4,646 matches
-
planuri - cel al realității exterioare și cel al realității lăuntrice, subiective -, aflate întro relație de corespondență. Fiecare din cele două catrene - perfect simetrice la nivelul sintaxei poetice și al tiparului de versificație - dezvoltă, prin analogie, unul dintre planuri. Prima strofă schițează reperele realității exterioare. Întro imagine stilizată, de tablou impresionist, este figurat spațiul simbolic al vidului existențial, al morții. Cavoul, sicriul numesc direct spațiul thanatic ori simbolizează (prin sensuri conotative) spațiul închis al odăiicavou, al târgului de provincie sau al universului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
polifonică, pe mai multe „voci“. Partea întâi (strofele 1- 43) surprinde întrun decor romantic povestea iubirii peste fire între ființe care aparțin unor lumi diferite. Incipitul plasează imaginarul poetic în tiparul narativ al basmului, prin formula introductivă specifică. Secvența expozitivă schițează portretele celor doi protagoniști. Imaginea eroinei se singularizează prin superlativul frumuseții și prin dubla comparație care îi conferă atributul sacralității și pe cel al luminii (Cum e Fecioara între sfinți/ Și luna între stele). Portretul luceafărului apare oglindit în ochii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
împărat, el intră sub zodia iubirii, a fiorului sufletesc, dar și a timpului omenesc. Invocațiile fetei de împărat au rezonanțele unui descântec stilizat, forțând apropierea celor două lumi întrun spațiu imaginar, ideal, în „oglinda visului“. Cele două întrupări ale luceafărului schițează un basm al nașterii ființei. Aceasta se ivește din noianul apelor primordiale sau din a chaosului văi (motive cosmogonice). Apariția neptunicangelică și uranicdemonică se asociază cu motivul romantic al mortului frumos, dar și cu mitul folcloric al Zburătorului. Fiu al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
adre sat, în care pluralul persoanei întâi (deasupra noastră) desemnează perechea de îndrăgos tiți. Alături de motivul cuplului, prima strofă reunește motive specifice imaginarului poetic blagian, vizând cele patru elemente primordiale: Dumnezeu ca entitate eterică, soarele - focul celest -, pământul, iezerul sfânt. Schițând un spațiu de legendă, aceste motive se concretizează în imagini artistice vizuale și auditive, prin personificare (Ochi atot înțele gător), prin epitete (legendar, sfânt etc.), prin metaforă revelatorie (Ochi era iezerul). Toate aceste mijloace de expresivitate sugerează ideea poetică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Titlul evidențiază motivul poetic principal, locuința lacustră. Ambiguitatea regimu lui gramatical (lacustră - omonimie între substantiv și adjectiv) conferă termenului de intitulare valoarea unui simbol în jurul căruia este centrată viziunea poetică. Acesta se struc turează pe 2 planuri. Planul realității exterioare schițează imaginea unei lumi amenințate de un nou potop, în timp ce planul realității interioare (al eului poetic) este centrat pe simbolismul locuinței lacustre. Între cele două planuri se instituie o relație de analogie, pe principiul simbolist al corespondențelor, realizat prin simbolul acvatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din textul poetic studiat, aparținând simbolismului Numind un spațiu preistoric al locuirii, lacustra devine la Bacovia un spațiu poetic ce semnifică finitudinea ființei umane, insecuritatea universului interior, mereu agresat de forțele distructive ale unei lumi ostile. Prima secvență a poeziei schițează imaginea unui univers în dezagregare, prin câteva elemente simbol „decupate“ din planul naturii (șirul nesfârșit de nopți, ploaia ce pare a lichefia totul, transformând obiectele diverse ale lumii întro materie amorfă). În această lume amenințată de un nou potop, eul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe credințe, obiceiuri și „rânduieli“ străvechi. Incipitul rezumativ ia forma unei legende cosmolo gice, cu funcții multiple. În primul rând, legenda încadrează existența pastorală întrun univers în care Dumnezeu a pus rânduială și semn. Apoi, incipitul are rolul de a schița un portret per sonajului colectiv și de a introduce personajul absent al romanului, Nechifor Lipan, ca „voce“ reprezentativă a comunității. Dacă incipitul actualizează un timp pri mordial, finalul reprezintă o proiecție în viitor, sugerând ideea că, după înfăp tuirea actului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce săi vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: „Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi săi vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spus“. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzândo indiferentă? În orice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
