3,217 matches
-
Un alt exemplu este cuvântul verde, care înseamnă numai „verde-crud, proaspăt“; pentru culoare, în general, se folosește corespondentul croat zelén (adjectivul verde cu sensul de culoare s-a menținut doar în numele unei plante care rămâne și iarna verde: vérdele spir „spinul verde“). Polisemantismul cuvintelor Persoanele bilingve, comparând cele două limbi pe care le vorbesc, pot să observe că unui cuvânt cu două (sau mai multe) sensuri dintr-o limbă îi corespund în cealaltă limbă două (sau mai multe) cuvinte. Vorbitorii vor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mai răspîndi, cu toate că lungimea membrului îi crescuse cu cincisprezece centimetri. Degetele i se îngroșaseră și între ele crescuse o membrană fină, iar unghiile i se lungiseră și i se curbaseră. Pe buricele degetelor se ivise un țep roșu ca un spin de trandafir. Un alt spin, de patru centimetri, îi crescuse în cot și se agăța de așternuturi, așa că dormea cu brațul drept atîrnîndu-i pe podea. Nu era un calvar, pentru că nu și-l simțea deloc, deși îl asculta, satisfăcîndu-i dorințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
îi crescuse cu cincisprezece centimetri. Degetele i se îngroșaseră și între ele crescuse o membrană fină, iar unghiile i se lungiseră și i se curbaseră. Pe buricele degetelor se ivise un țep roșu ca un spin de trandafir. Un alt spin, de patru centimetri, îi crescuse în cot și se agăța de așternuturi, așa că dormea cu brațul drept atîrnîndu-i pe podea. Nu era un calvar, pentru că nu și-l simțea deloc, deși îl asculta, satisfăcîndu-i dorințele chiar înainte de a le formula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
însorite, cu iarbă tăiată uniform. Pe ea alergau copiii, jucîndu-se cu o minge, într-o anarhie totală, iar pe latura îndepărtată, doi băieți mai mari stăteau pe o bancă privind o vale largă, înțesată de acoperișuri cu hornuri ca niște spini. La dreapta, un rîu șerpuia printre cîmpii și grămezi de zgură, apoi dispărea în oraș, deși cursul era însemnat de macarale scheletice care mărșăluiau spre stînga. Dincolo de oraș era o coamă întunecată de pămînt, de un verde-buruiană, brăzdat de cursuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întins în efigie pe o piatră de mormînt. Imaginea deveni mai clară și văzură mai curînd o șopîrlă preistorică pe o masă de oțel. Pielea îi era neagră, iar la încheieturile noduroase avea ghimpi roz și violet, o tufă de spini purpurii îi ascundea organele genitale și un șir dublu de țepi de pe spinare îi țineau corpul la douăzeci de centimetri deasupra mesei. Capul nu avea gît, nici bărbie, și, pornind de la claviculă, se întindea un cioc imens, ca al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
el. O să-i arăt mai mulți pacienți. Vorbi în microfon, și pe ecran apăru un cadru cu dragoni pe mese metalice. Unii aveau pielea lucioasă, unii aveau carapace asemenea țestoaselor, unii aveau solzi ca peștii și crocodilii. Majoritatea aveau ghimpi, spini sau țepușe, unii aveau coarne uriașe ca de cerb, dar toți erau monstruoși prin prezența unui detaliu, un picior uman sau o ureche, sau un sîn ieșind din armura de dinozaur. Un doctor stătea pe marginea unei mese și studia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un ateu sau un cosmopolit ca părintele democrației noastre va fi proprietar, raporturile iau forma cea mai rea din toate și, daca venerabilul redactor al "Romînului" și-ar da osteneala de-a vedea moșiile pe cari biserica e acoperită cu spini, școala cocină, primarul trecut zeci de rânduri pe după zăbrelele mănăstirii Văcăreștilor, să întrebe numai a cui e moșia și va afla desigur numele vreunui ilustru amic politic al său. Iar satul în care va vedea semnele curăției și averii, biserica
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și becurile roze, care iarna scoteau din noapte valuri peste valuri de ninsoare furioasă sau lentă, rară ca în desenele animate sau abundentă ca o blană. În nopțile de vară, însă, mă distram imaginîndu-mi câte un crucificat cu cunună de spini pe creștet, țintuit de fiecare din șirul nesfârșit de stâlpi. Costelivi și pletoși, cu ștergare umede în jurul șoldurilor, ar fi urmărit din ochii înlăcrimați scurgerea automobilelor pe strada pietruită. Doi-trei copii, cine știe de ce întîrziați până la ora aceea din noapte
