3,323 matches
-
mult, pentru că se făcea horă în sat, după ce lăutarii mergeau din casă în casă spre a fi omeniți de noi și de rudele noastre invitate, la praznic; participam la toate horele din satele vecine care-și sărbătoreau hramul lor, la rugă sau la nedeie, cum se zicea prin părțile noastre la astfel de sărbători, sub influență sârbească. Fiind „produs” sută la sută al epocii socialiste (născut în 1945), nu am avut parte de o educație religioasă în școală, iar părinții se
Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
cu amintirile/ Prin toate înoptările./ O casă era risipită,/ Un om arunca imagina timpului pierdut./ Pe noi ne înfiorau culorile și sunetul căzut.// Rătăceam împreună pe străzi nenumite,/ Prin timpul de totdeauna./ Culorile și înoptările nu erau oprite/ De nici o rugă./ Prea sus, cerul așeza crengi înflorite./ și visul pentru nimeni nu rătăcea pe drum./ Peste toate era oboseală grea - / Nu se mai vedeau numerile porților - / Noi visam în seara aceia/ Culorile și tăcerile morților." Un aici nu mai stă nimeni
Desen discret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6904_a_8229]
-
net realizat la nivelul eșantionului de agenți economici și instituții din județul Timiș în luna iunie a.c. a fost de 5 298 382 lei (față de cel înregistrat la nivel național, de 4 705 891 lei). L. S. Regal folcloric la Ruga Timișoarei l Programat în zilele de 13 și 14 septembrie Prilejuită de Hramul Catedralei Mitropolitane, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Ruga Timișoarei este cea mai importantă sărbătoare populară a Cetății, a celor care cu dărnicie așteaptă oaspeți să petreacă
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]
-
382 lei (față de cel înregistrat la nivel național, de 4 705 891 lei). L. S. Regal folcloric la Ruga Timișoarei l Programat în zilele de 13 și 14 septembrie Prilejuită de Hramul Catedralei Mitropolitane, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Ruga Timișoarei este cea mai importantă sărbătoare populară a Cetății, a celor care cu dărnicie așteaptă oaspeți să petreacă după tradiție, evenimentul încheind fastuos Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni. Ruga Timișoarei se va desfășura după următorul program: l sâmbătă, 13 septembrie, Parcul
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]
-
septembrie Prilejuită de Hramul Catedralei Mitropolitane, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Ruga Timișoarei este cea mai importantă sărbătoare populară a Cetății, a celor care cu dărnicie așteaptă oaspeți să petreacă după tradiție, evenimentul încheind fastuos Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni. Ruga Timișoarei se va desfășura după următorul program: l sâmbătă, 13 septembrie, Parcul Rozelor, ora 16,30, spectacol susținut de formațiile de tineret ale ansamblurilor „Hora Timișului“ și „Timișul“; ora 18, Jocul Rugii, cu participarea soliștilor vocali Tiberiu Ceia, Nicu Novac
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]
-
tradiție, evenimentul încheind fastuos Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni. Ruga Timișoarei se va desfășura după următorul program: l sâmbătă, 13 septembrie, Parcul Rozelor, ora 16,30, spectacol susținut de formațiile de tineret ale ansamblurilor „Hora Timișului“ și „Timișul“; ora 18, Jocul Rugii, cu participarea soliștilor vocali Tiberiu Ceia, Nicu Novac, Stana Izbașa, Puiu Codreanu, Zorica Savu, Lele Crăciunescu, Vasile Conea, George Adam, Cornelia Lupulescu, Carmen Luca, a instrumentiștilor Sorin Dumbravă, Ioniță Ienea, Liță Baniciu, Flore Baniciu, Cristi Marian Sivu Golban, acompaniați de