personajele evidențiate sunt Dănuț și Monica. Alte trăsături ale genului sunt: existența unui conflict, a unui fir epic/mai multor fire epice, ca succesiune de evenimente, de situații, apoi, prezența unor repere spațiotemporale multiple, predominanța narațiunii etc. Fragmen tul reprodus schițează un conflict interior, cognitiv, fixează repere spațiotemporale multiple ale acțiunii (de exemplu, Iași, mai avea un an de școală și isprăvea cu o epocă) etc. 9. Secvența textuală selectată detaliază reflecții ale personajului principal, Dănuț, formulate însă nu în stil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
convențional -, ci asupra autorului concret, desemnat prin numele real, asupra căutărilor și opțiunilor estetice ale poetului. 7. Prin comparația din versul incipit (mut ca o lebădă) se sugerează criza limbajului, ideea că tăcerile sunt mai grăitoare decât orice cuvânt. Se schițează astfel mitul poetic al „tăcerilor bune“, întemeiat pe un detaliu biografic - faptul că Lucian Blaga nu a vorbit până la patru ani. În același timp, asocierea poetului cu lebăda semnifică și capacitatea artistului de a esențializa misterele vieții și ale morții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
citat, două valori stilis tice și, implicit, un dublu rol discursiv. În prima secvență textuală, verbe precum seamănă, se redimensionează, nu se chinuie, dispar, absoarbe, rămâne, nu spune etc. au valoarea prezentului descriptiv. Rolul acestui timp verbal este de a schița personajului feminin un portret dinamic ce prinde contur, treptat, chiar în timpul „real“ al lectorului, anulând distanța dintre cititor și personaj. În a doua secvență textuală, rolul verbelor prin care se activează valoarea stilistică a prezentului narativ constă în derularea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sugerarea caracterelor și a unor modele existențiale) și, mai ales, personajele care vor intra în viața lui. Reuniunea familială din salonul casei Giurgiuveanu prilejuiește prezentarea personajelor în ipostaze definitorii, surprinderea relațiilor dintre ele, evidențierea tensiunilor conflictuale. În același timp, episodul schițează linia narativă principală a romanului, reunind mai multe teme: moștenirea, paternitatea, parvenirea. Contrapunctic, acțiunea urmărește și firul epic ce dezvoltă tema iubirii și pe cea a afirmării intelectualului, reliefând elemente specifice bildungsro ma nului, prin destinul lui Felix și al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului despre statutul social și profilul psihologic al sămădăului sunt dublate de portretul fizic schițat în linii ferme. Deta liile fizice au un rol semnificativ, sugerând un caracter plin de contradicții. Astfel, Lică are calități certe, precum voința puternică, inteligența nativă, luciditate, temeritate, capa citate de a intui psihologia celor din jur, dar aceste calități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
faptul că, deși este eroina eponimă a romanului călinescian, Otilia nu apare direct în incipitul descriptiv ce fixează repere spațiotemporale (Bucureștiul anului 1909) și nici în finalul romanului. Aceste secvențe sunt centrate asupra lui Felix Sima, din perspectiva căruia sunt schițate ipostazele eroinei. Astfel, atât prin portretul inițial, cât și prin imaginea finală - reliefată în dialogul dintre Felix și Pascalopol -, se accentuează caracterul enigmatic al Otiliei. Alegând această strategie textuală, George Călinescu reliefează ambiguitatea eroinei și iposta zele ei, mereu schimbătoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
crize de conștiință, de ordin cognitiv, nu moral“ - afirma Camil Petrescu (Addenda). Prima sa piesă, Jocul ielelor (1916), ilustrează perfect noul canon al dramei de idei (care apropie teatrul lui Camil Petrescu de dramele lui H. Ibsen sau Fr. Dürrenmatt), schițând, în același timp, reperele paradigmatice ale teatrului camilpetrescian. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din drama studiată Gelu Ruscanu, eroul principal al dramei, întruchipează scenic omul superior, în mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui Grigore Ruscanu, tatăl lui Gelu. Ca prezență scenică, eroul asupra căruia se focalizează spectacolul se definește mai ales prin prezență scenică și discurs. Prima apariție a lui Gelu Ruscanu (actul I, scena III) este însoțită de un portret inițial schițat în didascalii: „Gelu e un bărbat ca la 27- 30 de ani, de o frumusețe mai curând feminină, cu un soi de melancolie în privire, chiar când face acte de energie. Are nervozitatea instabilă a animalelor de rasă. Privește totdeauna
