2,969 matches
-
ca în anii de după război, un uriaș avânt fanariot. * Iosif din Arimateea, membru al Sinedriului, făcea parte, am spune astăzi, din „nomenclatura” vremii. Cu toate acestea, Iisus nu l-a respins, după cum nu a respins pe nimeni, sărac sau bogat, slugă sau stăpân, iudeu sau samaritean; nu și-a ales discipolii după „dosar”. * De ce oare mai toți intelectualii care o duc excelent (și care au dus-o astfel și înainte) au mereu în gură cuvântul disperare? * Orice om are dreptul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
icoana tot așa mare și te înspăimânta ce poți vedea. Este tot acea mulțime multă cu torțe, furci, ciomege și alte obiecte de luptă și multă ură pe fetele lor. Și cum Sf. Apostol Petru a tăiat urechea lui Malhus, slugă arhiereului. Și pe Iuda cum îl săruta pe Domnul. Să-L vezi pe Domnul Iisus ce blând și senin și cu ce privire atât de duioasa îi privește! Cu aceste priveliști triste și pline de durere ieșim din biserică, măi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
căsuțe mici și câte o capră și un măgăruș în grădina lor și câțiva copii prin curte. Dar am văzut și oameni bogați. Bogați material că se vedeau case mari ca niște palate și mașini luxoase în curte. Aveau și slugi. Cei săraci locuiesc într-o zonă aparte. Cei 88 bogați în altă zonă. Și așa privind și unele și altele am ajuns pe munte, la poarta mănăstirii. Pe acest munte este peșteră Sf. Prooroc Ilie. Pe această peșteră este construită
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ei Gură. Și atunci Preacurata a zis: „Iubiții mei fii, Dumnezeu este ca un împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pildă care urmează: „Era un împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
curând, ci a cumpărat case, holde, grădini și moșii care nu-i trebuiau împăratului și nici vreun câștig plăcut Lui nu-i aduceau. Până când a reparat casele și a lucrat grădinile și moșiile au trecut peste trei luni. Cealaltă slugă, ca un înțelept ce era, a cumpărat pietre scumpe, lucruri care-i plăceau și-i trebuiau împăratului și înainte de împlinirea timpului învoit s-a întors. Pe acesta la cinstit și l-a mărit că i s-a arătat credincios, iar
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
pământ. Acest pământ se va sfârși, Cele ce am spus vor fi. Cum în zilele lui Noe Oamenii trăiau în voie, Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire, Precum omul care lasă La plecarea lui de-acasă Slugilor în griji avere, Vatra, și-a veghea le cere, Vouă zic și eu: „Vegheați! Pe Stăpân îl așteptați, Nu cumva al vostru Domn Să vă afle prinși în somn, Căci la poarta El de-ndată Nici nu știți când o să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
al optulea fiu dar și după această naștere, tot a mai tras coasa. Acasă, în gospodărie, prin curte, ea avea obiciul să fugă, nu să mearagă la pas, atât de multe treburi avea de făcut. A purtat gospodărie mare, fără slugi, cu vite multe, cai, boi, vaci, porci, oi multe, multe păsări. Ce griji, câte nopți nedormite când fătau vacile, oile sau scroafele. Ce griji erau când scoteau cloștile pui. Toate erau pe capul ei, în grija ei. Și noi copiii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o viață, din ambiția lui de a fi stăpân în gospodăria sa, de a arăta că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi și mai leneși oameni din sat; o slugă bătrână și săracă. Întrat în colectivă, a fost pus paznic la vite și apoi om de servici la grajdurile vitelor colectivei. La noi, la Râmnicelu, cea mai degradantă muncă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sa, de a arăta că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi și mai leneși oameni din sat; o slugă bătrână și săracă. Întrat în colectivă, a fost pus paznic la vite și apoi om de servici la grajdurile vitelor colectivei. La noi, la Râmnicelu, cea mai degradantă muncă era aceia de a fi văcarul satului. Această „muncă” i-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
