3,370 matches
-
Abia conture triste și umbre au mai rămas./ în van mai caut lumea-mi în obositul crier, / Căci răgușit, tomnatic, vrăjește trist un grier; / Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu, / Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu...” Desacralizarea lumii este temă majoră în poezia eminesciană, anunțată în „Melancolie”, dezvoltată în alte poeme și construită în chip de concluzie în cele patru „Satire” a căror replică este „Luceafărul”. Trebuie să ai, însă, ceea se cheamă „organ pentru poezie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
păstrat nici o minută cu privire la "trista afacere", în afara unui memorandum din care reieșea că martorii fuseseră Frederick Angell, o Mary Foster și un William Halmsley (Walmsley?); Verdictul pare să fi fost Sinucidere; și, în conformitate cu acest verdict, corpul, fiind pus într-un sicriu provizoriu parohial, a fost îngropat privat, ziua următoare, în cimitirul arondat Azilului de săraci Shoe Lane. Acest fapt apare notat la intrarea pentru înmormîntări, sub data de 28 august, din registrele parohiale ale St. Andrew's, Holborn - parohia în care
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ei fiu, Thomas; și, cînd a auzit că s-a distrus pe sine, imediat i-a scris unei rude de-a ei (unchiul poetului, care pe atunci locuia la Londra), un tîmplar, îndemnîndu-l să-i trimită acasă corpul într-un sicriu sau într-o cutie. Cutia a fost trimisă întocmai la Bristol; iar cînd am vizitat-o pe prietena mea, Dna Chatterton, pentru a-i transmite condoleanțele mele, ea, în foarte mare taină, m-a luat sus pe scări și mi-
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
puterea noastră împotriva a tot ce ar putea s-o aducă pe căi de compromisuri sau de compromitere sau împotriva a tot ce-ar putea să-i scadă măcar înalta linie morală. Jurământ depus în seara de februarie 1937 în jurul sicrielor lui Moța și Marin în biserică. Moța și Marin JURĂM! Corneliu Zelea Codreanu JURĂMÂNTUL LEGIONARILOR MOȚA și MARIN JUR în fața lui Dumnezeu, În fața jertfei voastre sfinte pentru Hristos și Legiune Să rup din mine bucuriile pământești, Să mă smulg din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
destinului crud, trăit sub cupola „cerului latin”. Totul se proiectează pe un fundal conturat prin intermediul unor peisaje autumnale sau hibernale - expresie generalizată a sentimentului pustiului și al uitării: „În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit./ Și a rămas ca un sicriu/ Cu frunze moarte-mpodobit.// Și mierla tace-n timp târziu,/ Iar cucu-n ore a murit;/ În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit” (Rondelul toamnei). Maestru al sonetului, rondelului și poemului într-un vers, T. scaldă verbul într-o luminiscență potolită
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
Acest fapt, asociat cu prezența unui simbol falic, arată că este vorba de o magie practicată și în vederea fecundității. Ceremonialul constă în îngroparea unei păpuși de lut (Caloianul) la marginea unui lan de grâu sau în punerea acesteia într-un sicriu lăsat să plutească pe o apă curgătoare. Caloianului i se atribuie rolul de ajutor al Sfântului Ilie. Simbioza dintre elementele păgâne și cele creștine constă în aceea că denumirea obiceiului este luată din calendarul creștin, în timp ce forma și conținutul lui
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
lui Buddha. Muzica divină umple văzduhul, pământul se cutremură și un fel de spaimă copleșește lumea. Zeii înșiși se plângeau: „Venerabilul a intrat prea repede în Parinibbăna! Prea repede a dispărut Ochiul Lumii!”. Corpul celui Binecuvântat a fost așezat în sicriu și timp de șapte zile a fost cinstit de cei din neamul Malla prin muzică și dansuri. Rugul trebuia aprins doar în prezența lui Mahăkăśyapa, care urma să devină primul șef al Comunității. Potrivit legendei, picioarele lui Buddha au ieșit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de șapte zile a fost cinstit de cei din neamul Malla prin muzică și dansuri. Rugul trebuia aprins doar în prezența lui Mahăkăśyapa, care urma să devină primul șef al Comunității. Potrivit legendei, picioarele lui Buddha au ieșit afară din sicriu pentru ca marele discipol să le poată venera atingându-le cu fruntea. Rugul s-a aprins atunci spontan. Osemintele au fost împărțite și deasupra fiecărei relicve au fost ridicare stūpa . IV. IMAGINEA LUI BUDDHA 1. Dimensiunea simbolică Viața lui Buddha, atât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
