4,832 matches
-
care Îl recomandă ca un sentiment tot mai larg și mai generos, acela - cum spunea undeva George Călinescu - de destin comun și frățesc la popoare și fragmente de popoare trăind pe un teritoriu indivizibil care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic, laolaltă și să-și dea seama că rostul lor este de a trăi Împreună>>”. Pentru cititorul contemporan, nu pare a fi ceva În neregulă dar altele erau cutumele pe atunci, fapt demonstrat de cenzorul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
altele erau cutumele pe atunci, fapt demonstrat de cenzorul sferto-doct Andrei Ion (pentru că el „rezolva” problemele de la Vaslui): „Reese (sic!, n.n.) că citatul este echivoc atunci cînd vorbește de popoare și fragmente de popoare, cu menționarea românilor, ungurilor, sașilor și sîrbilor pentru ca imediat să se folosească și noțiunea de naționalități. Citatul devine cu atît mai echivoc cu cît nu se are În vedere și nici nu este exact formulat conceptul de națiune”. Cu toate că „Vremea nouă” de atunci avea corector angajat, totuși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la Înălțimile care-l recomandă ca un sentiment tot mai larg și mai generos acela, <<de destin comun și frățesc la popoare și fragmente de popoare (subl. În orig.) trăind pe un teritoriu indivizibil care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă, să-și dea seama că rostul lor e de a trăi Împreună>>”. Citatul de mai sus care-l pusese pe gânduri și cugetări interioare pe cenzorul vasluian avea, În viziunea lui Îngustă și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Ion Istrati, termenii de popoare, fragmente de popoare și naționalități (subl. În orig.) neexprimînd explicit conceptul de națiune”. Cum trebuia pus ceva În loc, Zamfirescu făcuse următoarea propunere: „...acela de destin comun și frățesc... care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă”. b.ț. Vasluiul - garnizoană Închisă. De ce, oare?! Dacă sub dictatura satrapului Gheorghe Gheorghiu Dej se interzisese categoric amintirea unirii Transilvaniei cu România, iată că „liberalul” Ceaușescu o readusese În actualitate, ca pilon de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
structura minoritara, raportată la un număr total de 18.057.074 locuitori: 7,9% maghiari; 4,1% germani; 2,3% ruși; 2% bulgari; 3,2% ruteni și ucraineni; 4% evrei; 0,9% turci; 0,3% cehi și slovaci; 0,3% sârbi, croați, sloveni; 1,5% țigani; 1,6% alte minorități. La Congresul al IV-lea al P.C.d.R. - desfsurat la Cingujevo, lângă Harkov; între 28 iunie și 7 iulie 1928 - se afirmase că în România existau 6 milioane de minoritari. Cum observăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
emoțional, ca demnă urmașă a mamei sale! Tot atunci, ai mei din București vor să plece din țară. Nu vedeam cum fiica ar fi putut pleca. Nepotul mă îngrijora tot mai mult prin soluția adoptată de a trece Dunărea pe la sârbi. Mulți au trecut, dar unii au fost fie înghițiți de valurile fluviului, fie împușcați de grăniceri, ori întorși peste graniță în mâinile autorităților comuniste. Tinerețea, dorul de libertate, l-ar fi determinat până la urmă să facă încercarea disperată. Destinderea aparentă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nu trebuie să ne ascundem, dar disciplina era disciplină. S. B.: Cei care aduceau produsele astea erau din Constanța sau din Timișoara; cei din Constanța aduceau Assos-ul și Kent-ul, din port, iar cei din Timișoara aduceau Week-end, de la sârbi, dacă vă aduceți aminte, erau țigările alea cu pachetul cu alb și cu galben. M. M.: Le știu, Assos-ul, bune țigări; Papastratos, nici nu mai zic. Auziți, micul trafic era, dar nu se exagera, adică nu se făceau presiuni
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
moare în 1842. În cei 13 ani după consacrarea independenței, chilienii aveau să schimbe 5 constituții și 11 guverne! Ulterior, lucrurile s-au mai liniștit și țara a început să prospere, la aceasta contribuind și emigrația europeană germani, francezi, englezi, sârbi, croați... Au apărut bănci, căi ferate, telegraful și la 1843 a apărut și prima universitate, Universidad de Chile. În 1879 Chile avea să se impună în zonă și ca o forță militară, odată cu declanșarea "Războiului Pacificului", reușind să învingă Bolivia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