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în care aveam să fiu expulzat. Văzut prin el, craniul femeii se alungea, botul i se umplea de colți înspăimîntători, coastele îi împungeau prin piele și se deschideau ca două monstruoase aripi de liliac, pe când din șira spinării tatii răsăreau spini de os ce zgâriau tavanul. Mi-era frică de ei, de vizuina lor, de supliciile respirației și ale digestiei, de inimaginabilul atingerii unor degete cornoase pe pielea mea dulce și umedă. Scriu de trei luni în caietu-ăsta cu coperți cafenii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de cusut, mereu mohorât și cu obrajii supți de parcă-ar fi mâncat doar miercurea și vinerea, se dovedea acum, când cochilii răsucite nebunește, sidefate în roz și violet și antracit, pătate ca blana de leopard, pictate ca de Chagall, cu spini și dantele zdrențuite, mari cât roțile de automobil sau mărunte ca nisipul, își împrăștiaseră tăndările peste tot, unul dintre marii colecționari de ghiocuri de gasteropode, nu mai mulți de o sută în întreaga lume. Acum nea Titi zăcea pe spate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
rotunzi, așteptam năruirea blocului și sfârșitul lumii. Atunci ușa singurului locatar de pe palier s-a deschis și-n pragul ei a apărut Herman. Dar era schimbat. Fața lui nu era o față de om. Mâinile lui, care țineau un ghioc cu spini, mare cât un ceainic de porțelan, nu erau mâini de om. Și purta doar un halat, desfăcut la piept, făcut din mătase și ornat cu cele mai fantastice, mai vii și mai alunecoase desene, trecând unele-n altele, privindu-se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Scoală-te de pe lespezi, Du-te unde curg gârlele Viața să-ți lepezi. Vizavi, câinele lui Nenea Cățelu stătea ghemuit, ca o cârpă neagră, în ploaie, iar crucificații de pe stâlpii de neon dintre șinele tramvaielor, fiecare cu cununa lui de spini pe cap, ridicau spre cer fețele însîngerate, ca să lipăie ploaia de noiembrie. Pe șine circulau aproape numai vagoane de serviciu, având pe platforma dinapoi un fel de spânzurători galbene, de metal, cu scripete. Mă așezam pe capacul lăzii de la studio
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
orașului, e sfincterul prin care se deșartă orașul", gândi Herman, ce se oprise lângă femeie în mijlocul spațiului cel strâmt, abject și fără speranță. Femeia însăși părea îndoită, dar se-nsenină deodată: "Ah, aici era!", spuse, arătîndu-i, în gardul de nuiele și spini, o poartă din crengi împletite, aproape cu neputință de observat. Herman mai văzu, înainte să se-ndrepte spre poartă, că-n zidul posomorit al fabricii era destul de sus o ferestruică, și că prin ea se uita la ei, râzând cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
După ce-l străbăteau, fiecare strat se resorbea în cel dinainte, așa că zburau, prin spațiu și timp, spre punctul zero, spre granula din care țîșmse odată focul de artificii al lumilor. Zburau spre particula fără masă, fără dimensiuni, fără sarcină, fără spin, fără stranietate, fără aromă, fără ființă în cele din urmă, dar care era izvorul ființei, polul înzăpezit al ființei, sfera din creștet din care se revărsa întregul corp prin cele șase cascade-nflorite de-a lungul șirei spinării. Pătrunseră în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, pe creasta terasei medii, în prelungirea spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ce mai rămăseseră și lupta până la uzarea totală. În acest triunghi al morții ar fi intrat și orașul Huși. Dumnezeu a vroit și a făcut altfel, până la urmă ne-a oferit cununa învingătorului, în care cunună au fost și mulți spini. Către primăvară, aveam strânsă o sumă de bani, am ajuns al Iași și m-am prezentat la școală. Toată era ocupată de armată și cei câțiva elevi care frecventau cursurile lucrau într-o cameră din pinacotecă. M-am prezentat obosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sunt o casă de îndărătnici, vor ști totuși că în mijlocul lor este un prooroc. 6. Tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor; și măcar că ei sunt niște mărăcini și spini lîngă tine, și măcar că locuiești împreună cu niște scorpii, totuși nu te teme de cuvintele lor și nu te spăimînta de fețele lor, căci sunt o casă de îndărătnici. 7. Ci să le spui cuvintele Mele, fie că vor asculta, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