un prieten la infermerie să-mi arate... Erau vreo doi sau trei distrofici pe acolo... Nu mai puteau vorbi, aveau un glas așa pițigăiat, subțire... Și din ambalaje de-astea de legume, cum era atunci, le făceau câte un mic sicriu așa... Erau gata sicriele, pregătite, că zicea că a doua zi vor muri. Asta a făcut domnul Borcea! El, zice, orfan, crescut, educat de comuniști, toți erau răi, negrii și așa mai departe, și s-a comportat așa cum s-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să-mi arate... Erau vreo doi sau trei distrofici pe acolo... Nu mai puteau vorbi, aveau un glas așa pițigăiat, subțire... Și din ambalaje de-astea de legume, cum era atunci, le făceau câte un mic sicriu așa... Erau gata sicriele, pregătite, că zicea că a doua zi vor muri. Asta a făcut domnul Borcea! El, zice, orfan, crescut, educat de comuniști, toți erau răi, negrii și așa mai departe, și s-a comportat așa cum s-a comportat. După ce-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a Învățat la șmecherie, cum am spus io, cu roaba, și făceam așa... Da’ care era cinstit, să-și facă norma... murea domne. Au murit mulți acolo? Au murit! Io am Înmormântat un preot din partea Ardealului... I-am făcut un sicriu de stuf, i l-am Împletit, că așa era acolo, cu stuf... Și i-am pus un bolovan mare ca ăsta la cap... Acolo, În general, bătrânii mureau, și mai ales iarna mureau mulți... Tineretu’ a mai rezistat. Și domne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
celelalte mese, cînd am zărit sub o mușama lucioasă tălpile unui bărbat. Afară, lumina și aerul mi s-au părut adevărate binecuvîntări. L-am dus pe tata în „casa cea mare” s-o vadă pe mama. A îmbrățișat-o peste sicriu și a plîns zguduit, jelind-o și jeluindu-se ca și în ziua precedentă la aflarea morții ei. La căpătîi, aranjîndu-i mai bine broboada, Lucica plînge liniștit. Mă stăpînesc cît pot să nu dau drumul hohotelor care îmi sfîșie pieptul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu mine însumi și cu lumea. Ochii mei sînt albaștri, dar sufletul, deseori, cenușiu. Bocetele mătușii Aneta sînt icnite, întretăiate de sughițuri. Ține mîinile împreunate pe creștet și se frămîntă dintr-un colț în altul al grădinii. Cînd vine lîngă sicriul mamei stă într-un picior: celălalt îl ține îndoit ca berzele. Lucica crede că mătușa Aneta exagerează în exteriorizarea durerii. La fel ar fi plîns și la moartea Mamuchii, iar mai tîrziu i-a zis mamei: „Da’ ce crezi tu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
etc. Abia cînd îi refuz își amintesc de cele întîmplate. *Am primit cu strîngere de inimă fotografiile făcute la înmormîntare de fostul meu profesor Feodor Mogîrlițchi (din proprie inițiativă, căci nu le-am dorit). Cu capul așezat pe perna din sicriu, tata arată ca scufundat într-un somn trist. Pe cartonul albicios al fotografiei, chipul său pare de var, pătat în golul gurii întredeschise și al nărilor. Ciudat, am privit setul fără să-mi vină vreo lacrimă. Doamne, chiar m-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
între aceste două întîmplări. Televiziunea transmite imagini din timpul pelerinajului la catafalcul defunctului. Femei și bărbați trec plîngînd cu exasperare (plînsul acela care seamănă cu un rînjet). Unii dintre ei, excedați de spaimă, nici nu au curajul de a privi sicriul de sticlă în care e așezat Marele Conducător. Durerea lor e mai adîncă, s-ar părea, decît dacă le-ar fi murit cineva din familie. Ce se va întîmpla după asta? E o întrebare care poate neliniști pe orice om
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întîmplat mai departe? La Cimitirul Sărata (mi-a povestit ulterior Ilie Boca) totul a decurs în mod haotic. Soția lui Coban a leșinat, fiii s-au repezit s-o ducă acasă, iar lumea a plecat înainte de a fi fost coborît sicriul în groapă. Afară bătea un vînt rece, înțepător. O femeie îi îmbia pe cei rămași cu colivă înghețată. Ce ironie! Criticul fusese un gurmand și un băutor priceput. După ce a căzut pe gheață, femeia din fața mea a ținut să-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lor de adversitate. Am în vedere și ceea ce-mi spunea mai deunăzi Sporici: „Gigioacă ar fi bun, dacă n-ar crea atîtea situații de nemulțumire”. Ce logică o mai fi și asta! *„Bunica” a cerut să-i fie coborît sicriul din pod. I-a spus o femeie de la țară că, dacă-l așază pe pămînt, nu mai suferă. Cînd să-l dea jos, „Bunicul” i-a cerut Anișoarei să-l ajute. A. a izbucnit în plîns și a refuzat. Așteptîndu-și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
