5,168 matches
-
Când Horea în lanțuri era dus Acolo-n Munți, pe Arieș în sus, Izvorul s-a înălțat spre gura lui Și l-au lovit soldații nimănui; Fântâna-n stâncă de atunci e oarbă Ca nimenea din ea să nu mai soarbă, De-aceea m-am legat cu jurământ De apa ei din cer și din cuvânt! Fontana mea, ce vine de departe Tuturora fără preț se împarte, Atâta doar te rog, oglinda-i clară N-o tulbura cu vorbe de ocară
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
tatăl, cu vocea ponderată a omului care degustă o extravaganță. Împrejur o liniște adâncă, numai gâlgâitul coniacului în pahar amintea că în acel apartament a rămas suflare de viață și mișcare. Trei degete de coniac își turnase în pahar, dar sorbise numai o gură. - Amândouă sunteți pline de imaginație... În arhitectură e nevoie de multă... Pe chipul lui trecuse o grimasă de spaimă, căci înțelesese taina. Se sculă privind pe fereastră, trase perdeaua și continuă să contemple decorul străzii. De fapt
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
îndreptă către frigider, scoase o sticlă de apă plată, luă două pahare de unică folosința dintr-un dulăpior, le rupse ambalajul din nailon și le umplu cu apă, unul așezându-l cu grijă, în fața Emanuelei pe birou. Apoi se așeză sorbind cu sete din paharul lui. - Mă scuzați, însă, mie îmi era foarte sete! Acum putem vorbi! Pentru a vă risipi îngrijorarea, voi începe, oarecum, cu finalul. Nu, fetița după cum ați văzut-o și ați înțeles, probabil, din atitudinea ei și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
dumneavoastră de vedere, atunci de ce acest transfer, dacă nu este motivat medical? Emanuela era foarte atentă la cele relatate de medic mulțumindu-se, doar, să-l urmărească, ridicându-și întrebătoare sprâncenele, frumos arcuite, și ținând paharul cu apă în mână, sorbind, din când în când, câte o gură. - După cum bine știți, cazul fetiței, al finuței dumneavoastră în situația de față, nu este neapărat un caz medical, ci, mai degrabă, un caz social. Este, o situație nefericită, de abandon, cum, din păcate
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
exclusiv pentru a supraviețui, ci a viețui pentru devenire și înălțare. Astfel, în afara altor semne geometrice ca: cercul, punctul, elipsa (Oul) sfera, vom citi pledoariile: Despre suflet, Epifania Oului, Bazilica, La temnița lui Socrate: ”Viața viitoare nu va fi să sorb dacă’în cea de astăzi, învățând, sunt orb. Între- a ști și- a face, timp, credință, tot stăruie să treacă de captivul colb....” (,, Între-a ști și-a face’’) Vom întâlni pe parcursul lecturii: Mlaștina, Muza, Iluzia, Punctul, Albina, Corola mesiană
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
scurtimii vieții și asupra nesiguranței acesteia... (Seneca). Este o vină a faptului că el trăiește gândind pentru negânditorii care îngurgitează cuvinte, nu și idei, și fac teorii hlizind și neînțelegând din cititul vorbelor nimic? Lumea se confundă cu omul care soarbe aerul odată cu știrea de timp al fiindului său, dând apoi celor ce îi simt, prin arta pe care o conturează din creion, penel sau daltă, firea adevărată a omului-artist: Nu credeam să învăț a muri vreodată, veșnic tînăr, înfășurat în
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
casă. oare merit eu, să-mi deie, dumnezeu să-și verse harul, o minune de femeie, să-mpărțim, în doi, paharul? să mi-l ducă ea la gură, prefăcându-mă că-s beat și-apoi, câte-o picătură, să o sorb, noaptea, în pat?... dacă merit să-mi spui, Doamne! să rup din catarg un par ori să-i trag vreo două palme inocentului... corsar. Referință Bibliografică: oare merit?... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 749, Anul III, 18
OARE MERIT?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348864_a_350193]
-
de Al.Florin ȚENE Simbol de auz Te-aștept să ascultăm o culoare sub clipocit de lumini să vedem crinul cum moare prin albul întors în tulpini Te-aștept să ascultăm supărarea cum plouă culori în urechi cu privirile să sorbim marea când tineri amurgesc în perechi Te-aștept să-ți înțeleg tăcerea ascunsă-n simbol de culoare să spun că este ca mierea în golul mut ce doare Te-aștept să-ți desenez printre timp o lună din sunet ce
SIMBOL DE AUZ, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348890_a_350219]
-
