21,041 matches
-
duc la distrugerea creierului uman și animal, atunci măsurile pentru a opri răspândirea BSE la oameni ar fi putut luate mai devreme, salvând astfel mai multe vieți 28. În cazul halocarburilor, PCB și MTBE (methyl tertiary butyl ether), toate chimicale sintetice, noutatea lor ar fi trebuit să ridice semne de Întrebare. Cercetătorii știau, de la bun Început, că aceste chimicale sunt persistente În mediul Înconjurător, se dispersează ușor și pot deveni omniprezente. Astfel, dacă apar probleme, ar fi mai dificil să fie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
descentralizate și democratice, dar În același timp conectate global, Încât Încurajează atât individualizarea extremă, cât și integrarea extremă În mod concomitent. A crea o nouă viziune pentru umanitate care să Împreuneze aceste două forțe, aparent contradictorii, Într-o nouă relație sintetică este cheia pentru a face din era ce va să vină o perioadă de transformare În istoria umană. În opinia mea personală, Europa este poziționată cel mai bine, Între individualismul extrem al Americii și colectivismul extrem al Asiei, pentru a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dezvoltarea motivației comportamentului moral cunoaște următoarele șase etape: evitarea pedepsei; obținerea unor recompense; evitarea dezaprobării, a nemulțumirii celor din jur; evitarea oprobriului celorlalți și, în consecință, a sentimentului vinovăției; câștigarea și menținerea respectului în grup (morala contractului mutual); evitarea autoblamării. Sintetic, cele trei stadii pot fi descrise astfel: 1. Morala preconvențională se caracterizează prin preponderența concepțiilor egocentrice despre ceea ce este bine sau rău; criteriul fundamental de reglare a comportamentului îl constituie avantajul propriu imediat, gratificația personală. 2. În faza convențională, principiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conduitelor care au avut sau au ca suport nevoi bazale. Indivizii și grupurile se particularizează și în raport cu preponderența funcțiilor date valorilor: de apărare a eului, de justificare și raționalizare, de adaptare (relația eu - lume), principii comportamentale autotelice. Încercând o caracterizare sintetică, am putea spune că, în strânsă interacțiune cu alte procese și caracteristici psihice (atitudini, interese, imaginea de sine etc.), specificitatea axiologicului în structura personalității ar consta în faptul că are funcție normativă strategică la nivelul ierarhic cel mai înalt. Valorile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în domeniul psihosociologiei axiologicului (Iluț, 1973a, 1973b), atenția deosebită de care s-a bucurat și se bucură termenul „atitudine” - nu numai în psihologia socială, ci și în alte discipline sociale - se datorează mai întâi faptului că el este un indicator sintetic al stării de conștiință, al procesului de interacțiune dintre diverse cunoștințe, evaluări, intenții; atitudinile sunt oarecum o rezultantă a acestui proces. Ele apar astfel în calitate de principii unificatoare în relația individ - lume. În al doilea rând, atitudinea, prin unele caracteristici ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numește obișnuințe sau deprinderi, fenomen luat în serios de P. Bourdieu (1999) sub formula de „habitusuri” chiar în explicarea macrosocialului (vezi Iluț, 2000). „Habitusul” a fost introdus însă ca un factor deosebit de important în modele atitudinal-comportamentale care încearcă să prindă sintetic atât cele două orientări (atitudinea față de obiect și atitudinea față de comportament), cât și alte componente ale configurației în cauză. Ele au fost introduse nu doar ca deducții teoretice, ci examinând o sumedenie de studii empirice. Am văzut și noi, spre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mecanismele ce operează. Dorindu-se o replică științifică la discuțiile aprinse ale publicului și politicienilor din SUA pe marginea impactului televiziunii asupra violenței la copii, o comisie ce a studiat minuțios problema a dat publicității în anul 1972 un raport sintetic. Concluzia principală a fost că există, în mare, o relație cauzală între cele două elemente, dar că ea este concludentă numai la anumiți copii (cei înclinați spre agresivitate) și devine operantă numai în anumite contexte. Această imagine, ce sugera lipsa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se gândește că celălalt va face mai mult (vezi, pe larg, Taylor et al., 1994). Mai complex și veridic pare a fi modelul efortului colectiv (Karau și Williams, 1995), bazat pe extinderea teoriei motivației individuale a expectației-valență la performanța colectivă. Sintetic, teoria spune (vezi Baron et al., 1998) că indivizii vor depune un mare efort în realizarea unei sarcini numai dacă se satisfac concomitent trei condiții: 1) sunt convinși că muncind din greu vor obține rezultate mai bune (expectația); 2) rezultatele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prezenței altora. După cum s-a văzut, există două elemente cruciale ce intervin în explicarea acestor fenomene: excitabilitatea (arousal) și posibilitatea evaluării contribuției personale. Dacă introducem o a treia variabilă importantă - dificultatea sarcinii -, putem integra cele două paradigme într-o schemă sintetică (vezi figura 8). Diagrama rezumă câteva constatări având ca fundament și studii experimentale (Brehm et al., 2002 p. 264): 1) Atunci când, în coacțiune, contribuția fiecăruia poate fi clar evaluată de ceilalți și sarcina e simplă, calitatea performanței crește, individul fiind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