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]
-
Adam, Cornelia Lupulescu, Carmen Luca, a instrumentiștilor Sorin Dumbravă, Ioniță Ienea, Liță Baniciu, Flore Baniciu, Cristi Marian Sivu Golban, acompaniați de orchestrele „Timișul“ și R.A.T.T. l duminică, 14 septembrie, orele 10-12, slujbă religioasă la Catedrala Mitropolitană; ora 12,15, Nașul Rugii, primarul Gheorghe Ciuhandu, va depune o coroană de flori la Monumentul Crucificării; la ora 16, Alaiul Rugii va porni pe traseul Piața Victoriei - Parcul Rozelor, unde primarul va rosti cuvântul de salut; ora 16,30, spectacolul Ansamblului „Timișul“, avându-i
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]
-
Sivu Golban, acompaniați de orchestrele „Timișul“ și R.A.T.T. l duminică, 14 septembrie, orele 10-12, slujbă religioasă la Catedrala Mitropolitană; ora 12,15, Nașul Rugii, primarul Gheorghe Ciuhandu, va depune o coroană de flori la Monumentul Crucificării; la ora 16, Alaiul Rugii va porni pe traseul Piața Victoriei - Parcul Rozelor, unde primarul va rosti cuvântul de salut; ora 16,30, spectacolul Ansamblului „Timișul“, avându-i invitați de onoare pe Achim Nica, Ana Pacatiuș și Luca Novac; ora 17,30, Jocul Rugii, cu
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]
-
Alaiul Rugii va porni pe traseul Piața Victoriei - Parcul Rozelor, unde primarul va rosti cuvântul de salut; ora 16,30, spectacolul Ansamblului „Timișul“, avându-i invitați de onoare pe Achim Nica, Ana Pacatiuș și Luca Novac; ora 17,30, Jocul Rugii, cu soliștii vocali Nicoleta Voica, Andreea Voica, Luminița Jucu Pascu, Carmen Popovici Dumbravă, Ramona Vița, Petrică Moise, Adrian Stanca, Dumitru Stoicănescu și instrumentiștii Luca Novac, Ion Pieptănaru, Petrică Vița, Deian Galetin, Lae Murariu; invitați în program, Ansamblul „Ceata Junilor“ (Sibiu
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]
-
în "Ziarul roșu" a apărut un articol care o desfințează complet. "Un haos franc, împins pînă la cinism, din care nimeni nu a înțeles o boabă, după cum au recunoscut cu toții". Harms, într-unul din caietele de însemnări, scrie o scurtă rugă, emoționantă: "Doamne, fă în așa fel încît acolo - despre seratele literare e vorba - să fie oameni care iubesc literatura. Iar Natașa să fie mai recunoscătoare cu versurile mele. Dumnezeule, fă ceea ce te rog. Fă asta, Dumnezeule." Așa am ajuns să
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
Lira n-a tăcut în mijlocul armelor, ci a devenit, în răstimpuri, ea însăși o armă: "Tu ai fost crucea mea/ Înaltă, subțire,/ În stare să mă răstignească/ Grindă pe grindă./ Eu am fost crucea ta/ Copilărească,/ Răsfrîntă-n oglindă" (Două cruci). Ruga poetei a fost în sensul unei solidarizări cu mulțimile năpăstuite: "Ajută-mă să plîng și să mă rog,/ Să îmi privesc destinul inorog/ Cu steaua-n frunte răsucită corn/ Spre care-n vis mulțimile se-ntorn" (Rugă). Visul poeților se identifică
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
Răsfrîntă-n oglindă" (Două cruci). Ruga poetei a fost în sensul unei solidarizări cu mulțimile năpăstuite: "Ajută-mă să plîng și să mă rog,/ Să îmi privesc destinul inorog/ Cu steaua-n frunte răsucită corn/ Spre care-n vis mulțimile se-ntorn" (Rugă). Visul poeților se identifică cu cel al luptătorilor pentru desprinderea din minciuna tiraniei, vis eficient chiar și în imobilitatea sa estetică, deoarece în jurul "corăbiei poeziei", timpul se mișcă "tot mai repede": "Poeții așteaptă și refuză să doarmă,/ Refuză să moară
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
