2,799 matches
-
mare elasticitate a minții, își "citește" cu ușurință victima, indentifică rapid punctele vulnerabil ale acesteia, se eschivează cu mare persuasiune, astfel că pot scăpa rapid de încurcătură. * Asasinul reprezintă forma cea mai gravă de infractor, prezintă o accentuată insensibilitate față de semeni, este orientat predominant către sine, dorește să-și domine victima, prezintă o capacitate de raționalizare scăzută, este instabil și superficial în contactul afectiv. Comiterea infracțiunii devine posibilă datorită intrării individului într-un mediu care oferă situații conflictuale de la care el
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un element precomprehensibil față de actul recunoașterii de sine a omului, prezent în unele reconstrucții filosofice contemporane, este cel al imperativului categoric. Umanitatea este universalul la care participă oricare om; ea poate fi recunoscută de fiecare în el însuși și la semeni. Nerecunoașterea sa la semeni înseamnă nerecunoașterea sa ca universal-dat-în-eul-propriu, înseamnă ratarea sa și, desigur, chiar pierderea "cunoștinței" despre om. Schimbarea tipului de explicație antropologică în filosofia kantiană trebuie luată în seamă, întrucât ea are valoarea unei mutații în planul tipurilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
actul recunoașterii de sine a omului, prezent în unele reconstrucții filosofice contemporane, este cel al imperativului categoric. Umanitatea este universalul la care participă oricare om; ea poate fi recunoscută de fiecare în el însuși și la semeni. Nerecunoașterea sa la semeni înseamnă nerecunoașterea sa ca universal-dat-în-eul-propriu, înseamnă ratarea sa și, desigur, chiar pierderea "cunoștinței" despre om. Schimbarea tipului de explicație antropologică în filosofia kantiană trebuie luată în seamă, întrucât ea are valoarea unei mutații în planul tipurilor de reconstrucție a umanului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tradiția naționalistă a familiei (unul din unchii ei, Vasile Dancovici, negustor de vază, a fost unul din conducătorii revoltei de la 1848 care va da semnalul revoluției din același an), cu înclinație religioasă, de o delicatețe, bunăcuviință, bunătate și dragoste de semeni deosebită, calități ce vor influența evoluția tânărului Paulescu. De altfel savantul de mai târziu va îmbina fericit calitățile ambilor părinți; inteligența, perseverența și corectitudinea tatălui cu delicatețea, bunacuviință, religiozitatea și dragostea de semeni de la mamă. Preocuparea pentru educația copiilor era
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o delicatețe, bunăcuviință, bunătate și dragoste de semeni deosebită, calități ce vor influența evoluția tânărului Paulescu. De altfel savantul de mai târziu va îmbina fericit calitățile ambilor părinți; inteligența, perseverența și corectitudinea tatălui cu delicatețea, bunacuviință, religiozitatea și dragostea de semeni de la mamă. Preocuparea pentru educația copiilor era o constantă a familiei, așa încât toți copiii vor avea parte de o educație aleasă. Constantin (n. 1874) se va specializa în agricultură și va administra domeniul familiei da la Râmnicu Sărat; Elena (n.
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a spiritului până la supralicitarea lui, de la acceptarea materiei ca matcă a spiritului până la supremația ei absolută (materialismul, ateismul). Același lucru s-a petrecut și în privința raporturilor dintre indivizi și organizarea socială, nota comună fiind constituită aici de raporturile individului față de semeni și bunurile din jurul său absolut necesare existenței sale. Nici gândirea filosofică românească nu a fost ocolită de asemenea oscilații dacă ne gândim la corifeii acesteia în plan național: Vasile Conta, Constantin Noica (materialiști atei), Nae Ionescu, Petre Țuțea (naționaliști creștini
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe lângă mânăstiri și biserici, sau ca binefaceri ale celor avuți. Dar cercetătorul Paulescu se întreabă, ce a condus la această atitudine față de bolnav? Pentru a găsi răspunsul recurge la o explicație științifică pornind de la resorturile intime ale ființei umane față de semeni. Astfel reușește să descifreze trei mijloace prin care se poate explica această atitudine. Primul este sentimentul de milă, sentiment de natură instinctivă, ce se întâlnește frecvent în lumea animală și constă în acea înclinație către compasiune, înțelegere și ajutor pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Astfel reușește să descifreze trei mijloace prin care se poate explica această atitudine. Primul este sentimentul de milă, sentiment de natură instinctivă, ce se întâlnește frecvent în lumea animală și constă în acea înclinație către compasiune, înțelegere