până la Mănăstirea Sucevița, la hram. Creștini buni, credință tare, puternică. Sâmbătă spre duminică, la mănăstire, am oficiat un acatist la miezul nopții. Am vărsat lacrimi când fecioarele Maicii Domnului au cânta în curtea mănăstirii: „Îată Mirele vine și fericită este sluga pe care o va afla priveghind”. În zorii zilei de 6 august am predicat în curtea mănăstirii în fața icoanei cu scara pe care se poate urca la rai. Era în suflatul meu o pace, o lumină, o putere neobișnuite pe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
negru ondulat vâlvoi, căzut peste ochi, s-a repezit la portiera mașinii pe care tocmai ieșisem și trântind-o cu zgomot a început să strige la mine și la soțul ei, milițianul, șef de post: 133 Idiotule! Ce ești tu? Sluga primăriței să o plimbi cu mașina mea? Să-mi dai imediat cheile și să mergi pe jos cu primăriță cu tot. Prostule! Măi, femeie, îmi pierd serviciul din cauza ta, a încercat să o împace milițianul, înroșindu-se asemenea unui elev
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fumau, cu ce se îmbrăcau și cine îi vizita. Când veneam, îmi spunea și mie tot ce s-a întâmplat, cine a venit, dar întotdeauna avea grijă ca lucrurile importante să nu le spună decât atunci când îl întrebam. Angajatul ideal, sluga perfectă, informatorul ieftin al tuturor. O țigară bună era prețul unei informații. Se apropia Crăciunul, era sâmbătă, dar totuși nu era zi liberă. De ce nu vine nimeni la serviciu?. Totul părea încremenit. Strada era pustie. În primărie îmi auzeam în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se inființează Securitatea de stat, care pătrunde în întreaga activitate de pe toată suprafața țării. La Hlipiceni, sunt aduși în fruntea comunei în locul de primar, președintele Sfatului popular, cu oameni aleși de partidul de conducere, oameni credincioși partidului, ce au fost slugi pe moșiile boierești ori la chiaburi, ca și oameni ce au fost educați în U.S. În cadrul Diviziilor „Tudor Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se inființează Securitatea de stat, care pătrunde în întreaga activitate de pe toată suprafața țării. La Hlipiceni, sunt aduși în fruntea comunei în locul de primar, președintele Sfatului popular, cu oameni aleși de partidul de conducere, oameni credincioși partidului, ce au fost slugi pe moșiile boierești ori la chiaburi, ca și oameni ce au fost educați în U.S. În cadrul Diviziilor „Tudor Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cum vorbea conducătorul Legiunii, bizuindu-se pe întreaga suflare românească, și felul în care își puteau îngădui să vorbească cei doi Antonești, temători pentru situația lor - și veți înțelege în toată amploarea ei deosebirea morală dintre [228] Mișcarea Legionară și slugile Legației germane din 1941-1944. Tot la începutul lui Decembrie 1940 s-a stins din viață bătrânul protopop Ion Moța , în casa părintească din Orăștie, ce răsunase pe vremuri de glasul cristalin al copilăriei lui Ionel. A murit senin, dacă nu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Patronaj” și afirmația mea tot ar fi îndreptățită. [280] În sfârșit, cu sau fără greșeli, îngeri să fi fost legionarii și Antonescu tot i-ar fi îndepărtat și împroșcat cu noroiul propriei persoane, dacă nu voiau să-i fie niște slugi plecate. Dar nu pentru aceasta luptaserăm și suferiserăm ani și ani de-a rândul... După Ianuarie 1941, odată cu plecarea în Germania a multora dintre acei căutați de poliție pentru „rebeliune”, nu s-ar mai putea vorbi despre o acțiune politică
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu ne putem practica profesia decât în regimuri democratice. Ar trebui să ținem partea democrației măcar din instinct de conservare profesională. Altfel profesia noastră dispare, iar noi suntem amenințați, fie să nu mai putem profesa, fie să devenim in corpore slugi ale unui regim dictatorial sau totalitar. Prin urmare, apărarea drepturilor individuale, a statului de drept, a coexistenței regulii majorității cu drepturile minorităților (altfel avem de-a face cu tirania majorității), a pluralismului, separației puterilor, devin condiții sine qua non, indiferent
