2,730 matches
-
mai puțin cunoscută. Pentru ambele sexe, cel mai scăzut nivel de cunoștințe se înregistrează printre persoanele necăsătorite și printre cele sub 24 de ani. De asemenea, nivelul de cunoștințe privind BTS crește odată cu creșterea nivelului de școlarizare și a nivelului socioeconomic. Dintre cei care au raportat că au avut trichomonas și candidoză, cele mai multe au fost femei (83,7% și respectiv 81,1%). Dintre cei care au fost tratați de gonoree, cei mai mulți au fost bărbați (89,5%). 7.2. Cunoștințe despre SIDA
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cluster patternul de răspuns este nuanțat. Cei care aparțin acestui cluster latent consideră, avortul aproape întotdeauna justificat când viața sau sănătatea mamei este în pericol sau când fătul este malformat, dar consideră că avortul nu este niciodată justificat din motive socioeconomice. În cazul unui viol, gradul de acord al acestora cu recurgerea la avort este mai redus. * În clusterul convențional numit 3 sunt cuprinși aproximativ 18% din respondenți. Aceștia consideră că în toate situațiile propuse avortul este o măsură niciodată justificată
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
familie, iar în 348 de cazuri (40%) avem manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară, 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic și nivelul de instruire influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil. S-au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și ancestral asemănător lui El, Rakab-Elxe "Rakab-El" („Auriga lui El”: poate și el un Wettergott sau zeu al vremii șatmosfericț, menționat și În alt text), zeu al casei lui Kilamuwa: toate dovedesc că aveau o mare importanță, coerentă cu structura socioeconomică schițată mai sus. În epoca imediat următoare (secolul al VIII-lea) regele Panammuwa Îi oferă lui Hadad o uriașă statuie inscripționată . Zeii regelui sunt Hadad, El, Rashapxe "Rashap", Rakab-El și Shamashxe "Shamash" (este menționat și Arqu-Rashapxe "Arqu-Rashap", fuziune a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale ultimului veac al elenismului: odată cu războiului Romei Împotriva Ligii aheene și cucerirea Corintului, pe de o parte, și cu Întemeierea provinciei romane a Macedoniei, de cealaltă parte, destinul grecilor continentali este pecetluit. Deși cetățile grecești Își mențin propriile structuri socioeconomice și propriile instituții juridice și religioase pe toată perioada stăpânirii romane, chiar și după ce aceasta va forma un imperiu, ele și-au pierdut orice capacitate de decizie autonomă pe plan politic. 2. Elenismul: caractere generale și linii de orientaretc "2
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a căror dezvoltare apar ca fiind simultane cu originile și dezvoltarea comunităților mai mult sau mai puțin numeroase care sunt depozitarele lor și care primesc În ele o componentă esențială a propriei identități culturale, Împreună cu limba și cu ansamblul instituțiilor socioeconomice și politice. Întrucât aparțin unor populații de cultură Înaltă, respectivele contexte religioase pot fi definite, mai bine decât etnice, naționale, fiind, În măsuri diferite, după caz, Înzestrate cu constante și linii de tendință comune, care, dincolo de particularismele locale, așa cum e
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
direct cu nivelul divin apare mai puternică și când, după căderea barierelor naționale și după destrămarea legăturilor liniștitoare ce Îl uneau pe individ cu propria comunitate din cetate, omul caută noi forme de asociere. Mărturie stau nenumăratele asociații de tip socioeconomic, profesional și religios care se Înmulțesc În această perioadă (sșnodoi, thìasoi, èranoi), adesea conciliind Într-o unică perspectivă toată gama intereselor evocate (Foucart, 1873). Participarea la un cult ezoterico-inițiatic satisface exigența unei experiențe religioase personale și intense modulate pe istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
spunea În 1976 Stuart Hall, exponent britanic al studiilor culturale, „ideea de «dispariție a unei clase» este Înlocuită de o analiză infinit mai subtilă a felului În care diferite sectoare și straturi ale unei clase sunt Împinse, sub presiunea circumstanțelor socioeconomice, spre traiectorii și opțiuni distincte”. Mai târziu, Hall avea să admită că Centrul a fost o vreme „exagerat de preocupat de toate aceste chestiuni teoretice spinoase”. Însă obscurantismul narcisiac era și un simptom al epocii: detașarea de realitatea cotidiană proba