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el. Textul propriu zis este un dialog dramatic, alcătuit din replici ale celor două personaje, Marcello Mariani (Cellino) și comandantul flotei venețiene, Pietro Gralla. 9. Replica lui Pietro schițează un portret ideal al tânărului venețian. Primele două afirmații reliefează, prin conotații metaforice, caracterul inflexibil, tăria de caracter și cute zanța care definesc, în concepția sa, un tânăr aristocrat. Următoarele enunțuri punctează valorile morale și sociale - adevărul, dreptatea - pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și cel sudic, subdezvoltat. Poziția României era clară: ea refuza să-și sacrifice viitorul industrial pentru a fi un furnizor de alimente pentru Germania de Est și Cehoslovacia. Gheorghiu-Dej și-a continuat politica sa de touts azimuts 1027. El a schițat gesturi prietenoase față de Axa Tirana-Beijing. În martie, a inițiat discuții diplomatice, pentru a normaliza relațiile cu Albania și a semnat un acord comercial cu China, în aprilie 19631028. Conferințele CAER din aprilie și mai nu au redus tensiunea dintre Moscova
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iunie, Nixon pleca la Moscova și anunțul lui Jackson avea să zădărnicească toate eforturile președintelui de a ajunge la un compromis cu sovieticii 1667. În discuțiile sale particulare cu Brejnev, Nixon a încercat să-l convingă pe liderul sovietic să "schițeze un gest cît de mic în privința emigrării evreilor, chiar și numai pentru a-i tăia lui Jackson craca de sub picioare"1668. Mai tîrziu, Brejnev a spus că-i va "lăsa pe toți evreii să plece", fără a-i da, însă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bogdan, 11 aprilie 1987. 1428 Idem, 19 martie 1987 1429 Memoriu, Ernest Johnston și Helmut Sonnenfeldt către Henry Kissinger, 17 mai 1971, dosarul ExCo 125 România, cutia 63, Co, dosare pe subiecte, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1430 Idem, schiță de memoriu, Henry Kissinger către președinte (iunie, 1971) 1431 Memoriu, Maurice Stans către președinte, 13 iulie 1971, dosarul Ex F621 Dep. Comerțului 6/1/71-7/30/ 71, cutia 21, dosare pe subiecte 1969-74; ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1432
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de imagini, la rugăciunea lipsită de imagini, de la înfrânarea ascetică la castitatea plină de har. În Convorbirea duhovnicească a XI-a numită Despre desăvârșire dezvoltă teologia sa a iubirii mai mult decât în Convorbirea duhovnicească a III-a deoarece, amândouă schițează maturizarea motivației monahale începând de la frica de pedeapsă, trecând prin nădejdea răsplatei cerești și până la iubirea de virtute în ea însăși echivalată cu dragostea de Dumnezeu. Pentru Cassian, smerenia este o virtute fundamentală, fiind asigurată de ascultare și deschizând calea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
contemplarea lui Dumnezeu. 4. Contemplarea din această viață poate anticipa și participa la contemplarea cerească. 5. Cu toate că e imposibilă o concentrare constantă când încă ne aflăm în trup, e necesar efortul continuu în scopul menținerii concentrării contemplative. În teologia contemplației schițată de Cassian avem o înțelegere hristocentrică a contemplației prin faptul că el vorbește nedefinit, fără să facă o distincție clară între unirea cu Dumnezeu și cu Hristos. Unirea cu Dumnezeu vine prin contemplație. Cassian pune accentul pe vederea cu ochii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
luminat de o lumină cerească nu se exprimă mai mult într-un limbaj uman (Convorbiri duhovnicești IX, 25-27, 31-32). Urmare a episodului evanghelic cu Marta și Maria, Cassian afirmă trei chestiuni de bază: împarte existența umană în activă și contemplativă; schițează un șir continuu de contemplări pornind de la lucrările văzute ale lui Dumnezeu în creație și până la tainele dumnezeiești sesizabile doar cu simțurile duhovnicești; elaborează relația dintre acțiunea prezentă și contemplația prezentă și viitoare. Maestrul lui Cassian a fost Evagrie Ponticul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a responsabilităților și obligațiilor între Uniune, statele membre și instituțiile regionale și municipale. Complexitatea unui subiect ca acel înfățișat în lucrarea lui J.-D. Durand este binecunoscută, iar realizarea autorului este cu atît mai lăudabilă cu cît a reușit să schițeze o viziune de ansamblu asupra unei democrații creștine europene cu momentele sale de succes, efemere sau mai îndelungate, dar și cu perioadele de declin, ceea ce permite cititorului român o înțelegere mai realistă în general a fenomenelor politice interne și externe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Dehon 14 și de abatele Antoine Pottier. Democrația creștină, afirmă Jean-Marie Mayeur 15, se construiește plecînd de la "refuzul total al societății născute în urma Renașterii, Reformei și Revoluției, dominată de individualism și raționalism, de secularizarea statului, de știință și gîndire". Se schițează astfel, în mod clar, legătura cu catolicismul intransigent, contrarevoluționar și ultramontan, alimentat de magisteriul pontifical. Pretutindeni, în Franța și în Germania, în Belgia și în Italia, programul era asemănător: el își propunea să restabilească influența Bisericii asupra societății ca în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]