puternic prin consecvență. *La 50 de ani, cînd o să-mi fac testamentul, am să specific cum anume să fiu îngropat de, Doamne ferește!, voi muri fără să pot atunci discuta ceremonialul. Voi cere ca acesta să fie sumar, extrem de simplu. Obligatoriu: sicriu închis! Ce mi se pare cel mai umilitor pentru morți e faptul că devin niște exponate pentru curiozitatea prea puțin binevoitoare a celorlalți. Din cauza acesteia, nu puține procesiuni funerare iau aspectul unor scene de circ, cu singura diferență că Arlechino
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de sus pînă jos!” Atunci, șeful cel Mare i-ar fi ordonat unui securist (iată alura de basm a relatării): „Ia-l și împușcă l”, ceea ce respectivul ar fi dus la îndeplinire. Ce anume, cred, a iscat zvonul? Faptul că sicriul cu corpul neînsuflețit al lui Enache a fost trimis la Roman (locul înhumării) sigilat. În alte părți ale lumii astfel de zvonuri pot fi verificate. La noi, numai simpla curiozitate față de ele te face suspect. Ca-n toate, trebuie să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
CETĂȚENI! Reducînd la strictul necesar consumul de energie electrică și gaz metan din propria locuință, vă aduceți o mare contribuție la funcționarea fără întrerupere a activității economice și sociale din municipiul nostru!” *Zvonuri? Pe Bistrița ar fi fost lansate două sicrie avînd lipite pe capace portretul „Tovarășului” și, respectiv, al „Tovarășei”. Pe buletinele de vot (constatare, cică, a unui colonel de securitate, răspunzător de una din secțiile locale), „foarte multă lume a scris: Gorbaciov”! *BBC a transmis (4 și 5 noiembrie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întrebat, privindu-l, moș Vasile cel Rău, aspru cu oamenii și cu animalele? Bărbatul care, cînd se îmbăta pe la vreun hram, se întrecea cu alți căruțași în curse nebunești, barbare, bătîndu-și calul, ca să cîștige, cu codiriștea ori cu lanțul? în sicriu, mătușa avea aceeași figură modestă, resemnată ca totdeauna. Cînd au adus-o acasă nu știau dacă are pregătite lucrurile trebuitoare. Avea tot: straie, ștergare și cecuri cu peste 30 de mii, depuși pe numele ei și al nepoatei, dovadă că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de cântăreți din Iași, a pregătit 6 colegi să devină preoți. Dascăl apoi, purta la biserică totdeauna cârja episcopală, sau a mitropolitului. Curând, tata s-a stins din viață. L-au condus la cimitir și au slujit șase preoți. În sicriu, nu-l mai interesa nici un titlu, dar mărturia Prea Fericitului Teoctist că a cântat cu Vasile Orac la strană, când abia intraseră la Seminarul de la M-rea Neamț, a fost făcută starețului Clement la Mânăstirea Cernica. Am auzit de la mama
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În pământul patriei”. Când a fost corectat („pe pământul Patriei”), oferise la rându-i funebra informație: „Nu. În pământul Patriei”. Era condamnat, se pare, nu mai avea de trăit decât puțin. Nu am mai apucat să-l văd decât În sicriu, la Văleni, la Înmormântarea care adunase, din nou, o pestriță adunare de doliu. Priveam În jur, nu prea vedeam prieteni, MRP ne solidarizase, deși nu eram deloc asemeni: oficiali de partid, scriitori din toate generațiile, zgomotosul grup al „oniricilor”, amante
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Gide, Léon-Paul Fargue, M.Heidegger, Ilarie Voronca... Blecher era făcut pentru comunicare umană: scrisul său caută să restabilească un contact esențial, dincolo de ceea ce știa demult despre imperfecțiunea releelor noastre de comprehensiune și fără a renunța, nici țintuit, ca Într-un sicriu, pe patul de suferință. Este interesant de amintit că În 1973, când apariția la Paris a Întâmplărilor În irealitatea imediată a produs În presa franceză un interes cultural de prestigiu În jurul numelui său, editorul Maurice Nadeau a primit numeroase scrisori
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dar „proștii” din sat îl „iau la vale”, vorbind „peste el”. Un profesor (în fapt prozatorul), venit la înmormântarea tatălui, înțelege că e „o creangă ruptă”, aruncată în altă parte; rădăcina, partea „cea mai tare” - frântă și ea -, zace în sicriu. Într-un cadru ca acesta, „permanența preistoriei” (cum ar zice Lucian Blaga), persistența mentalităților embrionare sugerează aparența înțepenirii, de unde proximitatea mitului; o lume în care misterul poate fi sondat numai de către deținătorii cheilor regresive. Mocanul „cu cercuri”, căruia diavolul „i-
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]