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe deasupra lor. Pentru disidenți ca Haraszti sau polonezul Adam Michnik, al cărui eseu Un nou evoluționism (1976) conține strategia opoziției poloneze din anii următori, aceasta Însemna o despărțire radicală de aderența lor energică din tinerețe la marxism și prioritățile sale socioeconomice. Pentru cei care, asemenea lui Václav Havel, nu fuseseră niciodată implicați În polemici marxiste, tranziția a fost mult mai ușoară. Fiu al unui prosper om de afaceri praghez a cărui familie fusese expropriată de guvernul comunist după 1948, Havel nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al Irlandei, acordul promitea un răgaz durabil. Cum s-a mai Întâmplat și În alte părți, radicalii de la vârful insurgenței Îmbătrâneau și au fost seduși de perspectiva funcțiilor oficiale. Iar Republica Irlanda, care a suferit În anii ’90 o transformare socioeconomică fără precedent, nu mai semăna nici pe departe cu bătrâna „Eire” din plăsmuirile naționaliste. Într-un Dublin Întinerit și absorbit de noua sa ipostază de escortă multiculturală și paradis fiscal al prosperității europene postnaționaliste, preocupările sectare ale IRA Provizorii păreau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
compare prețurile și să prefere anumite mărci ale produselor (F.D. Reynolds și W.D. Wells, 1977). Părinții În rol de consumatori reprezintă modele pentru copii, iar imitarea acestora se va realiza după criteriul sexului. Comportamentele consumatorului se diferențiază În funcție de statutul socioeconomic și de apartenența la diferite segmente de populație. G. P. Moschis și alții (1977) afirmă că părinții din familii sărace se străduiesc să Își educe copiii În așa fel să respecte normele de consum care funcționează În clasa lor socială
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Unul dintre cei mai prestigioși teoreticieni ai procesului formării și evoluției burgheziei românești a fost Ștefan Zeletin (1882-1934), care a elaborat o lucrare de referință pentru analiza teoretică a modernizării societății românești (1925/1991). Analiza sa ține seama de contextul socioeconomic particular al societății europene și românești de după 1829, care a generat procese fundamentale ale dezvoltării sociale: sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Societatea postindustrială nu mai seamănă cu cea industrială, iar pentru comunismul politic această schimbare bruscă de direcție a avut efectul de a pune clasa politică în fața unei alegeri dificile: sau accepta diminuarea drastică a bazei sale sociale - dominația numerică și socioeconomică a proletariatului industrial - în favoarea tocmai a acelor categorii sociale care erau mai dispuse să conteste dominația politică a partidelor comuniste (intelectualitate tehnică și umanistă, funcționarii etc.), sau accepta pierderi semnificative la nivelul bunăstării populației. În Europa Centrală și de Est
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cauză a eșecului economic. În alte părți, sistemul politic, mai realist, sacrifică socialismul ca organizare socială, pentru a se menține la conducerea unei societăți, de data asta capitaliste. Partidul Comunist Chinez rămâne la putere, dar decide transformarea radicală a organizării socioeconomice de tip socialist - pe care o exacerbase „revoluția culturală” a lui Mao și o adusese la extrem Pol Pot în Cambodgia - într-o organizare socială și economică de tip capitalist. Împotriva oricăror prognoze teoretice și ideologice, bunul-simț al politicienilor comuniști
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clasă mijlocie socialistă transferată fără mari schimbări din socialism în capitalism, s-a grăbit să identifice opțiunile organizării capitaliste cu cele ale dezmembrării comunismului. Puține exemple sunt la fel de ilustrative ca acela al veșnicei dezbateri românești în legătură cu „ritmul” și „autenticitatea” tranziției socioeconomice către capitalism, ale cărei teme fundamentale nu s-au referit nici la restructurarea economiei, nici la cea socială, ci la „neocomunismul” presupus ori atribuibil liderilor politici, instituțiilor statului (Mungiu, 1994; Pavel, Huiu, 2003) sau chiar populației, prin intermediul „mentalităților”. Occidentul a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
finanța formarea unei clase naționale de capitaliști de talie globală. Foarte târziu, abia după un deceniu, a înțeles Occidentul această miză specială, continuare a confruntării politice anterioare a războiului rece. Gorbaciov fusese un utopist, care mai credea încă în potențialul socioeconomic al socialismului. Dimpotrivă, urmașii lui s-au dovedit a fi suficient de pragmatici pentru a opune unei clase de capitaliști occidentali o clasă de capitaliști ruși, egali ca putere și resurse și la fel de abili în competiția pentru dominația globală. Germania
