5,139 matches
-
Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale, selectând nominale cu trăsătura semantică [+Concret]. În construcțiile de acest tip, verbul își atrage frecvent determinări locative din zona semantică "parte a corpului" (189). (189) L-am atins pe Ion pe umăr ca să îi amintesc ce am discutat. (190) Am
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
zona emoționalului (191) sau a realizărilor abstracte (192): (191) Discursul lui ne-a atins ("ne-a emoționat") . (192) Cercetătorii de la Universitatea Cambridge susțin că dezvoltarea creierului uman a atins stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de pasiv, în funcție de sensul actualizat: ACTIV PASIV (281) Cei prezenți au ascultat cu atenție discursul de recepție. > (281') Discursul de recepție a fost ascultat cu atenție. (282) Copiii mei ascultă muzică rock. > (282') Se ascultă muzică rock. * Verbul a simți senzorial acceptă pasivizarea doar în contextele în care obiectul direct se realizează prin nominal (283-285), nu și în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
doar în contextele în care obiectul direct se realizează prin nominal (283-285), nu și în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai desemnează percepția senzorială, ci o observație de natură intuitivă (286'): ACTIV PASIV (283) Simt miros de ars. > (283') Se simte miros de ars. (284) Simt gustul de prune. > (284') Se simte gustul de prune. (285) Simt frigul la mâini. > (285') Se simte frigul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de la definirea percepției, coroborând două definiții: cea din psihologia cognitivă cu cea dintr-un dicționar lexicografic de uz general. În psihologie, percepția este definită ca "funcția de captare a informației despre evenimentele din mediul exterior sau interior, pe calea mecanismelor senzoriale". În DEX 2009 se surprinde extensiunea termenului și spre domeniul cognitiv: "proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; imagine rezultată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
al limbii române, interpretat ca o paradigmă sau o sumă de paradigme lexico-semantice". 4 DP 2006, s.v. percepție. 5 DSL 2005, s.v. percepție. 6 Prin percepție concretă ne referim la procesul de percepție care este declanșat pe baza unor stimuli senzoriali (entități) cu referință concretă. 7 Vezi și Bidu-Vrănceanu (2008: 19) pentru noțiunea de arhilexem, corespunzătoare conceptului hiperonim, folosit în lucrarea noastră. 8 Pentru lexicul percepției, vezi și studiul lui Buck (1949: 1017-1084). Autorul urmărește contrastiv lexicul percepției în limbile indo-europene
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
702-718). Evidențialitatea este definită ca o formă de realizare a modalității epistemice, reprezentând înscrierea în mesaj a surselor pe care locutorul le-a avut la dispoziție pentru a cunoaște conținutul unei propoziții. Toate verbele de percepție, în utilizarea lor primară, senzorială, încorporează, în anumite condiții semantico-sintactice, nuanțe evidențiale (directe sau mediate). Verbele din a treia clasă delimitată (a arăta, a suna, a mirosi) exprimă întotdeauna percepția directă, în sensul că locutorul are acces direct la informația relatată, formulând-o conform propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pot fi negate - He looks ill (to me), but it isn't really, față de enunțurile de la (c), care nu permit negarea: *This music sounds lovely, but it isn't really. 49 Relatarea condițiilor meteorologice nu se face pe baza percepțiilor senzoriale produse chiar de vreme. Sursa percepției este indirectă (Gisborne 2010: 246): I've heard the forecast, tomorrow's weather sounds fine 'Am auzit buletinul meteo și vremea sună bine.'/ I've seen the forecast, tomorrow's weather looks fine ' Am
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Această trăsătură este valabilă pentru toate verbele de percepție nointențională a vedea, a auzi, a simți. Folosind o terminologie puțin diferită, Givón (2001: 155) remarcă, pentru engleză, că verbele menționate au proprietatea de a exprima tipuri diferite de percepție - percepția senzorială directă (engl. direct sensory perception), în contextele (143 a, c, e), dar, frecvent, și inferențe cognitive sau percepții indirecte (engl. indirect perception), în contextele (143 b, d, f). În engleză, această distincție semantică este codată în structuri sintactice diferite: (143