și ajutor pentru semeni. Acest sentiment este foarte puternic în cadrul familiei și pentru membrii familiei. El va slăbi pe măsură ce depășește cadrul familial, fiind aproape nul dincolo de granițele nației. Mila diminuă considerabil când este vorba de inamici sau când este vorba de cei care au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este foarte puternic în cadrul familiei și pentru membrii familiei. El va slăbi pe măsură ce depășește cadrul familial, fiind aproape nul dincolo de granițele nației. Mila diminuă considerabil când este vorba de inamici sau când este vorba de cei care au vicii. Pentru semeni, dincolo de familie, mila este înlocuită de filantropie, sentiment din aceeași categorie dar incomparabil mai slab decât mila, însă tot de natură instinctivă. Atât mila cât și filantropia cunosc mijloacele prin care se înfăptuiesc, dar ignoră complet scopul, trăsătură distinctivă de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de dominație și subordonare devine din ce în ce mai puternic și evident pe măsură ce organizarea socială este mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi termenului de umanitarism. Cu referire la umanitarism, acel sentiment de iubire omenească (afecțiune instinctivă pentru semeni) ce se extinde dincolo de limitele neamului sau nației și care se manifestă mai ales față de copii, suferinzi și năpăstuiți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi termenului de umanitarism. Cu referire la umanitarism, acel sentiment de iubire omenească (afecțiune instinctivă pentru semeni) ce se extinde dincolo de limitele neamului sau nației și care se manifestă mai ales față de copii, suferinzi și năpăstuiți ai sorții (prin calamități naturale, războaie, epidemii etc.) trebuie spus că este considerat un derivat al sentimentului de milă. Acest sentiment
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
internațională a înfrățirii neamurilor a fost desființată, ca o consecință finală și ca urmare a primelor două. Ceea ce a urmat a lăsat loc neînțelegerilor, unele cu consecințe grave, adică războaie din ce în ce mai crâncene. Ca să sublinieze rolul credinței în raport cu comportamentul omului față de semeni, Luther nu se sfiește să spună „Fii păcătos și păcătuiește cât mai mult, dar păcătuind mult crede și mai mult’ (Este precator et pecca fortitier, pecca fortitier, sed crede fortius). Ori lisus Hristos și-a întemeiat Biserica pe Petru (Kifa
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
are orice în desaga sa, de la pana arhanghelului Gabriel, la cărbunii pe care a fost martirizat sfântul Laurențiu) și ipocrizia sfaturilor sau a predicilor, acapararea nejustificată a bunurilor străine și neaprecierea valorilor umane atunci când ele se fac vizibile la alți semeni, învoirea directă la fraudă (VII. 6 - un preot consimte să fure un porc) sau chiar profanarea de morminte (II. 5). Remarcăm însă și cazuri când prostia este cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
având toate atributele specifice literaturii curtenești, pentru ca abia după optzeci de versuri să ni se ofere și numele eroilor: Arveragus și Dorigena. 818 Femeia are atributele perfecțiunii fizice și acceptă dragostea sinceră și devotată a cavalerului: „Căci dânsa n-avea seamăn de frumoasă/ și se trăgea din neam așa ales,/ Că lui nu-i prea dădea curajul ghes/ Să-i spună de tot chinu-i și tot jindul./ Dar pân’ la urmă vrednic ea găsindu-l,/ Văzând adică dragostea-i umilă/ și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru naivul Calandrino, în IX. 5, bărbatul sfârșind prin a fi pedepsit dur de geloasa sa soție, Tessa). Bănuitoare și arțăgoasă, donna demonicata care nu ascultă sfatul prevenitor al soțului va sfârși tragic (IX. 7), ori recalcitrantă fiind („femeie fără de seamăn de rea și îndărătnică, pe care el nu izbutise să o îndrepte nici prin rugăminți și nici prin dezmierdări sau prin vreo altă cale”1023) va deveni obiect al violenței casnice, transformându și în cele din urmă atitudinea (IX. 9
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
problemelor științifice îmi este, în esență, indiferentă; nu însă a întrebărilor de celălalt fel.“53 Religia creștină îi vorbea lui Wittgenstein în primul rând prin mesajul ei moral. Creștinul adevărat era pentru el persoana în care sunt întrunite iubirea pentru semeni și multă exigență față de sine, o neînduplecată intransigență față de slăbiciunile pe care și le recunoaște. Viața îi apărea drept un dar care impune obligații. Dacă credința morală este înțelegerea datoriei ca renunțare, apoi starea de spirit religioasă este cea în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