frumoasă, cu munți, mare, deltă, istorie, cultură etc. Toate astea le au și alte zeci de destinații turistice. Pentru a atrage turiștii străini mai trebuie să oferi servicii de calitate. Ori acestea, spre deosebire de cei din "zonă" bulgarii, turcii, grecii, ungurii, sârbii (cu occidentalii nu ne comparăm) noi nu le puteam asigura: baza de cazare era veche și neîngrijită, apa caldă și uneori chiar și cea rece erau cu program, masa pe sponci datorita lipsei multora din produsele necesare unor rețete de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu coșuri rabatabile, nu aveau atare probleme, noi însă da. Podul de la Novi Sad crea probleme și unor nave de marfă, de aceea se propusese de către Comisia internațională a Dunării demolarea sa și construcția unuia mai înalt, propunere refuzată de sârbi pe motiv că este un pod istoric, pe acolo trecând în războiul al doilea mondial "tovarășul Tito" cu partizanii săi. Au venit americanii ulterior și au rezolvat problema în stilul lor caracteristic, plasând câteva bombe exact pe "monumentul istoric". Creșterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acelui „colț” de țară și lume bătut și răzbunat de pașii atâtor neamuri și seminții. Noua administrație - țaristă - a alcătuit, aici, în sudul Basarabiei un pitoresc mozaic de nații, printre care, pe lângă moldoveni, găsim urmași ai cazacilor zaporojeni, bulgari, ruși, sârbi, albanezi, greci, armeni, evrei, dar și nemți și chiar elvețieni! Aceștia din urmă, provenind din Elveția franceză, au fost chemați de un oarecare conte Paravicini și așezați, între 1824-1828, lângă Akerman (Tighina), unde au întemeiat localitatea Șabo, lângă un târg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sobră și plină de căldură a satului milenar. Totul a fost bine, dar umbrit de faptul că am aflat despre noi orori ale războiului care continuă în Bosnia și Herțegovina. În Rusia, naționaliștii se pregătesc să-i ajute pe „frații sârbi”. Am împlinit cincizeci și trei de ani. Viața se scurtează în fiecare zi, dar nu miracolul de a fi în viață. I-am invitat pe Andrei (Bart) și alți prieteni la restaurant. Andrei mi-a dat un coș mare, plin cu flori
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute În contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini În trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului Român (1923 1929) din Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor", "Români În viața publica", se adresează deopotrivă cercetătorilor, cât și marelui public iubitor de istorie. Meritul autorului este și acela că readuce În actualitate preocupările multor societăți, instituții și publicații care pe parcursul mai multor decenii au contribuit
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Lucrările au apărut În volumul XXXV În care s-a menționat contribuția membrilor Comitetului „Ginta Latină”, Ionel Humiță, Cecilia Oiescu, Valentina Ilaș, Vlad Bejan. Despre Învățământul la minoritățile din România au vorbit și publicat: R. A. Simionescu (italieni), D. Sablici - Timișoara (sârbi), Marta Timofeev - Suceava (ruși și ucraineni), I. Seleanu (evrei), C. Doca - Galați (greci), M. Isar - Constanța (turci și tătari), V. Popa (lipoveni). Au mai vorbit despre situația românilordin afara țării: I. Grămadă (Bucovina), I. Soroceanu (Hotin), F. Nenov, N. Păruș
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din clasele gimnaziale frecventează lecțiile de limbă maternă În școli românești. Credincioșii croați romano-catolici din județul Caraș Severin țin de Episcopia Timișoara. Activează trei formațiuni folclorice la Carașova, Clopotici și Lupac. La Timișoara apare un săptămânal al Uniunii Democratice a Sârbilor și Carașovenilor, Radio difuziunea Română și studioul Timișoara transmite emisiuni zilnice. Nu putem să nu semnalăm lipsa de reciprocitate. Cele două comunități de români din Croația nu se bucură de considerație și sunt pe cale de totală asimilare. Demersurile către autoritățile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
V. Diacon (Iași): Observator În Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22. Din totalul de 811.342 locuitori ai județului Iași 801.054 sunt români. Toate grupurile minoritare din jud. Iași care trec de 20 persoane au sedii proprii, preoți, clase de elevi sau cursuri
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
români, atât din Muntenia cât și din Moldova, Îndeosebi Dimitrie Cantemir, aveau convingerea unității românilor, fiind deopotrivă descendenții romanității orientale. Argumentele științifice În acest sens au fost aduse de școala ardeleană cea Moscopoliană și de numeroșii cercetători germani cehi si sârbi. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, cercetătorii germani, răspunzând unor interese politice, formulează teoria emigraționistă, o teză neștiințifică și falsificată, după care românii din spațiul carpatic nu sunt autohtoni, continuatori ai daco romanilor ci imigrați ulterior așezării ungurilor. Acest fabricat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