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mai bună. Și totuși românii nu au ezitat să o facă. În imperiu ei erau tratați ca cetățeni de rangul doi, aveau probleme cu studiile superioare în propria limbă, erau văzuți drept potențial candidați la statutul de executanți, eventual de slugi. Identitatea lor lingvistică și relgioasă era pusă la grele încercări. Se simțeau umiliți. Se simțeau nerespectați. Politica imperială era una de lezdemnitate. Imperiul nu era și patria lor în sens moral și intelectual. Voiau să devină cetățeni egali, să se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
democrație, fățiși inamici ai acesteia și să grațieze dușmani ai statului de drept: ucigași din 1989, hoți ai banilor publici la scară mare și, peste toate, pe personajul care întruchipează „mânia proletară de serviciu”, gata oricând să transforme minerii în slugi obediente pentru salvgardarea ultimei redute a comunismului întruchipat de Ion Iliescu și camarila de securiști și activiști înscăunați ca stăpâni ai cetățenilor și banilor publici „privatizați”, acționând la vedere sau în umbră. Acest gen de oameni, în frunte cu părintele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Degeaba analizezi cauzele. Cum-necum, pe vremea aceea era rău pentru toată lumea. Și nu ai dreptul să exprimi regrete. Ori poate ai uitat? Ai uitat persecuțiile la care ai fost supus, ai uitat că ai fost izgonit din țară ca o slugă? Eu, în locul tău, decât să caut nod în papură capitalismului, aș da în judecată statul român și aș care și despăgubiri. Una n-o exclude pe cealaltă, am spus eu enigmatic. Cotidianul, 24-25 noiembrie 2001 Piața Universității Mulți își aduc
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
e posibil ca, la un campionat mondial, să se întîmple atîtea fărădelegi. Ne încîntă paiul din ochii FIFA și, tot contemplîndu-l, sîntem pe cale să uităm de bîrna din ochii noștri. Corupția de la FIFA. Banditul de Byron Moreno. Mafiotul de Blatter. Sluga de Gamal Ghandour. Nechemații tușieri din Vanuatu, Trinidad, Uganda. Spălătorul de cadavre care e Keith Cooper, șeful de media pus să explice gazetarilor din lumea întreagă cît de negru e tavanul. Brîncii dați Coreei de Sud spre atingerea gloriei într-un sport
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dacă n-ai pe nimeni, rămîi la județ, să încasezi pumni la diverse derby-uri agricole. La noi, arbitrajul nu ajută fotbalul, ci își bate joc de el. Băieți tineri cu fluierul în gură au început să aibă căutăturile și manierele slugilor din perioada lui Postelnicu. Planeta nu se mai înfioară, cînd vede pictate femei cu sîn feciorelnic și barbă pînă-n brîu. Asemenea imagini înspăimîntau acum cîteva sute de ani. Acum, șocul s-ar putea să-l reprezinte o imagine cu tați
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
aci domn ("dominus"). Năvala slavă a adus vocabularul propriu a exprima noua stare de dependență. Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
valah. Intriga lipsește, înlocuită cu o expunere de atitudini morale. Ianache e mizantrop, bănuitor, vrăjmaș al tinerilor și al femeilor emancipate: Sunt trecut în bătrânețe, și ascultă de cuvânt, Căci am început a crede că e vrun drac pe pământ. Sluga de stăpân nu știe, nici copiii înțeleg, Nevasta în spionlîcuri, toți cum vor așa aleg. N-auzeai mai înainte bonton, ceai și pălării, Acum cine le mai scoase, n-ar mai fi nici pă pustii. Valoarea piesei stă în veselia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și noi de N. Filimon (1819-1865). Scriitorul are un ideal social și etic, vrea să reformeze societatea, s-o moralizeze. Virtutea este răsplătită și nelegiuirea sancționată și cititorul are satisfacția de a asista la restabilirea dreptății. Dinu Păturică e o slugă rea. Gheorghe e o slugă bună, și după o aparentă răsturnare de valori eroul cel integru învinge. Prin temă, Ciocoii vechi și noi e un mic roman stendhalian (fără filiație directă și fără luciditatea analitică), iar Dinu Păturică un Julien
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]