pe ulițele lui; vor cădea morții în mijlocul lui, uciși de sabia care va veni din toate părțile să-i lovească, și vor ști astfel că Eu sunt Domnul. 24. Atunci, el nu va mai fi pentru casa lui Israel un spin care înțeapă, un mărăcine aducător de dureri, printre toți cei ce-l înconjoară și-l disprețuiesc. Și vor ști astfel că Eu sunt Domnul, Dumnezeu." 25. Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Cînd voi strînge iarăși casa lui Israel din mijlocul popoarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
mai trăiesc... și cu toate astea pare-se că din cauza ei voi să mor. [ȘTEFAN] La steaua cea din urmă a negrei nopți de viață Privesc cu întristare. Și-a morții pală față Apare-n nouri roșii cu diadem de spin, Cu aripile negre și vîntu-i de venin Ce sîngele-amorțește... c-o neagră floare-n mână; Și buza ei răcită, ochirea ei bătrână M-alungă de viu încă în galbenul mormânt. Dar eu voi viață, ziuă, eu voi să beau, să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fiu Un alt eu, altă ființă, alt corp, fără să știu C-am fost vrodată-n lume. La tine stea din urmă a negrei nopți, viață Gândesc cu întristare. Și-a morții pală față Apare-n nouri roșii cu diadem de spin Cu aripele negre, cu vîntu-i de venin Ce sîngele-amorțește, c-o floare neagră-n mână; Și buza ei răcită, ochirea ei bătrână M-alungă de viu încă în galbenul mormânt. Dar eu voi viață, ziuă, eu voi să beau, să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe azi pe mâne țara cu nevoia ei... {EminescuOpVIII 201} Azi? Azi nu-i vremea aceea, ne-am deschis la cap și noi, Astăzi ne-mbrăcăm mai altfel, mai podoabă, mai fărfoi. Am lăsat Suceava veche... sus în ziduri crească spin, Mutând scaunul aice, mai în vale, la străin. Lumea merge înainte... Trebuit-au oare noi În prostia cea străveche să rămânem înapoi?... Nu, în loc de vechi ceasloave și de basme slavonești Mai aducem cîte-o carte din istoriile grecești Care-nvață pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și d-aia mințile lor nătânge Azi vă domină: n-aveți ce zice contra lor. În loc de-a sparge capul năpircei sub picior Voi ați crescut-o mare... Azi ea vă dă venin Și vă-ncunună fruntea cu cozile de spin. Popii ce spun că-n ceruri dreptatea locuiește; Popii ce spun că-n ceruri e Dumnezeul pînii După voinț-acelui au să [ - -z - ] cânii; Popii ce spun că drepte pe oameni se-mpart sorții: Vedea-veți că [nici] locul n-aveți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cimitirul Izvorul Nou, puhoi de lume se bulucește, unii pleacă, alții vin, iar printre ei, un milițian călare bagă În sperieți o țigancă care vinde semințe și, de spaima lui, se ascunde prin curți, lătrată de câini și zgâriată de spinii trandafirilor sălbatici. Bei și tu un țap cu sifon. Drumul spre casă Îl faceți tot pe jos și tot prin livezile de duzi și de zarzări. Deși e sufocant de cald, praful aspru este acum și fierbinte, pui paltonul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la Vasile Roaită era carantină și el trebuia să stea ascuns În curtea unei babe care le era gazdă, ținând de urât unei capre care se tot scărpina de gardul de lemn și rodea cu Înverșunare iarba uscată amestecată cu spini. Apoi, În vara aceea săracă, când intrase la facultate și a plecat doar cu banii de tren și cei de mâncare numărați la centimă, În care a privit două săptămâni, zi de zi, epava vasului eșuat, cu nume atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
înălța ca un zid abruptul imensei stânci, un monolit teșit, și că argintiul fluidului luminos dădea rocii porfirice aspectul de metal vechi. Între el și Munte, câmpia Er Rahah mai avea câteva tufișuri mărăcinoase care justificau numele Sinai - Cel cu Spini. Știa că de la zidul mânăstirii până la stânca uriașă erau mai puțin de șase stadii și mai știa că de la poale până spre vârfuri peretele aproape vertical se aruncă sălbatic spre cer la înălțimi, depășind douăsprezece stadii. Umbra neagră a colosului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]