împlinire. Străpung depărtarea cu palma întinsă, Alerg după voi, ca-ntr-o horă încinsă Și vreau să vă chem la o dulce agapă... Rămân singură iară, cu stropii de apă. Cu ei, azi, obrazul mi-l spăl de roșeață, Îi sorb ca pe-o rouă sclipind în verdeață Un gând mă-nfioară, că blânda caldură, Topește ce-i vrajă, nervura ei pură. Topește în mine ce-i fibră și gând, Sărutu-i sigiliu pe chipu-mi plăpând Și lacrima-mi curge, ca miez
PE FLORI DE VERBINĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348893_a_350222]
-
este de o candoare atît de delicată... încît trebuie să o citez toată: “Să ne întîlnim din nou / unde ne-am iubit astă vară / cu mîinile împletite / topind șerpi între degete (iar o trimitere discretă, la “Thalasa” lui Macedonski !) / și sorbind seceta / odată cu nisipul clepsidrei // Trupurile încă puteau să mai strige / atît de puternic / încît să cutremure cerul // dar noi am tăcut “. “degetele ei lungi / ca o jerbă albă de crizanteme” (Pe plajă”). Și acuma un “Avertisment”! - “poligonul de tragere / unde
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
Ia zi, de ce te-ai oprit așa devreme la colț de stradă? Fata nu răspunde. Îi privește însă, zâmbind cu subînțeles pe cei doi. „S-o fi cunoscând de undeva cu ăștia?”, îmi spun și eu, observând-o cum îi sorbea din ochi pe craii ce o curtau. - Cu dumnevoastră vorbesc obraznicii ăștia, doamnă?, rostește o femeie, lângă mine. Uluită, nevenindu-mi să-mi cred auzului, mai să-mi scape geanta și punga cu mâncare din mâini, îi răspund înțepat trecătoarei
IATĂ ANUL NOU S-A APROPIAT, DIN CEEER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348926_a_350255]
-
krat de unde Crăciun, kart „oraș“ (sem. și abhază), kurt „lup“ tc., kart „inima“, krat „dată, oară“ (sl.), gr. krat- „forță“, sl. krasn „roșu“. • arab khamr „vin“ cf. țig., nagam. kham „soare“. • tc. șarap poate fi legat de soare?, de a sorbi, șerbet. • ebr. iain e în relație cu vin (de aceeasi origine), în arm. ghin, georg. gvino. • Adăugați: sato, vin din orez (Tailanda) cf. sato „soare“ în limba saa (ins. Solomon); sake „băutură“ (jap.): saku „soare“ în limba kaddo (nat. amer
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
dumnezeiești în cântecele sale și se dezlănțuie cerul într-un spectacol de culori fără asemănare. Frământările poetului își găsesc tihna în razele de credință care-i scaldă sufletul și care-l înconjoară în mister. Străbătând drumeagul către fericire, ochii săi sorb minunile care i se înfățișează și lasă lacrimi de rouă să picure pe mătasea timpului. Dar timpul său capătă alte valori. Nu cunoaște decât sferele înalte, căci reușește să-l învingă și să evadeze . Suntem liberi să credem sau nu
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
cum muntele începe să coboare odată cu mine. De ce să nu gândesc că nu gura mea coboară să sorbă din lingură putere, ci că de fapt duc puterea vieții la gura ființei mele. De ce unii folosesc lingura altuia, în puterea vieții, sorbindu-le fărâme de viață? Ziduri pot să ne despartă, dar ele pot să nu aibă înălțimi, căci unele pot fi întoarse, ca pe ele să putem coborî. Am suit multe coborâșuri și de multe ori puteam să mă duc la
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
ne judece și viitorul. Dând din coate, înlăturând confratele, făcându-și loc în față, nu înseamnă că opera ta va fi apreciată“.Gândea Dorul Dorin, cunoscut în oraș că realizatorul scenariului unui film, bine primit la vremea lui de public, sorbind cafeau în liniște într-un colț din salonul verde. La o masă de alături se află același tânăr, pe care il găsea aici, ori de câte ori venea.Acesta scria mereu pe un caiet, ce-l îndesa cu neglijență în buzunarul hainei, când
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
ce dorea să-l facă la un notar din oraș.” Prietenii ți-i alegi singur, rudele sunt cum sunt, si cum ți le dă Dumnezeu “, gândea Dorul Dorin, acceptând realitatea în care trăia.Având ziarul în față, citindu-l și sorbind cu satisfacție cafeaua care răspândea o aroma plăcută, nu a observant când a plecat tânărul. Citea despre arestarea primarului pe motiv de corupție.” Doamne, oamenii aceștia nu se mai satura. Spuneau politicieni, că dacă vor primii salarii mari magistrații nu
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
Flavia.-De ce te uiți la ele!? M-a abordat ea.-Îmi plac! I-am răspuns.După câteva întâlniri la reuniunile organizate de Universitatea noastră, am cerut-o în căsătorie.N-a zis nu.Eram în ultimul an de facultate“. Sorbind din cafea, isi puse ochelarii și începu să răsfoiască acest caiet cu coperți maro.” Este o povestire.Nu este scrisă rău. Puțin puricata poate vedea lumină tiparului“.Întoarse toate paginile, s-a uitat pe ambele coperți, doar, doar, ar găsi