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puțin activi pe cei care au cea mai scurtă istorie comună cu a colectivității. Resurse și activism Încă din anii ’70 și ’80 s-a remarcat faptul că participarea politică este mai intensă pentru persoanele aparținând categoriilor cu un status socioeconomic înalt. Dincolo de impactul direct al disponibilității mai mari de timp și de bani, Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu „competențe civice”, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
studiul nostru, blocurile de apartamente reprezintă rezidențe stabile, pe termen lung. Astfel, acest model de segregare rezidențială constituie o premisă pentru apariția unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându-i pe cei cu status socioeconomic în alte locații, segregarea rezidențială a creat contextul de mobilizare pentru acțiune colectivă a unor actori care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându-i pe cei cu status socioeconomic în alte locații, segregarea rezidențială a creat contextul de mobilizare pentru acțiune colectivă a unor actori care, în alte condiții, sunt percepuți ca fiind mai puțin activi. Se demonstrează, astfel, că dependența propensiunii pentru leadership și activism social de poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conectate la un al treilea factor: momentul din ciclul vieții persoanei la care ne referim. O parte din argumentația referitoare la efectul de rețea a fost deja expusă. Forțe structurale de la nivel macro - adică segregarea rezidențială care a legat compoziția socioeconomică a rezidenților din blocurile de apartamente de procesele de stratificare socială - au făcut din familiile de muncitori calificați din generațiile născute între 1945 și 1960 categoria cea mai stabilă de locatari din tipul de rezidență luat în calcul de noi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de locatari din tipul de rezidență luat în calcul de noi drept context de micromobilizare. Oamenii din această categorie prezintă cea mai scăzută probabilitate de a se muta din câteva motive evidente: în primul rând, din cauza vârstei și a statusului socioeconomic, le lipsesc resursele pentru a căuta locuințe mai bune. Dimpotrivă, odată cu înaintarea în vârstă, pensionarea și declinul veniturilor, apartamentele lor devin capitaluri valoroase. Această stabilitate - majoritatea s-au mutat în locuințele lor actuale cu mai bine de 20 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetărilor lor. Unii dintre decidenții politici au folosit aceste cercetări, alții le-au ignorat, iar alții au acționat fără nici o analiză prealabilă a problemelor sociale, contrar propunerilor făcute de comunitatea academică. Analiza problemelor sociale, precum amploarea și severitatea sărăciei, situația socioeconomică a grupurilor cu risc crescut (populația de romi, de exemplu), strategiile de combatere a excluderii și marginalizării sociale, politicile sociale pentru copil și familie, precum și pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, a traficului de droguri etc. au reprezentat o sursă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
valorizare pozitivă a școlii și a educației pentru copiii lor, iar pe de altă parte, se reușește, cu resurse mult mai reduse, îmbunătățirea condițiilor de învățământ din comunitățile sărace; • strategia guvernamentală prevede în continuare măsuri vizând adaptarea curriculumului la cerințele socioeconomice din societatea românească actuală și scăderea inegalităților sociale induse de accesul diferențiat la educație al copiilor provenind din medii diferite din punct de vedere social sau geografic: un set de măsuri este destinat problematicii învățământului rural și reducerii diferențelor dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rețeaua învățământului preuniversitar de autoritățile locale. Finanțarea instituțiilor școlare depinde de nivelul de dezvoltare economică a regiunii, a comunității în care funcționează școala, dar și de relațiile care se stabilesc între cadrele didactice și autorități. Disparităților în ceea ce privește nivelul de dezvoltare socioeconomică dintre regiuni și comunități li se adaugă lipsa unei pregătiri manageriale a directorilor de școli sau a altor cadre didactice, necesară în negocierea și atragerea de fonduri extrabugetare, precum și în valorificarea celor existente. Ca o concluzie generală, deși în ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nonroma) sunt relativ mici, explicația segregării școlare a elevilor romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială considerabilă care desparte ansamblul societății românești de populația de romi este potențată de decalajele socioeconomice, dar și de o serie de prejudecăți și stereotipuri perpetuate în timp. Principala ipoteză a analizei care urmează este următoarea: în școlile cu o pondere ridicată de elevi romi calitatea educației e mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemul. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]