3,823 matches
-
care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate". De aceea, apreciază că una dintre condițiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român, definite în textul citat, o constituie buna funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale. Dispozițiile art. 146 din Constituție și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale stabilesc competența materială a Curții Constituționale, ca garant al supremației Legii fundamentale, enumerând în mod restrictiv atribuțiile
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
și au putere numai pentru viitor". Efectul ex nunc al actelor Curții constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură a asigura securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separației puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecință, efectele deciziei Curții nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile publice implicate în conflictul
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
publice implicate în conflictul juridic de natură constituțională. În ceea ce privește autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, conduita conformă Constituției transpare din cele statuate mai sus, și anume exercitarea competențelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la separația puterilor în stat și, deci, abținerea de la orice acțiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuțiile altei autorități publice. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
altă parte. 2. În exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
termen decât cel prevăzut la art. 2, precum și asupra unor alte condiții de îndeplinire a oricăror obligații stabilite prin titlul executoriu." Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că au fost încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separația și echilibrul puterilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul la justiție, art. 44 alin. (2) privind garantarea proprietății private și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând
DECIZIE nr. 784 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213117_a_214446]
-
proprietarul autovehiculului, constituie exclusiv o problemă de fapt, asupra căreia urmează a se pronunța instanțele judecătorești ordinare. Potrivit competenței Curții Constituționale, așa cum este ea prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , și respectând principiul constituțional al separației puterilor, Curtea Constituțională nu este competentă a decide cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale supuse controlului, astfel încât excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă și urmează să fie respinsă ca atare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
DECIZIE nr. 625 din 28 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 10 din Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212883_a_214212]
-
Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, arătând că instanța de contencios constituțional este autoritatea publică ce sprijină buna funcționare a puterilor publice în cadrul raporturilor de separație, echilibru, colaborare și control reciproc, fiind independentă față de orice altă autoritate și supunându-se numai Constituției și legii sale organice. Se mai arată că legiuitorul este competent să stabilească competența și sfera atribuțiilor Curții Constituționale, iar caracterul obligatoriu al deciziilor
DECIZIE nr. 827 din 26 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213011_a_214340]
-
să reglementeze competența și atribuțiile Curții Constituționale în mod diferit de acelea ale instanțelor de judecată, fiind vorba de instituții cu natură juridică și funcții diferite, în deplin acord cu dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Prin urmare, Curtea constată că nu este întemeiată susținerea autorului excepției cu privire la încălcarea dreptului de acces liber la justiție, dat fiind faptul că acest drept a fost pe deplin exercitat, prin formularea acțiunii
DECIZIE nr. 827 din 26 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213011_a_214340]
-
participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează." ... Autorul excepției susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu următoarele texte din Constituție: art. 1 alin. (4) privind separația puterilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiției. Totodată, este invocat și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIE nr. 655 din 30 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213058_a_214387]
-
4), Curtea reține că aceasta nu poate fi primită. Prezența asistenților judiciari în completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale, care au doar vot consultative, nu este de natură să încalce principiul separației puterilor în stat. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 655 din 30 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213058_a_214387]
-
de atac, să-și agraveze situația, redobândind calitatea de învinuit sau, chiar mai rău, dobândind calitatea de inculpat. În fine, consideră că dispozițiile art. 1 alin. (3) și art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 încalcă separația și echilibrul puterilor în stat, neretroactivitatea legii, egalitatea în drepturi a cetățenilor, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât puterea legiuitoare desființează hotărârile judecătorești de încuviințare a activităților de consultanță, reprezentare sau asistență juridică contrare prevederilor
DECIZIE nr. 736 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal, ale art. 278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213061_a_214390]
-
art. 10^3 a fost introdusă de pct. 7 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 388 din 27 mai 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 387 din 3 iunie 2015. e) soțul/soția, ca urmare a adoptării regimului matrimonial al separației de bunuri prin convenția matrimonială. ... ---------- Lit. e) a alin. (1) al art. 10^3 a fost introdusă de pct. 7 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 388 din 27 mai 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 387 din 3 iunie
NORME din 17 iunie 2009 (*actualizate*) de implementare a programului «Prima casă» pentru achiziţia sau construcţia de locuinţe*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212530_a_213859]
-
exprimă intenția de a depune un plan în termenul prevăzut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2)." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că au fost încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separația și echilibrul puterilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul la justiție, art. 44 alin. (1) privind garantarea proprietății private și art. 45 referitoare la libertatea economică. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIE nr. 680 din 5 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi pct. 6 şi ale art. 33 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212752_a_214081]