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
în leagăn gândul”. Domnișoara de alături îmi zâmbi, ca o adiere de aripă de înger. Că o străfulgerare, în gând, mi-au venit cuvintele lui Iisus: „... s-a nascut așa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.” Bătrânul scriitor, sorbind din ceașcă lichidul negru și amărui, citea în liniște revista, cănd rădicând privirea l-a văzut așezându-se la masa de alături pe tânărul care pierduse caietul.Acesta a scos aceeași revista din buzunarul haine, o deschise la pagina doi
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
Tu ce ai băut? -Un carcalete!... Doina! Adu aici un repetir și o bere pentru noul nostru pensionar.E prima zi! Ceilalți auzind de acest eveniment, toți pensionari din cartier, ridicară paharele și îi urară sănătate și pensie lungă. După ce sorbiră câte o gură din pahare, Marin îl întrebă. - De ce ai adus șahul? - Să jucăm. Să mai treacă timpul, și mintea să nu lenevească. - Vorba latinului...minte sănătoasă în corp sănătos! Deschide cutia și să jucăm! Sorin deschise jocul de șah
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
femenină încă, a ieșit pe ușița de la bar, și îi puse sticla pe masă. - Mulțumesc! L-ați văzut pe Marin? Femeia se uită la el câteva clipe, mirată, și-a rotit privirea în jur la cei șapte pensionari care își sorbeau liniștiți băutura din pahare, apoi cu un glas ce exprima o durere, îi răspunse: -Nu ați auzit domnule Sorin ce s-a întâmplat? -Nu! Azi, se împlinesc 8 zile de când l-au înmormântat.Dumnezeu să-l odihnească! -Dar cum a
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
aceasta nu a mai putut fi evitată. Înainte de a se convinge că este remiză, toți priviră cu atenție tabla de șah. - E remiză! Constatară până la urmă. Își strânseră mâna. -Continuăm mâine, zise Gavrilă. -Cu cea mai mare plăcere! Sorin își sorbi ultima înghițitură de bere din pahar. Se ridică. Strânse piesele, așezându-le în cutie.Apoi a predato doamnei Doina. -La revedere domnilor! Pe mâine! Soarele încălzise asfaltul. Privind strada, la mai puțin de o sută de metri aerul juca în
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
pe toți să ridice capul înspre mine, zâmbind. Era una dintre cele mai frumoase/dorite plimbări, în galopul calului, când dealurile mele dragi păreau altfel. De fapt. în galopul calului, toate deveneau ciudate, pline de un mister pe care îl sorbeam în lunecarea vijelioasă printre ele. Chiuiam amândoi de ridicam păsările în căutare de hrană, care zburau grăbite din calea noii vijelii. Veneau și câinii, unii, nu toți, după noi. Dealurile abrupte le coboram de-a curmezișul, dar unii cățelandri se
LUNA ŞI MAGUL de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346785_a_348114]
-
pustii! Și-odată clipa mult visată Când bate-ușor la ușa ta Deschide-i grabnic! E o plată! Un Dar Divin! Și-o mică Stea Ce-ți Luminează pașii vieții Spre-un țărm de mare neatins... Iar Elixirul Tinereții Să-l sorbi cu sete! Neînvins Să-ți fie Sufletul de Evă De dinainte de Păcat, Și rupe Timpul, și-a lui Sevă De mii de Eve care-au stat Încătușate, fără cheie De-un gardian ce s-a vândut Schimbându-ți rolul de
VERSURI SĂRUTUL DULCE-AL RĂZBUNĂRII de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346890_a_348219]
-
ale ridicării „spre bolți”, nu mai reprezintă decât suportul verbal al unor iluminări interioare („Pe cruce Iisus/ Grâul în pământ. Noi toți/ Oaspeți ai crucii” sau: „Abis dedesupt/ Altul dea¬supra la fel/ Ce rece-i frica// Și cum mă soarbe în ea/ Amețitoarea punte”). Vo¬lumele următoare: epistolarul „Sub umbra Sfinxului” (1975), poemul istoric „Constan¬tin Brâncoveanu” (1981), scenele în versuri din „Melcul” (1981), prozele din „Agape” (1982) ori eseul din „Biserică și religie la români” (1985) sunt meditații pe
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
criminal, chiar cu economie: A pus pe banca mea două pahare, (În prima stam, că nu se copia) Și l-a umplut cu apă pe cel mare, Apoi, pe cel micuț, tremurătoare, Cu țuică de Văleni, că mirosea, De o sorbeam din cap până-n picioare, Și dintr-o cutiuță mititică A scos, ca să-l vedem, un viermișor Vioi și jucăuș (în viață-adică) De îi purtam, săracului, chiar pică Din gelozie, tot mișcând ușor În mâna ei, nu zic ce bucățică(!) “Și-
EFECTUL MORTAL AL ALCOOLULUI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346273_a_347602]