2,780 matches
-
Lucreția Filioreanu, 1978 col. Muzeul Literaturii Române Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 78 76 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint Starețul Mănăstirii Putna gips patinat 77x57x38cm semnat, datat stg. lateral, 2001 col. Mănăstirea Putna LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 80 78 Mircea cel Bătrân gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
lucrase mulți ani. Se despărțea de locul cel mai drag, cel al plăsmuirii creației sale. Peste puțin timp m-am reîntâlnit cu Doamna Lucreția, așa cum îmi place mie să-i spun și m a invitat acasă, să văd bustul părintelui stareț Iachint, cel care a slujit mulți ani la Mănăstirea Putna. Modelat în lut, bustul monumental era așezat pe o masă rotundă în sufragerie și ne privea cu resemnare. Îl cunoșteam pe părintele Iachint din povestirile detailate ale profesorului Claudiu Paradaiser
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Lucreția Filioreanu, 1978 col. Muzeul Literaturii Române Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 78 76 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint Starețul Mănăstirii Putna gips patinat 77x57x38cm semnat, datat stg. lateral, 2001 col. Mănăstirea Putna LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 80 78 Mircea cel Bătrân gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
dinainte, cum îmi place s-o numesc, aveau cele mai duioase nume). În vacanțele de la Mănăstirea Neamț, îi imita pe cei doi motani ai bucătăresei, sumbri și vărgați, Avacuc și Avacum; părea că are pîntecul cu greutate și barba părintelui stareț, chemîndu-l pe tata de peste gard. Haideți domnu' profesăr, la un rachiu de creștin". De izmă, adică. Brăduț putea imita orice. De la vechiul Buik al unchiului Iordan la nu'ș ce vietate. Pe crabul scos de sub pietrele cascadei de pe rîul Nil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Dar alături de erezie, datina ortodoxă este prezentă și ea la romanicii nord-danubieni, ei fiind separați de împăratul eretic, Valens (364-378). Astfel, la Tomis, avem o serie întreagă de episcopi, fideli ortodoxiei niceene. Acești numeroși și modești episcopi locali, "asemenea cu stareții din primele timpuri ale vieții noastre naționale" (Iorga), corespund chor episcopilor, "episcopi de țară" (sate), al căror rol a fost mare, nu numai în sud-est, dar și în Noricum, Raetia, Galia și Irlanda. Chorepiscopii fără reședință apar în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
context, lexicul religios al limbii române sud-dunărene a început, poate mai timpuriu decât în stânga Dunării, să primească o serie de termeni vechi slavi (bulgari) ce desemnau aspecte ale vieții religioase creștine: vlădică (sl. vladika), popă (sl. popu), călugăr (gr. kalogeru), stareț (sl. starci), duh (sl. duhu), rai (raj), iad (sl. jadu), sfânt (sl. svetu), mucenic (muceniku), moaște (mosti), jertfă (zretva), slujbă (sluzba), molitvă (molitva), pomană (pomenati), hram (hramu), taină (tajna), smerenie (smerjenje), milă (milovati), utrenie (utro), vecernie (vecer).61 Evoluția creștinismului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cărților de slujbă din slavonește în românește, acești termeni au fost "românizați", fiind menținuți în limba liturgică până azi. Iată lista lor: Duhul Sfânt (duh sviatâi), mucenic (muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a doua jumătate a secolului al IX-lea, de către apostolii Chiril și Metodiu, a fost adusă în Bulgaria, în timpul țarului Simeon. Atât liturghia cât și întreaga terminologie privind organizarea ritualului și a ierarhiei bisericești (utrenie, vecernie, molitvă, pristol, sfânt, troiță, stareț, vlădică) s-au răspândit în nordul Dunării, printre români, sub țarii Simeon și Petru, în prima jumătate a secolului al X-lea. Limba slavă veche a fost însușită de pătura socială dominantă, boierimea, de sorginte slavă ea însăși, până la asimilarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu, sfânt, stareț, vlădică, blagoveștenie și multe altele. Trebuie precizat faptul capital că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu o tipografie, ateliere de