-
Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. Acest atribut, stabilit prin art. 329 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în afara competențelor profesionale ale procurorului, reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat și o gravă imixtiune a puterii administrative în activitatea puterii judecătorești. De asemenea, reglementarea privind recursul în interesul legii încalcă, în opinia autorilor excepției, prevederile art. 124 și 126 din Constituție, potrivit cărora judecătorii sunt independenți și
DECIZIE nr. 600 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a dispoziţiilor art. 329 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212152_a_213481]
-
pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Efstatiade într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat încalcă principiul separației puterilor în stat, deoarece atribuie șefului poliției rutiere, și nu procurorului sau judecătorului penal, competența de a decide cu privire la măsura anulării permisului de conducere al făptuitorului unei infracțiuni care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane
DECIZIE nr. 820 din 26 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213578_a_214907]
-
nr. 210/2007 și nr. 44/2005 ale Curții Constituționale, Guvernul arată că argumentele reținute cu acel prilej sprijină teza constituționalității dispozițiilor de lege criticate în prezenta cauză, astfel că nu pot fi primite criticile de neconstituționalitate privind încălcarea principiului separației puterilor în stat și nici a principiilor de înfăptuire a justiției. Cu referire la invocarea dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție , Guvernul apreciază că aceste norme nu sunt incidente în cauză, deoarece măsura tehnico-administrativă a anulării permisului de conducere
DECIZIE nr. 820 din 26 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213578_a_214907]
-
a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârșită ca urmare a nerespectării regulilor de circulație." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege menționat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească în cadrul democrației constituționale, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitoare la principiul legalității pedepsei și ale art. 124 - Înfăptuirea justiției. Analizând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constată că
DECIZIE nr. 820 din 26 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213578_a_214907]
-
nr. 195/2002 , este o măsură tehnico-administrativă instituită de legiuitor a cărei executare se face, în temeiul legii, de organul de poliție rutieră. Curtea constată, totodată, că nu poate fi primită critica autorului excepției referitoare la încălcarea principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor, statuat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală , de vreme ce nu pot fi reținute susținerile acestuia potrivit cărora autoritatea executivă exercită atribu��ii specifice autorității judecătorești. Pentru aceleași rațiuni, în cauză nu poate fi vorba nici de
DECIZIE nr. 820 din 26 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213578_a_214907]
-
doar prerogativa de a propune luarea măsurii de prelungire a dreptului de circulație, prerogativa dispoziției în acest sens aparținând șefului poliției rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, ceea ce, pentru argumentele acolo arătate, este de natură să contravină principiului separației puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală , statutului constituțional al judecătorilor, care, în virtutea art. 124 alin. (3) , sunt independenți și se supun numai legii, precum și rolului Ministerului Public, consacrat de art. 131 alin. (1) din
DECIZIE nr. 820 din 26 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213578_a_214907]
-
protecție și se asamblează în folii de polietilenă. Articolul 138 Rotoarele se curăță, se ung cu vaselină anticorozivă, apoi se așează în carcasă, sprijinite de lagăr cu cuzineți falși. Articolul 139 Carcasele superioare se așază pe poziție în planul de separație. Articolul 140 Toate piesele sistemului de reglaj se acoperă cu un strat de vaselină anticorozivă și se asamblează în folie de polietilenă. Articolul 141 Toate piesele și subansamblele demontate și conservate se depozitează în condiții specifice. Articolul 142 După fiecare
NORMĂ TEHNICĂ ENERGETICĂ din 20 noiembrie 2008 privind conservarea echipamentelor energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206252_a_207581]
-
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Dragoș Colțimiuc și Ovidiu Tișa. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației puterilor în stat, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (2) și (3) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și la independența judecătorilor, art. 11 alin. (1) și (2) referitoare la obligația
DECIZIE nr. 850 din 9 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 2 şi art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192633_a_193962]
-
sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul României consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale criticate nu contravin principiului separației puterilor în stat, dat fiind că procesele-verbale și actele de constatare prevăzute de art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt întocmite de organele statului, în exercitarea competenței acestora stabilită de lege și în conformitate cu normele speciale aplicabile în
DECIZIE nr. 850 din 9 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 2 şi art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192633_a_193962]
-
deoarece dispozițiile legale criticate nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiției, de a se prevala, neîngrădit, de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil. De asemenea, nu sunt afectate nici dispozițiile constituționale referitoare la principiul separației puterilor în stat, la unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției și la independența judecătorilor. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului
DECIZIE nr. 850 din 9 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 2 şi art. 214 alin. 1 lit. a) şi alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192633_a_193962]
-
de atribuții de la Parlament către executiv în anumite condiții prevăzute de legea de abilitare ori de Constituție. Este, prin urmare, o limitare a monopolului parlamentar în materia legiferării, care însă își găsește o justificare unanim acceptată ce izvorăște din principiul separației și al colaborării puterilor în stat. Astfel, ținând seama de rațiunea edictării actului normativ așa cum a fost arătată în preambulul său, Curtea constată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (4) din Constituție, legiuitorul delegat fiind pe
DECIZIE nr. 1.438 din 4 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228761_a_230090]