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Aptitudinile speciale - complex de însușiri care permite obținerea de performanțe în domenii concrete ca: știința, tehnica, arta, literatura. Rolul aptitudinilor speciale este de a analiza, specializa și nuanța potențialul creativ general. Aptitudinile speciale se pot grupa în patru categorii: 1. senzoriale ( acuitate vizuală, auditivă etc.) 2. psihomotrice (dexteritate manuală, coordonare, vizuală, tactilă etc.) 3. intelectuale ( inteligența) 4. fizice (forța fizică etc.) Aptitudinea pedagogică reprezintă un un ansamblu un ansamblu de calități psihosociale generale și specifice, necesare pentru proiectarea activităților care au
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Imaginile survin în mental prin intermediul percepției, ceea ce reduce obiectul de artă la anumite impresii. Percepția elimină din imagine tot ceea ce nu ne interesează și rămâne doar ce ne acaparează atenția. Opera de artă exprimă imagini ce sunt identificate cu impresiile senzoriale neformate sau imaginii intuiționale tranzitorii. Prin intermediul primului tip de imagini este posibilă experiența estetică, în timp ce prin al doilea tip de imagini se încearcă o introspecție ce identifică ideea artistului înțeleasă și ca imagine originară, cu impresiile contemplatorului care au la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Art and the Material: The Adamson Lecture for 1925, Manchester University Press, 1925. 3 Pentru Monroe C. Beardsley ontologia implică o distinție între obiectele fizice și obiectele perceptuale. Dacă obiectele perceptuale sunt perceptibile datorită calităților lor, adică percepute prin obișnuița senzorială, ele sunt interpretate ca definind obiectul estetic fără să înlăture calitatea sa fizică. Pluralismul ontologic propus de Beardsley interpretează opera de artă fie ca un obiect fizic singular, fie ca un obiect fizic multiplu (în cadrul performării artelor). Monroe Beardsley, Aesthetics
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
membrane. Extină în perioada de stare către luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alte-rare senzorială. Difteria laringiană sau crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestânduse mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin laringoscopie. Semnele de toxemie însoțesc manifestările INFECȚII
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imagine și cuvânt, fiind atât sursă de cunoștințe cât și mijloc de verificare. Aceasta metoda constă în prezentarea unor obiecte, fenomene sau substitute ale acestora sau în executarea unor acțiuni de încorporat de către elevi, în scopul asigurării unui suport concret “ senzorial, care va facilita cunoaștere unor aspecte ale realității sau reproducerea unor acțiuni ce stau la baza unor comportamente de ordin practic, profesional etc. A demonstra înseamnă a arăta, a prezenta obiecte, procese, acțiuni “ reale sau artificiale - în vederea inducerii teoretice la
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
manevrării în spațiul decupat al șablonului cu un burete apăsat inegal, se pot obține și oarecari semitonuri, dar fără garanția egalităților pe parcursul tirajului. În schimb, la fel ca în cazul compozițiilor picturale decorative, există șansa potențării efectului material, sub aspect senzorial, al raporturilor coloristice (Fig. 74). Un plus de prestanță a semnului plastic poate fi obținut prin raporturi rafinate între tipul de cerneală și hârtia folosită, cu texturi între lucios, mat, satinat, accidentat. SERIGRAFIE CU VERNI (clei, lac) Metoda negativă. Această
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
concretă și au trebuit să fie reconsiderate și reconstruite prin abile și mereu perfectibile tehnici virtuale. Pentru mulți practicieni ai domeniului ancorați mai ferm în tradițional însuși conceptul de gravură virtuală ar fi de neconceput. Pentru ei, modalitățile de tip senzorial prin care erau cercetate, măsurate și apreciate atributele plăcii de gravură sau ale stampei nu pot fi în nici un caz suplinite prin artificii ale imaginii virtuale. Astfel, deloc uimitor, un gravor profesionist era perfect capabil să cântărească aliajul corect al
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