false și atitudini ostile, există șanse să-și schimbe anumite habitusuri de gândire și comportament. Intrarea lor în situații și roluri concrete - fie ele improvizate ca scene teatrale -, plasarea „în interiorul” problematicii au șanse mari să schimbe optica și conduita indivizilor. Sintetic, metoda sociometrică poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există deci relații „față în față”, se aplică un chestionar sociometric (i se spune
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
săi (1939) cu privire la stilurile de conducere. Dată fiind importanța ei social-economică, preocupările pe această temă au proliferat cu viteză, ea devenind una centrală și în alte discipline, în special în management și studiile organizaționale. În psihologia socială, conducerea este definită sintetic, drept procesul prin care un membru al grupului îi influențează pe ceilalți membri în vederea atingerii unor scopuri specifice ale grupului (Yukl, 1994). Conceptul fundamental este deci cel de influență socială. Ca orice definiție de tip sintetic, și cea de mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială, conducerea este definită sintetic, drept procesul prin care un membru al grupului îi influențează pe ceilalți membri în vederea atingerii unor scopuri specifice ale grupului (Yukl, 1994). Conceptul fundamental este deci cel de influență socială. Ca orice definiție de tip sintetic, și cea de mai sus este doar orientativă, necesitând unele precizări, dintre care le amintim pe cele mai importante. Astfel, în funcție de specificul scopurilor (sarcinilor), în activitatea grupurilor pot exista mai mulți lideri. Influența nu este una oarecare, superficială, ci determinantă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asemănărilor dintre cultura proprie și cultura interlocutorului străin, fie el un alt minoritar, fie reprezentant al culturii majoritare. Vigoarea unei comunități etnice sau de altă natură, ca entitate socială distinctă, în cooperare sau în competiție cu altele, poate fi exprimată sintetic și în capitalul ei social - intensitatea și calitatea multiplelor relații din interior și gradul de încredere reciprocă dintre membri (vezi, pe larg, Sandu, 2003). Un capital social ridicat înseamnă o dinamică pozitivă a afilierilor intragrupale, o solidaritate crescută și o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se exprimă verbal deschis” (Chelcea și Iluț, 2003, p. 242). B. Hennessy (1985) definește opinia publică drept „un complex de preferințe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanță generală” (p. 8). Definițiile de acest tip - sintetic - pot, și pentru conceptul de opinie publică, doar să sugereze esența ei. Pentru a înțelege mai bine ce este opinia publică este nevoie să vedem care sunt principalele ei elemente (consemnate în majoritatea definițiilor). Prezența unei probleme de importanță generală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interviu. Experiența dovedește însă că celor mai mulți oameni le place să răspundă. Referitor la a treia, să observăm că multe alte informații simplifică realitatea și ar fi imposibil să se ofere multe detalii pentru orice probleme. Însuși publicul dorește date simple, sintetice. În fine, în legătură cu acuzația a patra, să notăm că în multe alte domenii ale cunoașterii intervin erori. Iar în ceea ce privește labilitatea (fluctuanța), ea nu este prezentă în toate opiniile, pe de o parte, iar, pe de altă parte, însăși această labilitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
printr-un raport de cercetare, care, la rândul lui, e necesar să se înscrie într-un număr de exigențe minimale (vezi, pe larg, Rotariu și Iluț, 1997), printre care menționarea fără echivocuri a metodei folosite în eșantionare, formularea întrebărilor, tabelele sintetice, dar și anexele detaliate. Se înțelege că, în funcție de beneficiar și de instituția căreia i se adresează, respectivul raport poate fi mai tehnic și complex sau redactat într-un limbaj mai natural și mai puțin încărcat cu detalii. Oricum, atunci când rezultatele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
creează și ale celor ce le contemplă”, prin ele trăiesc ca „gesturi complexe ale vieții noastre interioare”, ale elanului vital general, completând ceea ce S. numește „o concepție vitalistă a frumosului”. Iar întregul proces estetic se datorează faptului că eul, „unitate sintetică decupată dintr-un total masiv și continuu”, are tendința permanentă de a se reintegra în acel tot, prin imitație, afectivitate, prin comunicare verbală, gestuală, grafică. SCRIERI: Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice), București, 1916; ed. București, 1925; Contribuțiuni la filosofia