potcapuri, de cizmărie, instalații de prelucrare a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost, într-adevăr, realizat. La 26 februarie 1851, între Consiliul de administrație a mănăstirii și Wilhelm Stiber s-a încheiat un contract valabil pentru o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aducă lucrători specializați, iar mănăstirea, la rândul ei, se însărcina să procure mașinile necesare. Mașinile au fost aduse în țară pe la punctul de vamă Nimerceni la începutul anului 1852. La 29 februarie 1852, „mașina” a fost pornită „cu blagoslovenia părintelui stareț”. Se atestă astfel afirmația lui C. N. Tomescu că „cea dintâi fabrică de postav a avut-o ea” (mănăstirea Neamț). În cursul anilor 1853-1854 au fost aduse noi mașini. În însemnările ce cuprind cheltuielile făcute de către W. Stiber sunt trecute
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acea instalație mecanică, pentru că nu avem certitudinea că cele câteva mențiuni cuprind toate sumele de bani destinate achiziționării de mașini. Este neîndoielnic însă că, inițial, întreprinderea era mică și că ulterior a fost mărită. Aceasta rezultă din raportul arhimandritului Dionisie, starețul mănăstirii, făcut domnitorului în martie 1856, în care se spune: „am pus în lucrare pentru facerea unei alte fabrici de postav, într-un chip mai sistematic și mai productiv, din pricină că aceea de astăzi nu este îndestulătoare pentru monast[ire]”. Câteva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
singurul om în Moldova care încalcă privilegiul exclusiv al lui M. Kogălniceanu, nu citează în sprijinul său fabrica mănăstirii. Nu cumva această din urmă întreprindere nu era o fabrică ? Rezolvarea acestei dileme ne-o dă raportul mai sus amintit al starețului Dionisie, din care rezultă că fabrica lucra numai pentru nevoile mănăstirilor. Este totuși greu de crezut că, consiliul de conducere al mănăstirii a fondat o fabrică de postav mumai pentru a satisface nevoile vestimentare monahale. Bănuim că mănăstirea desfăcea postav
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau poate că însăși mănăstirea, o instituție religioasă, nu angaja decât un număr limitat de lucrători din afara mănăstirii, sau din alte cauze care în prezent nu ne sunt cunoscute; așa se face că la 9 iunie 1859, cămărașul mănăstirii raporta starețului „că fabrica de postav iaste cu totul lipsită de oameni trebuincioși pentru lucrarea postavului”. La acea dată, se spune în raport, la fabrică erau deja folosiți „părinți și frați” din mănăstire, „care au învățat foarte bine a lucra postav”. Totuși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și jumătate coți postav. Într-o însemnare, nedatată, s-a făcut calculul prețului de cost a 2.372 coți postav: postav alb, „boit”, roș, natural, nuatină, cergi etc. Autorul însemnării a notat că 381/2 coți postav au fost dați starețului, 31/4 „pentru vodă”, doi coți pentru „beizadele”. Știrile relative la condițiile în care funcționa fabrica sunt, după cum se vede, foarte sărăcăcioase. Totuși, ele îngăduie să tragem concluzia că fabrica a fost organizată pe baze diferite față de întreprinderile lui M.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
răsfrângă. Dar am depășit măsura cu vorba. Să-i dăm drumul în lume, să-l facem să cunoască ce se află dincolo de dealurile noastre, de pustietate, de mizerie. Dar el se ceartă cu toată lumea. O să se certe cu călugării, cu starețul și o să-l alunge. Va fi și mai rău, o rușine. Nu te mai da de ceasul morții. E un băiat bun. Ba chiar foarte bun. În mânăstire se va comporta conform regulilor, o să vezi. Geronimo o luă din loc
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și strânge șireturile bocancilor plini de unsoare și de praf. IV Mânăstirea era ca o pasăre mare cocoțată deasupra unui deal: odată cu primele umbre ale apusului, capătă înfățișarea sinistră a unui monstru stând la pândă. Giandomenico a fost condus la Stareț. Acesta, cu un aer deloc primitor, îi porunci să meargă în chilia pe care i-o va arăta un călugăr, să-și lase acolo traista și să se întoarcă la el: Grăbește-te, căci vreau să văd dacă într-adevăr