Absolut... Miturile vor fi aceste Căutări, pe care azi parcă le-am fi început... Ce distanță între Marele,... Supremul Arhitect,... ori Forța ce ne susține, fără chip uman, având toate chipurile vieții, - și Cel de astăzi,... ANTROPOS..., care ascultă, primește rugile noastre în orișice limbă sau dialect, atent la toate, binecuvântându-l și pe fotbalistul care se închină pe teren când marchează golul, ținând cu echipa lui... Să ne închinăm când El tună; ca să nu ne trăznească; să zicem, Doamne ajută
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
bulbucați/ pe foaia de examen/ am încercat să-l înțeleg.// La sfârșitul examenului/ a fost o dramă,/ mai tragică decât/ Romeo și Julieta." Poate că și scurtimea să dea poemului Păcatele aerul definitiv: "De împărăția cerului/ mă desparte o cortină./ Ruga mea se face țăndări./ Păcatele îmi ard/ dar nu se risipesc". (Anonimul, 2)
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7373_a_8698]
-
important. GD: În volumul Pasaj de pietoni aveți si citeva poeme dedicate lui Marin Preda, lui Geo Bogza, lui Miron Radu Paraschivescu, lui Eugen Jebeleanu, lui Emil Botta, lui Nicolae Prelipceanu, si el nominalizat la Premiul „M. Eminescu". V-as ruga sa evocați intilnirile cu acesti scriitori in voga atunci. DT: La Marin Preda am ținut foarte mult. Ne-am împrietenit greu. Era suspicios, cusurgiu, dar îl iubeam aproape necondiționat. Îmi reproșa, uneori, că nu-l iubesc destul -„ca nea Cezar
Dorin Tudoran - Prietenii mei, scriitori by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/6452_a_7777]
-
Bega, deschizând recent o nouă zonă în Timișoara și un nou sediu pe str. Zenith la nr. 1. ( C. B.) l Primăria din comuna Jamu Mare, cu ajutorul financiar al investitorilor locali, organizează în 11 aprilie Balul tradițional (care marchează și Ruga comunității), invitații ediției fiind membrii formației Cristal (soliști sunt Cristian Baba și Simona Nicolae). ( A. M. G.) l În primul trimestru al acestui an (lunile ianuarie-martie), la Biroul Decese din cadrul Serviciului de Stare Civilă al Primăriei municipiului Timișoara au fost declarate
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]
-
Noa, amu! Privește la jurnalele tv: începe fulguiala din cer și buimăceala de pe pământ: s-a spart un rulment, e în comă pompa de injecție, motorina seamănă cu telemeaua de Sibiu, lama unui buldozer s-a înțepenit în poziție de rugă pentru mama-lopată și tatăl-hârleț, un șofer, aplecându-se după o piuliță a rămas în poziția “legat șireturi cu acompaniament de gemete din cauza sciaticii”, lipsesc trei anvelope... Directorul Direcției “Drumuri și Zăpezi”, nervos, dă exemplu personal urcându-se la volanul unui
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
au suflat vânturile și au bătut în casa aceasta, în țara aceasta, în Europa aceasta din Osicata mea, dar ea nu a căzut, fiindcă, vrem-nu vrem, recunoaștem sau nu, este întemeiată pe stâncă, pe piatra din capul unghiului nostru, din ruga noastră acum in extremis severă și austeră: Doamne, scapă-ne! (Text citit la Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi”, cu ocazia primirii Premiului Național „Tudor Arghezi” pentru Opera Omnia și a titlului de Cetățean de Onoare al orașului Tg. Cărbunești
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
nici ziua nu scade" (Fanfară în iarbă). În unele ocazii sînt preluate de-a dreptul uneltele reporterului: "Reporterul întreabă dacă acest loc pustiu/ (cu doi localnici și cîțiva ciobani transhumanți)/ mai are cimitir,/ de cînd nu mai au preot și rugă în sat, de biserica/ în ruină.// Răspund fie Doamna din Pustiu (cîndva femeie de serviciu/ la Cofetăria Macul Roșu din Timișoara), fie soțul ei/ (muncitor cu cîrca la o carmangerie de stat din Oraș);/ răspund, rînd pe rînd, vorbind despre