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
romanul în ansamblu - o compoziție hibridă, un fel de poligon de încercare pentru autorul care vrea să spună cât mai mult(e). În schimb, în Adio, Europa! râsul și plânsul, comicul și tragicul fuzionează, într-o proză voit (și mărturisit) sintetică. Visul scriitorului era acela de a realiza o operă „caragialesco-matein-Swift-Hasek-Ilf și Petrov-Zoșcenko-Candide-voltaireiană”. Cert este că îi reușește, în cazul de față, asamblarea unor componente, chiar dacă nu și sutura lor perfectă. Pot fi identificate mai multe romane într-unul singur, care
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
nestorienilor și al eutihienilor (Breviarum causae Nestorianorum et Eutychianorum). Opera, așa cum am spus, a fost scrisă în urma schismei provocate de cele Trei Capitole, autorul vrînd să demonstreze că anatema impusă de Iustinian era nejustificată: de aceea, Liberatus povestește în mod sintetic evenimentele, începînd cu învestirea lui Nestorie ca patriarh al Constantinopolului în 428 și pînă la cele din 543-544, în timpul cărora imperatorul se lăsase convins de monofiziți. Evenimentele următoare sînt omise din narațiunea lui Liberatus pentru că sînt cunoscute de toată lumea și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
textul este însoțit de anumite „note”, mai precis de semne specifice care aveau ca scop facilitarea interpretării pasajelor complicate. Și în această operă, ca și în tratatul despre suflet, Cassiodor încearcă să facă o expunere în același timp sistematică și sintetică, fie comentînd toți Psalmii, fie, din evidente rațiuni de spațiu, prescurtînd ceea ce predecesorii săi Augustin și Origen trataseră pe larg. Alte texte de exegeză sînt: Prezentarea Epistolei către Romani (Expositio epistolae ad Romanos), ce se dorește o reelaborare a textului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
șapte arte liberale, ale căror concepte sînt ilustrate cu ajutorul unor exemplificări din scriitori greci și latini, însă cultura sacră rămîne tot timpul preponderentă în raport cu orice altă formă. Aceleași intenții îl animă pe Cassiodor și atunci cînd compune un scurt și sintetic Tratat de ortografie (De orthographia), scris chiar la sfîrșitul vieții; tratatul devenise necesar pentru că monahii erau tot mai des lipsiți de educația elementară, semn al decăderii culturii și al întoarcerii Italiei la barbarie. Bibliografie. Pentru Chronica: MGH, Auct. Antiquiss.: Chron
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
le respingă (cf. vol. I, pp. 000-000). Scrierea se încheie cu zece anatematisme. în martie sau aprilie 553, Iustinian a trimis episcopilor reuniți pentru conciliu, înainte însă de începerea acestuia, o Epistolă despre Origen și adepții săi în care prezenta sintetic greșelile călugărilor palestinieni origeniști, sublinia legătura lor cu doctrinele pitagorice și platonice despre preexistența sufletelor și cerea conciliului condamnarea lor. Aceasta a fost pronunțată, însă, din cîte se pare, nu de către conciliul ecumenic care a început la 5 mai (în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
vizibil și invizibil, muritor și nemuritor și așa mai departe, cele două calități nu îi pot fi atribuite potrivit aceluiași aspect, iar în urma unirii își păstrează fiecare proprietatea sa naturală. Cele Treizeci de capitole contra lui Sever sînt o apărare sintetică a doctrinei celor două naturi; scrierea a fost inserată integral în florilegiul din secolele VII-VIII intitulat învățătura Sfinților Părinți despre întruparea Logosului astfel încît este singura dintre operele lui Leonțiu care a beneficiat de o ediție critică atunci cînd F.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Poets of the ’80s and ’90s, 1999, Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, 2003, apoi cu lucrări personale. Mircea Cărtărescu (2000) și George Coșbuc (2002) sunt monografii concepute după structura impusă de colecția „Canon” a Editurii Aula din Brașov: studiu sintetic, antologie din opera scriitorului comentat, dosar de receptare critică, repere biobibliografice. Direcția optzeci în poezia română (2000), la origine teză de doctorat, este o cercetare ambițioasă, care vizează situarea istorică și descrierea tipologică a poeziei optzeciștilor. Criticul dedică o primă
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
proiect ambițios, realizat cu răbdare de-a lungul anilor, este masivul studiu Ficțiunea jurnalului intim (I-III, 2001), carte importantă nu numai în bibliografia autorului, ci și în peisajul general al criticii literare. Conținutul specific al fiecărui volum e semnificat sintetic de titlu. Primul tom, intitulat Există o poetică a jurnalului?, examinează pe larg - teoretic și demonstrativ - chestiunea enunțată. Al doilea, Intimismul european, investighează cu armele criticii literare scrierile diaristice - intime, subiective, confesive - a peste douăzeci de autori iluștri ori reprezentativi
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]