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Își tot repetă aceste bune intenții fără prea multă convingere. Așa s-a stabilit și nu se cuvine ca el, ultimul sosit, să schimbe cutume seculare și regulile de fier ale mânăstirii. Dar nu a fost scutit de amărăciune atunci când Starețul, după câteva zile, în mare grabă și vorbindu-i se sus, îi porunci să-și găsească alt nume în loc de Giandomenico. Nu era pregătit să devină un altul. La ora de rugăciune ieșea la câmp, dădea ocol mânăstirii, smulgea arbuști, frângea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nou, coridorul acela lung și întunecat și acea jelanie de glasuri nedeslușite și răgușite. Puterile îl părăsiră. Aleargă, aleargă și strigă, strigă...și se trezi asudat, cu capul plesnindu-i de durere și senzația că i s-au umflat mâinile. Starețul se purta cu el cu precauție, îl spiona; dacă îl vedea cu o carte în mână, se apropia, se interesa despre ce e vorba. Poate că e numai o impresie a băiatului, poate că Starețul voia doar să verifice în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
i s-au umflat mâinile. Starețul se purta cu el cu precauție, îl spiona; dacă îl vedea cu o carte în mână, se apropia, se interesa despre ce e vorba. Poate că e numai o impresie a băiatului, poate că Starețul voia doar să verifice în ce constă înzestrarea extraordinară a acelui mic călugăr bondoc și obraznic, prodigios atât la citit cât și la muncit. Toată lumea știa că-i place filosofia și poezia, vorbind despre ele ca un bătrân erudit. Dar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
prodigios atât la citit cât și la muncit. Toată lumea știa că-i place filosofia și poezia, vorbind despre ele ca un bătrân erudit. Dar cel ce are în grijă o turmă trebuie să-și dea seama despre starea oilor lui. Starețul s-a întrebat de multe ori, chiar și în discuțiile cu părintele Costantino, ce poate să ofere Ordinului și Bisericii un dominican agresiv și lacom de cunoștințe. A știut întotdeauna cum să se poarte cu novicii și, în general, cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
timpul ceilalți călugări îi spun că băiatul cu pricina studiază mereu și citește cărți în multe limbi. Părintele Constantin încercă să-i ia apărarea, invocând "invidia multora (urât păcat invidia pentru călugări) față de acea minte neostoită pururi contrazicându-și maeștri". Starețul însă nu-l slăbi, continuă să-l iscodească, să-l urmărească și să pună să fie urmărit pe furiș asfel încât să fie prins asupra faptului. Nu pregetă să-i spună: Campanella, Campanella, tu n-o să sfârșești bine! Se apropia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ca o abstracție sau teoremă, ci ca o ființă concretă și vie; o garanție pentru firea sa suspicioasă și totodată pătimașă. Viața la mânăstire se scurgea liniștit între rugăciuni, studiu și muncă. Un monitor în fiecare zi trebuia să raporteze Starețului tot ce se-ntâmpla la bibliotecă. Studiul era călăuzit și organizat de călugării mai în vârstă, ei dădeau de fapt cărți fiecărui și nu permiteau preferințele unuia sau altuia. Lui Tommaso mai ales i se refuzau textele cerute. Nu lipseau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
așa voiau, ci fiindcă era trimis dintr-o parte-ntr-alta, ca pe-o suveică, fiind el cel mai mic și mai robust, se foloseau de el pentru treburile umilitoare, inclusiv pentru cea de a goli oala de noapte a Starețului și a călugărilor mai bătrâni. Aproape nimeni nu ținea la el, toți se temeau de el, deși era doar un puștan. Simțea dușmănia în refectoriu, în biserică, în timpul plimbărilor, în bibliotecă, în grădină. A încercat să-i spună duhovnicului, dar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să-l transfere; e mai departe de Stilo, va simți și mai mult dorul de ai lui, pe care și acum îi simte, la o aruncătură de băț, chiar dacă nu sunt admise vizitele, dar o să iasă din ghearele acestui bălos Stareț ticălos și nerușinat, departe de călugării aceia băgăreți și pizmași. Desigur, din Placanica aproape că se poate simți răsuflarea părinților și a fraților; e de-ajuns o rafală de vânt ca să-i aducă mirosul de supă cu crutoane perpelite pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]