au izbutit să se elibereze de orice vanitate. Este sensul în care Wittgenstein aspira la religiozitate, dar nu se socotea un om religios. Se vedea pe sine vanitos, dornic să fie admirat, iritabil, înclinat spre furie și dispreț față de unii semeni.67 Începând cu anii Primului Război Mondial, Wittgenstein s-a aflat aproape mereu în luptă cu sentimentul mulțumirii de sine și a crezut rareori că a putut atinge starea de spirit pe care și-o dorea. Mai mult, el recunoștea că starea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de „logici” În sistemul personalității. Acest factor se naște treptat În sufletul omului și nu poate fi decît unul de ordin moral: la maturitate, el va exprima tot mai mult o nevoie a respectului omului față de sine Însuși și față de semeni, o nevoie de Împlinire printr-o creație a „binelui”, printr-o creație pusă În slujba umanității. Numai În aceste condiții, omul poate avea un sentiment al Împlinirii și al mulțumirii de sine. * „Nu era atît de inteligent pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sentimente” (Vasile Pavelcu). * „Drumul cel mai scurt Între doi oameni este un zîmbet.” (anonim) Însă acest zîmbet Îl găsim tot mai rar, pentru că spune J. Renard: „Ce buni am fi dacă nu ne-am teme să fim păcăliți!”. Încrederea În semeni și În noi Înșine este cel mai greu de găsit, de obținut. * „Există o eroare ortografică de punctuație - n.a. pe care o fac toți poeții: după ultimul vers al unei adevărate poezii nu se pune punct” (Lucian Blaga). Poate, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un defect al nostru drept o calitate (cîți dintre noi nu manifestăm, de exemplu, tendința de a considera prudență firească față de intențiile socotite ascunse ale celor din jur, ceea ce, de fapt, nu este decît suspiciunea sau neîncrederea noastră exagerată În semeni?!...). * SÎnt numeroase moduri de compromitere a „virtuții”. Tudor Vianu ne prezintă cîteva, dintre cele mai frecvente: „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
adaptată la sine, dar neadaptată la mediu și la viața Înconjurătoare.” (Lucian Blaga) Psihopatul este, de fapt, un „caracteropat”, deoarece lumea valorilor lui este cu totul alta, decît cea a comunității În care trăiește, de unde și structurarea atitudinilor sale față de semeni și față de existență Într-un sens strict egoist/individualist. Dacă astăzi conduita psihopatică este atît de răspîndită În lumea umană, această situație se datorează faptului că acum concurența acerbă suprasolicită tendințele egoiste din om. * „O celulă autonomă Într-un organism
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ridica la un nivel tot mai Înalt. * „A porunci altora e un fel de a fi singur.” (Massimo Bontempelli) Înseamnă, de fapt, nu numai că dorești să acționezi doar În folosul tău, ci chiar și să te faci temut printre semeni. Însă o satisfacție obținută În acest fel, reprezintă o falsă mulțumire: „Trebuie să iubești și să trăiești În sufletul celorlalți, ca să știi ce e fericirea” (Godwin). * „Ideea altuia oglindită În sufletul tău nu e altă idee.” (N. Iorga) Nu sîntem
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu drept cuvînt e mort pentru alții.” (P. Syrus) Însă un astfel de om se păgubește singur și Într-un mod penibil În planul vieții sale sufletești, deoarece „egoismul” sau „infatuarea” Îl Împiedică să beneficieze de frumosul din „caracterul” altor semeni. * „O grupă de oameni În care toți sînt educatori, toți se cred Învățați și toți năzuiesc la putere, se prăpădește.” (Böhtlingk) Înțelepciunea populară a sancționat, prin proverbe, această competiție Între orgolii de aceeași intensitate, sau care sînt incompatibile: „CÎnd sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
responsabilitatea noastră de a altora. * „Nimeni nu vă poate face să vă simțiți inferior fără consimțămîntul dumneavoastră.” (Eleanor Roosvelt) În general, sîntem programați genetic pentru a ne proteja imaginea de sine de agresiunea unor judecăți negative/denigratoare venite din partea unor semeni răuvoitori. SÎnt totuși și persoane neîncrezătoare În ele Însele, care dezvoltă un acut sentiment de inferioritate ori de cîte ori trebuie să intre Într-o competiție de un anumit gen cu alții. Astfel de persoane Își merită aprecierea lui Fernando
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ne redescoperiri identitatea creștină, personalitatea religios-morală, calitatea de a fi copii iubiți ai lui Dumnezeu, întru-un dialog permanent cu El. în încheiere, cred că mai trebuie menționat un lucru absolut esențial: izvorâtă dintr-o dragoste de Dumnezeu și de semeni, din dorința de a lumina și îndruma, această nouă operă a Părintelui trebuie citită și primită într-o stare de largă deschidere și înaltă sensibilitate sufletească, de căutare existențială și dorință de aflare și urmare a căii și vieții celei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]