sofiei imobile și terenuri pe care au fost zidite Biserica Ortodoxă Română și Liceul român. Deoarece la acest liceu se studiau limbi străine, pe lângă româna și aromâna (latina, greaca, italiana, franceza, rusa) era frecventat și de mulți elevi bulgari. După 1948 au fost desființate Institutul Român, Grădinița de copii, școala primară, liceul și bogata bibliotecă donația Academiei Române. Asociația Aromânilor din Bulgaria s-a adresat după
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Mavrovlahi sau Morlaci în Dalmația este semnalată în anul 1181, vlahii sunt amintiți în sec. al XV-lea ca având o limbă proprie lor similară limbii române. Dialectul istro-român conține termeni care amintesc substratul balcanic preroman, străromâna, legături cu daco româna, meglena și aromâna. În epoca de mijloc a feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit în Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar într-o
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în mod evident, la o răspântie. De răspunsul dat depinde, pentru o lungă perioadă, întreaga noastră înaintare și politică a culturii. Atât cea oficială, cât mai ales cea particulară. Să privim întreaga problemă, descărnată, fără fraze literar-eseistice (boala copilăriei publicisticii române libere), redusă la esență. Câteva idei simple, clare și distincte, sunt deci necesare. Ne menținem voit într-un cadru schematic pentru claritatea maximă a expunerii. Nu mai încape nici o îndoială: am trăit timp de decenii sub regimul unei culturi de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un caracter local, acțiunile desfășurate de trupele române și germane în această primă etapă, au pregătit ofensiva care trebuia să desăvârșească zdrobirea forțelor sovietice din aripa sudică a frontului. Pierderile înregistrate de marile unități din componența Armatelor 3 și 4 române s-au ridicat la 442 morți, 659 răniți și 374 dispăruți.1 Începând cu 2 iulie 1941, trupele române au trecut la ofensivă de-a lungul frontierei impuse de sovietici în vara anului 1940. Armata 3 a atacat în Bucovina
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
rezistența sovietică din zona aflată între cursurile inferioare ale Bugului și Nistrului. La sfârșitul primei săptămâni a lunii august, trupele "Grupului de armate Sud" au declanșat o puternică ofensivă la care au luat parte și unitățile Armatelor 3 și 4 române. În cadrul planului operativ, trupele Armatei 3 au primit misiunea de a respinge ofensiva sovietică pe Nipru, în aval de Dnepropetrovsk, iar Armata 4 trebuia să cucerească orașul-port Odessa. Informațiile despre apărarea orașului Odessa erau incomplete. Comandamentul românesc avea date că
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
a ocupa zona petroliferă Baku; * Grupul de armate B, compus din 30 de divizii, cu misiunea de a înainta spre Voronej și de a realiza un cap de pod la est de Don.1 În acest context, comandamentul Armatei 3 române a primit ordin de la Grupul de armate B să preia apărarea Donului și să acționeze pe un front de 160 km, urmând să înlocuiască trupele germane și italiene care ajunseseră parțial pe linia fluviului ucrainean. Această măsură nu a fost
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
antitanc și muniție. De asemenea, nu s-au respectat nici înțelegerile privind cadrul tactico-operativ ce prevedea stabilirea frontului pe Don și nu s-a reușit lichidarea capului de pod deținut de sovietici la sud-vest de fluviu. Protestul comandantului Armatei 3 române a fost susținut și de șeful Marelui Cartier General generalul I. Șteflea, care s-a adresat șefului Misiunii militare germane din România, precizând că trupele române nu dispuneau de amenajări genistice și că nu aveau baterii de asalt și tancuri
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
români aveau să se adeverească la mijlocul lunii noiembrie, când sovieticii au dezlănțuit o puternică contraofensivă pe râul Don, care a avut ca finalitate închiderea inelului de încercuire a Armatei 6 germane și a unor mari unități din componența Armatei 4 române, în Stepa Calmucă. Aceeași soartă au avut-o și militarii din "Grupul general Lascăr", care număra 40.000 de oameni. La începutul lunii decembrie, au reușit să scape din încercuire doar 3.164 de militari.1 Înaltul Comandament Sovietic și-
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
aceea au fost lovite cu forțe sporite încă de la începutul ofensivei. Marile unități românești, aflate în încercuire în regiunea Cotul Donului, au primit următorul ordin aberant, formulat de către A. Hitler: "Diviziile 15, 13, 6, 5 române și restul Diviziei 14 române își vor menține cu orice preț și până la capăt pozițiile actulale."2 Intuind că "Grupul general Lascăr" ar putea fi complet încercuit și nimicit, dacă nu se va retrage în cursul nopții de 21/22 noiembrie, generalul I. Șteflea, a