imaginii artistice din ultimele decenii, reconfigurările din pictură, sculptură, grafică, dar și imense perimetre din prelungirile lor aplicative nu pot fi concepute în afara imaginii virtuale. Dacă ne întoarcem la domeniul gravurii, se impune să remarcăm că toate reperele materialității percepute senzorial vor trebui compensate nu numai prin cultură profesională, ci și prin reale eforturi de imaginație (Fig. 2). De aceea, un observator neavizat, având pe un ecran o imagine a unei gravuri originale, executate într-o anumită tehnică, nu este capabil
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sportivului fiind planificat și programat. Etapa activă este etapa în care se aplică programul stabilit în etapa precedentă. Conținutul ei constă în exprimarea grosieră a mișcării respective; ulterior ea se modifică pe baza feed-back-ului intrinsec, ce se bazează pe informațiile senzoriale provenite de la corpul în mișcare. În această fază a învățării rolul cel mai important revine elevului, care învață prin conștientizarea senzațiilor produse de mișcare pentru a fi integrată în noile execuții. În succesiunea învățării urmează etapa evolutivă, unde, după cum sugerează
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
specialitate psihopedagogică prezintă o tipologie diversificată. Astfel, enumerăm următoarele tipuri de învățare, fără să considerăm că am eludat problema tipologiei învățării: învățarea prin imitare; învățarea conceptuală; învățarea pe de rost; învățarea prin rezolvarea de probleme; învățarea pasivă; învățarea activă; învățarea senzorială; învățarea algoritmizată; învățarea prin activitate practică; învățarea euristică; învățarea prin exersare; învățarea prin receptare; învățarea prin descoperire. Întreaga problematică a învățării trebuie să constituie, alături de predare, o constantă a preocupărilor cadrului didactic în ceea ce privește organizarea și desfășurarea procesului de învățământ. Din
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
sunt unice și ireversibile. Acestea sunt clasificate în funcție de mai multe criterii. Formarea deprinderilor motrice este un proces complex, care presupune cel puțin patru operațiuni ce se succed dependent unele de altele în următoarea ordine: * prima operațiune este percepția sau cunoașterea senzorială. Percepția este stimulată de cadrul didactic prin strategia didactică, dirijând observația perceptivă a elevilor. * cea de a doua operațiune este înțelegerea deprinderii ce urmează a fi însușită, executată și exersată. Această operațiune presupune recurgerea la analiză, raționament, analogie, sinteză din partea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și în absența totală a cortexului, dar desigur comportamentul lor sexual va fi deficitar rudimentar; la femele cortexul cerebral inițiază reacții de stingere. Aceste deosebiri în funcție de sex reflectă rolul activ al masculului în copulație, ceea ce reclamă o conexiune inversă (feedback) senzorială mai detaliată și o coordonare motorie complexă (efectivă la nivel cortical). La om, dat fiind rolul primordial al factorilor psihologici în activitatea sexuală, neocortexul cerebral ca mecanism de integrare psihică și socială este esențial în realizarea comportamentului sexual. Nepotrivirile psihosexuale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sexual (contextul anturajului și/sau influențarea perversă din comportamentul sexual aberant). Sistemul limbic se află în strânse relații funcționale cu hipotalamusul de care este conectat prin fornix. Este cunoscut că animalele cu transecțiune executată cranial față de talamus prezintă la excitații senzoriale minime, chiar în mod spontan o stare de furie aparentă, o reacție pseudoafectivă neorientată specific (fără o cauză naturală), animalul neaportând un anume obiect. Caracteristic acestei reacții este descărcarea simpatoadrenergică: tahicardie; creșterea presiunii arteriale; dilatare arterială; zburlirea părului; poziția de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
când acționează ca un centru de integrare somatovegetativă în organizarea ti(m)pului de expresie, a răspunsului agresiv de furie. Componenta afectivă a acestui răspuns este conferită, așa cum s-a demonstrat experimental [Baciu, 1976], pe structuri ale sistemului limbic. Aferențele senzoriale specifice (ASS) concomitent datelor și generalizărilor ajung de la talamus la hipotalamus (în zona corpilor mamilari), unde sunt din nou proiectate spre nucleul talamic anterior și se continuă în cortexul cingulat. Există date că această formațiune intervine în conferirea coloritului afectiv
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]