final asimilarea elementului romanic. Aceleași interpretări și ipoteze au fost emise În decursului timpului și În ceea ce privește meglenoromânii și istroromânii. Când nu se mai puteau susține argumentele aberante asupra macedoromânilor cum că ei ar fi fost după localizare geografică greci, bulgari, sârbi sau croați, problema a fost ignorată ca un domeniu care nu există. Dar această populație romanică a existat Încă Înainte de venirea triburilor migratoare și există și astăzi după cum arată statisticile demografice, de istorici și lingviști români. Asociațiile și Fundațiile aromânilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Înlocui toate doctrinele care În afara creștinismului au eșuat, atunci toate națiunile și deci și aromânii vor supraviețui. În estul Europei În tot Evul Mediu aromânii au fost fermentul numeroaselor evenimente locale sau regionale. La eliberarea de sub jugul otoman a grecilor, sârbilor, bulgarilor nu se poate ignora contribuția de sânge a aromânilor. Mari construcții, monumente de arhitectură din Atena, Viena, Budapesta, Zagreb, Țările Române, au fost edificate În mare măsură prin contribuția tehnică și financiară a aromânilor. În cultura română lista cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
totalitate locuită de albanezi și o mică minoritate sârbă. Încă la mijlocul primului mileniu grupuri de aromâni din nordul Greciei și din Albania au emigrat spre Muntenegru, Bosnia și Herțegovina. Numiți de greci Maurovlahi și de slavi Morlaci fiind deposedați de către sârbi de terenuri și turme au trecut parte În insulele adriatice, parte s-au așezat În Austria sau au migrat spre nord est În Slovacia și Moravia unde s-au contopit În masa slavă. Macedoromânii din România fac parte integrantă din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
școala românească s-a refugiat Împreună cu Gheorghe și Pena În urma masacrelor Împotriva românilor. Un alt grup de meglenoromâni care au părăsit Cadrilaterul s-a stabilit În satele Variaș și Bilea din jud. Timiș. Odată cu colectivizarea Împreună cu familii 126 de șvabi, sârbi și basarabeni au fost deportați În Bărăgan unde au stat În anii 1951 - 1955. Pentru cunoașterea și conservarea dialectului meglaromân au fost Întreprinse recent studii etnofolclorice de către Gh. Oprea și Elena Scărlătoiu iar căminul cultural este foarte activ În popularizarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a numit pe Nicolas Olahus ca rege al Bosniei iar oștirile de ocupație erau formate din români transilvăneni. Populația valahă era așezată cu preponderență În ținutul Stari Vlah (Vlahii Bătrâni) având un principat autonom condus după Dreptul Valah, atât sub sârbi cât și sub otomani. Vechimea Valahilor și preponderența lor În unele regiuni este atestată de toponimice și hidronimice, tradiții, onomastică. Denumirile Stari Vlah, Korona, Valașici, Negrușa, Bunea, Barbatovaț, Barbeș, ori Durmitor, Visitor sunt amintite Încă din secolul al XII-lea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din 1878, În Bosnia și Herțegovina trăiau 289.760 români iar În sangiacul Novi Pazar 77.300. Localitățile cu un număr mai mare de români erau În regiunea Tuzla cu orașul Vlasenița iar spre Serbia localitățile Zvornic, Dalnia, Bielina etc. Sârbii și ceilalți slavi le zic vlahi iar ei Își ziceau rumâni trăind În sate cu nume vechi românești Crucenice, Lupoglav, Romani, Pevecici, Vlahovici, Vlasca Suma, Vlasca Gora, Vlasice, Carpați, Păunei etc. Nume de familie pledează pentru originea valahă: Ivo Dracul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
păstori au fost naționalizate iar numărul de oi a fost redus după numărul membrilor de familie. Impozitele pentru pășunat erau percepute de autoritatea locală, regională și centrală. A fost limitat numărul preoților astfel În timp ce pentru un cătun de 20 case sârbii puteau avea preot, pentru satele valahe un preot se norma la cca. 300 familii. A fost cauza care i-a determinat pe români să treacă la mahomedanism sau la biserica catolică. Birurile grele impuse valahilor după cum reiese dintr-un raport
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
asemănător pentru a se face o comparație lingvistică. Privitor la originea vlahilor din Austria exită trei ipoteze. Teoria română susține emigrarea din Dalmația sub presiunea administrației otomane și religiei musulmane. Teoria sârbă susține că aceștia sunt veniți din Bosnia fiind sârbi la origine trecuți la catolicism. Mai puțin verosimilă este ipoteza care Îi consideră urmași ai piraților din marea Adriatică veniți În noua patrie În două valuri de coloniști de câte aproximativ 600 familii. După cum consemnează cronicile timpului În secolul XV-XVI
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]