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
premiere va avea loc sâmbătă, la Buziaș. C. V. Parteneriat l Pe termen lung Fabrica de Bere „Timișoreana” s-a implicat de-a lungul timpului alături de alți reprezentanți ai comunității locale, în evenimentele tradiționale ale orașului, precum Serbările Timișoreana, Ziua și Ruga Timișoarei. Acum, Timișoreana demarează, alături de Primăria locală, un nou proiect intitulat „Împreună facem Timișoara mai frumoasă”. Acesta se dorește a fi un parteneriat pe termen lung, în perioada imediat următoare urmând a se face investiții în valoare totală de 150
Agenda2005-48-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284427_a_285756]
-
aduce fierbinte în plămîn,/ și fetele așteaptă, în ulița murdară,/ tăcerea care cade în fiecare seară,/ Și factorul cu gluga pe cap, greoi și surd./ Căruțe fugărite de ploaie au trecut,/ și liniștea în lucruri, de mult, mucegăiește". Și din Rugă simplă: "...Ploaia spală pămîntul de baliga cuminte/ cruță pămîntul, ploaie, de uraganul rău,-/ bun în deșertul mării, setoșilor de umblet,/ umflă sămînța bine și fă-o să plesnească". E, aici, în acest univers agrest de tîrg provincial (în idiș ștetl
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
de Fiu care își regăsește Mama. Cei din jur au lacrimi în ochi. Femeile plâng de emoție. Momentul este patetic“. Regina primește 100 de trandafiri roșii din partea județului, un buchet de tuberoze al Doamnelor Române din Arad, simbolicul „buchet de rugă” cu panglici multicolore al doamnelor germane. La 11,25, pe acordurile imnului regal, trenul pleacă spre Timișoara, iar la ora 12,05 ajunge în Gara Domnița Elena, pavozată cu „drapele tricolore, flori și verdeață”; și aici va sta tot 20
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
căzu / sub aripile clocitoare,/ peste întîia urmă de mînz în timpanul cîmpiei, / acum cînd degetele îndoielilor / se umflă nemilos deasupra noastră; / prin crăpăturile lor abia de mai sorbim / lungi fulgere ce-adună norii ca turmele de porci / sub plesnetele bicelor" (Rugă ). Dînd iluzia a fi un inepuizabil rezervor de energii stihiale, lumea rustică e în realitate obiectul unor apocalipse. Vitalitatea primară nu e decît o mască a unui irevocabil final. Fenomenologia existenței curente ea însăși cade pradă acestei ofensive a materiei
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
gustat din plin și nu-i voi putea niciodată mulțumi îndeajuns că ne-a învrednicit de acest mare dar. El continuă în casa Dv. Isus să vă fie mângâietor și samarinean milostiv. Cam în acest spirit asigur pe Doamna de rugile mele, ca chiar în clipele cel mai grele și mai sumbre să simtă ocrotirea cerească și harul să se reverse ca ulei binefăcător asupra rănilor (pp. 103-104). Intuind pericolul unei propuneri care se contura din partea oficialităților vremii și a Departamentului
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
martir, ca Sfânta Ecaterina sau Sfânta Filofteia. Adevărat, Cuvioasa Paraschiva, cea pe care o preamărim, a fost călugăriță. Dar știm prea bine ce înseamnă a trăi în mănăstire. Înseamnă a face smerită ascultare, adică după ceasurile de slujbă și de rugă să muncești la bucătărie sau la câmp, să speli vasele, să mături, să păzești vitele la pășunat. Astfel de ascultări trebuie să fi făcut monahia Paraschiva. Totuși, acea smerită călugăriță a fost aleasă de Dumnezeu între sfinții Săi. Un sinod
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]