4,531 matches
-
în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,74%). Pentru 3,09% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (47,83%), ortodocși (47,29%) și adventiști de ziua a șaptea (1,71%). Pentru 3,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Grozești", făcea parte din plasa Trotuș a
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,92%). Pentru 11,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (78,33%), cu o minoritate de ortodocși (10,38%). Pentru 11,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Prăjăști făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,14%), cu o minoritate de maghiari (1,28%). Pentru 7,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (82,7%), cu o minoritate de ortodocși (9,26%). Pentru 7,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Valea Seacă", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
monografie să aibă în vedere cercetarea și a următoarelor lucrări: Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului, Lugoj 1913. Istoria învățământului românesc din Transilvania până la 1800, București 1944. Din istoria învățământului hunedorean, Ioachim Lazăr, Deva 1973. - Unirea românilor din Transilvania cu biserica romano-catolică sub împăratul Leopold I, Lugoj 1901.
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Somoska ori Somosca. În ceea ce privește numele de astăzi al așezării: Somușca, remarcăm faptul că este o variantă recentă, introdusă în nomenclatorul actual al localităților fără nici un fel de explicație în cursul secolului al XX-lea. Locuitorii din Somușca sunt de religie romano-catolică, primele informații privind prezența lor aici fiind menționate în Status Animarum (Starea Sufletelor) din 1781, cel mai vechi recensământ al catolicilor din Somușca. Aceste documente statistice confesionale sunt inserate în registrele parohiale alături de alte surse documentare, deosebite pentru studiul istoriei
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,39%). Pentru 5,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (59,34%), cu o minoritate de ortodocși (34,93%). Pentru 5,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Siretul de Sus, comuna Bogdănești, formată din
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,14%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (61,96%), cu o minoritate de ortodocși (35,08%). Pentru 2,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Târgul vechi exista în veacul al XIII-lea și a căzut din însemnătate după anul 1650, odată cu dezvoltarea ocnelor de sare
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
2002 eparh al Episcopiei de Cluj-Gherla. S-a născut la Iași din părinții Corneliu Crihălmeanu, greco-catolic originar din Transilvania, și Alice, romano-catolică, fiica filologului ieșean Petru Caraman. Amândoi părinții au fost de profesie ingineri chimiști. a fost botezat în Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Iași. Primii trei ani de școală primară i-a urmat la Turda, iar clasa a patra la Iași. Din clasa a cincea și până la obținerea bacalaureatului a fost elev la Liceul Nr. 15 din Cluj. După
Florentin Crihălmeanu () [Corola-website/Science/300723_a_302052]
-
unicul fiu al lui Paul Gîde și al soției sale, Juliette Rondeaux. Tatăl său se trăgea dintr-o familie de hughenoți din sudul Franței, mama sa, de ascendentă normanda, chiar dacă crescuse și fusese educată în religia protestanta, aparținea unei familii Romano-catolice, stabilită la Rouen. Cand Gîde a împlinit 8 ani a fost trimis la Scoala Alsaciana din Paris, dar educația să a fost întreruptă de atacuri de natură nevrotica. După moartea prematură a tatălui său în 1880, mama sa a preluat
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
cultură și literatura română în Bucovina, 2 biblioteci publice, 1 filială a Societății „Făuritorii României Mari”, Societatea Culturală „Ateneul Bogdan Petriceicu-Hașdeu”), biserici (1 protopopiat ortodox care se afla în jurisdicția Episcopiei Hotinului a Mitropoliei Bucovinei, 3 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 2 biserici lipovenești, 1 biserică armenească, 1 casă de rugăciune baptistă și 17 sinagogi) sau instituții de binefacere (Societatea poloneză de binefacere, Societatea izraelită de binefacere). Erau editate aici revista săptămânală “Glasul Hotinului”, revista lunară “Aurora” și “Buletinul județului Hotin
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia. Lacul Sfânta Ana este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice. Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana. Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost încă determinată cu exactitate, diverși cercetători estimând că ultima erupție a avut loc cu 32.000 de ani în urmă (Juvigne et al. 1994), cu 10.500 de ani
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
5-7 m), de plan dreptunghiular (115 x 150 m), înconjurată de șanțuri cu apă (late de 15-20 m). Sistemul defensiv era întregit de un mic bastion circular ("cetatea fetelor"). În secolul al XI-lea aici a fost reședința unui Episcopat Romano-Catolic, mutat apoi la Oradea. Monografia În Biharia au fost descoperite din epoca antică romană: așezare și mormânt al gepizilor ( sec. IV-V), urme ale avarilor târzii (sec.VIII), cimitir din timpul întemeierii statului maghiar (sec.X), cimitir al garnizoanei de
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
Bihor, Crișana, România. Populația românească din aceste sate este pomenita în documente din cele mai îndepărtate vremuri. Aceste documente ne dau știri prețioase asupra trecutului populației acestor sate, care se bucurau din vrermuri vechi de anumite privilegii recunoscute de către Episcopia Romano-Catolică Oradea, de care depindeau din punct de vedere administrativ. Istoria bisericească a românilor din Bihor arată că până în secolul al XVI-lea, în Seghiste era sediul protopopiatului ortodox, care mai tarziu s-a mutat la Beiuș. Raporturile feudale de pe aceste