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
000 de tunuri și aruncătoare, peste 1.870 de tancuri și peste 1.760 de avioane.1 Încă de la începutul ofensivei sovietice, rezistența opusă de Grupul de armate "Ucraina de Sud", care avea în compunere și Armatele 3 și 4 române, a fost redusă datorită inferiorității numerice și de tehnică de luptă. Trupele sovietice au realizat breșe de 16 km la nord-vest de Iași pe direcția Podul Iloaiei-Dealul Mare-Voinești și de 11 km la sud de Chițcani. În ziua de 22
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
și guvernul Marii Britanii, pentru o eventuală intervenție și a acesteia . De remarcat și faptul că, încă de la început, materialele adunate cu grijă de Ministerul de Externe de la București erau destinate viitoarei Conferințe de Pace, așadar nu doar puterilor Axei, diplomația româna admițând și altă posibilitate în afara victoriei germane în război. De la primele informații care i-au parvenit asupra atrocităților din Transilvania de Nordtransmise de Marele Stat Major la 13 septembrie 1940, Ion Antonescu a ordonat informarea urgentă a Italiei și Germaniei
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
activitatea la jumătatea lui octombrie 1940. Cum era, însa, de așteptat, raportul întocmit a încercat să nu-i învinovățească prea mult pe maghiari , forma finală a documentului fiind influențată direct de Ciano. Într-un mesaj trimis la București de Legația româna din Roma, se spunea : ” Adevărul este că raportul a fost depus și că este defavorabil Ungariei, ceea ce nu a convenit contelui Ciano. ” El a dat ordin delegatului italian Roggeri să-l atenueze . De la început, guvernul Antonescu nu s-a arătat
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
horthystă . Cu aceeași însărcinare a fost trimis și Vaier Pop ia Berlin. După întrevederea cu contele Ciano, M. Manoiiescu a trimis în aceeași zi (13 octombrie, telegrama cifrată telefonată nr. 6434 atât ia Ministerul Afacerilor Străine cât și ia Legația româna din Berlin. A urmat întrevederea cu Mussoiini (18 octombrie ) căruia i-a prezentat o "hartă a ororilor ungurești ” pe care o aicătuit-o împreuna cu ofițerii Legației române, însoțindu-și astfel expunerea cu un material expresiv asupra obligațiilor morale de protecție
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
este nonintențională sau intențională: *vede cu atenție, privește cu atenție. Investigarea domeniului lexico-semantic al verbelor de percepție trebuie pusă în legătură și cu extensiunea verbului corespunzător din limba română - a percepe. Din contextele în care apare verbul a percepe în română, se detașează un sens larg, mai general, și un sens restrâns, mai specializat. Sensul larg este cuprins în definiția din DEX 2009: a percepe înseamnă a înregistra, pe cale senzorială sau mentală, informațiile din mediul exterior sau interior. Contextele în care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbe: verbul este definit prin perifraza "a lua contact direct", la care se adaugă o indicație de mod, "superficial, ușor, sau în treacăt", nespecificându-se scopul cu care se desfășoară o astfel de acțiune. Verbul a atinge poate desemna în română atât acțiuni controlate (L-am atins pe umăr ca să îl fac atent), cât și acțiuni involuntare (L-am atins fără să vreau). 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție Prin gol lexical (engl. lexical gap) ne referim la imposibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a atins ușor pe umăr ca să-l facă atent. Ø Gustativă Simt un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust bun. Olfactivă Simt miros de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine. În opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-un lexem distinct, ci printr-o parafrază cu structura [a avea/a simți + substantiv abstract care denotă o proprietate/o senzație fizică]. De asemenea, sunt verbe care, printr-o recategorizare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tipuri de percepție fizică poate fi pusă în legătură cu natura lor chimică. Paradigma verbelor de percepție aparentă/evidențială este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Jane cross the road. 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție Folosind generalizarea lui Vendler (1967), se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție din română se împart în41: (a) Verbe de stare 42: a vedea "a avea proprietatea de a percepe vizual; a avea activ simțul văzului", a auzi "a avea proprietatea de a percepe auditiv; a poseda simțul auzului", a simți, a arăta, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]