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
Astăzi, localitatea care este situată în comuna Teaca, jud. Bistrița Năsăud, nu mai are în cadrul școlii clasele V-VIII, elevii acestor clase fiind transportați cu microbuzul școlar la Liceul Teoretic ,C.R.VIVU" Teaca. Bisericile din localitate Ortodoxă, reformat (calvin) și romano-catolic ( vezi www.biserici.org ) Satul este situat la distanță de 7 km de localitatea Teaca. Drumul județean DJ 162, aflat în modernizare, care trece prin localitate face legătura între localitățile Teaca, Stupini și Sânmihaiu de Câmpie. “În partea de nord-est
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
cruce mare de piatră cu vedere splendidă spre întreaga vale a Barcăului și spre bisericile catolice și reformate înălțate pe locul unde cândva trona vechea cetate a Sâniobului. În anul 1994 pe zidul micuței biserici (în maghiară "kapolna"), din cimitirul romano-catolic, a fost pusă o placa comemorativă în cinstea Sfintei Mâini (SZENT-JOBB) la ordinul și sub directa îndrumare a episcopului Tempfli Jozef. Dacă peste cetatea și mănăstirea Sâniobului se așterne încet uitarea, cultul Sf. Istvan și o dată cu el al Sf. Mâini
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
de Nicoară. În 1755 cneazul din Valea Neagră alături de cel din Șebiș este inițiatorul unei răscoale împotriva stăpânirii domeniale la care participă mai multe sate din districtul Beiușului.În 1756 primarul din Valea Neagră, Ion Avram adresează o cerere Episcopiei Romano-Catolice de Oradea prin care care cere fier pentru biserică spunând că aici slujește preotul din Chișcou care sub episcopii Forgach și Csaky a primit an de an îmbrăcăminte și bani fiind catolic dar Meletie menționează că satul a rămas in
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
find îmbătrânită . Diversitatea etnică, lingvistică și culturală este foarte mare în localitate . Conform recensământului din 2002 majoritatea locuitorilor sunt Reformați(812 adică 51,32%), dar mai sunt și minorități de Ortodocși (659 adică 41,68%), Penticostali (84 adică 5,31%), Romano-Catolici(14 adică 0,89%), Greco-Catolici (13 adică 0,82%), iar 43 nu au dorit să-și declare religia sau sunt persoane non-religioase.
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
existau 13 familii de români iar în 1750 erau 308 credincioși greco-catolici. O conscripție din 1831 semnalează o populație de 701 locuitori. Numărul locuitorilor a crescut în 1847 la 823 din care 821 erau de confesiune greco-catolici iar doi erau romano-catolici. Un moment important din istoria satului a fost desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor din 1850. O conscripție de la 1808 surprindea nu mai puțin de 66 de sesii iobăgești vechi și 39 de sesii noi în sat. După reformă toate acestea
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Silvaniei și comuna Benesat, localitatea Sălățig face parte, sub aspect etnografic din zona Codrului. La recensământul din anul 2002 satul a înregistrat 574 locuitori. Potrivit datelor prezentate de Petri Mór în monografia citată, în 1847 în Sălățig erau 8 locutori romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155 reformați
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
10,44%) și ruși lipoveni (1,14%). Pentru 5,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,51%), dar există și minorități de ortodocși de rit vechi (3,04%) și romano-catolici (1,33%). Pentru 5,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La început nu se cunoștea precis data înființării acestui sat, pentru că refugiații ucraineni s-au stabilit răzleț în această regiune. Stăpânirea otomană a dat dispozițiuni ca aceste familii
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,4%). Pentru 2,54% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (70,49%), cu o minoritate de ortodocși (26,94%). Pentru 2,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primele dovezi istorice referitoare la zona comunei sunt din anii 340 - 353 p.Chr. (după Ammianus Marcellinus, istoric roman din sec
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
de germani (30,55%), una de polonezi (20,3%), una de ruteni (6,65%), una de evrei (1,45%). Alte persoane s-au declarat: ruși (5 persoane) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (51,15%), dar existau și ortodocși (42,25%), greco-catolici (4,7%), mozaici (1,45%) și evanghelici/luterani (0,45%).
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
români (90,36%), cu o minoritate de hutuli (7,5%). Pentru 1,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,22%), dar există și minorități de penticostali (18,64%) și romano-catolici (1,08%). Pentru 1,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Brodina se ridica la 1896 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (31,55%), cu o minoritate de germani (26,15%), una de
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
minoritate de romi (6,14%). Pentru 4,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,81%), dar există și minorități de penticostali (12,53%), martori ai lui Iehova (1,81%), romano-catolici (1,22%) și adventiști de ziua a șaptea (1,2%). Pentru 4,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Dornești se ridica la 4934 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau maghiari (91,9%), cu
Comuna Dornești, Suceava () [Corola-website/Science/301949_a_303278]
-
una de evrei (1,72%), una de polonezi (0,93%) și una de români (2,63%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (7 persoane), ruși (2 persoane) și cehi\slovaci (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (95,12%), dar existau și ortodocși (2,27%) și mozaici (1,72%). Alte persoane au declarat: ortodocși pe stil vechi (2 persoane), greco-catolici (7 persoane), evanghelici\luterani (34 de persoane) și reformați\calvini (2 persoane).
Comuna Dornești, Suceava () [Corola-website/Science/301949_a_303278]