7,274 matches
-
utilizarea actelor de vorbire în orice domeniu cognitiv sau situație de comunicare - luăm contact nu atât cu limba, ca și vocabular sau sistem static de entități lingvistice, ci mai curând cu limbajul natural ca și concretizare, actualizare a unui vocabular static, așadar cu limbajul natural transfigurat, situat - funcție de domeniul cognitiv sau de situația de comunicare - în diferite ipostaze, forme sau tipuri ale acestuia. Cu alte cuvinte, ne 9 întâlnim în practica discursivă cu o serie de „specializări” ale limbajului natural, în funcție de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sensului și referinței unei unități lingvistice intervine datorită dihotomiilor între sens literal (fundamental) și sens figurat (contextual), între semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce țin de lexic sau de limba ca sistem static, pot fi actualizate în discurs într-un mod particularizant, cu sensuri adiționale (contextuale) și semnificații proprii locutorului, intenționale. Acest fapt ne impune contextualizarea sau analiza contextuală a intervențiilor discursive, pentru a determina sensul și referința intenționate de locutor, depășind astfel
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
termenul de enunțare. În timp ce enunțarea este „un act individual de utilizare a limbii” și prin acesta un „eveniment istoric”, produs într-un anumit loc și într-un anumit moment, enunțul este rezultatul acesteia. Enunțul, ca „structură semnificantă”, reprezintă un element „static” al activității discursive, având un „caracter procesual”.(Bidu Vrânceanu,1997:185). Rostul intrării în scenă, pe lângă termenul de enunț, suficient oarecum din punct de vedere logico-semantic, și a celui de enunțare, este acela de a pune în evidență faptul că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Sedentari, toți cei ce stați ore întregi la un birou, bolnavi țintuiți la pat, mențineți și întăriți tonusul vostru muscular. Efectuați pentru aceasta contracții musculare intense de scurtă durată (2-3 sec.) păstrând mușchii în aceeași poziție (izometrie). Acestea sunt exerciții statice care opun în mod voit rezistență sporită mușchilor care nu se pot deplasa. Iată câteva exemple: strângeți mâinile pe volanul (imaginar) al mașinii, de-o parte și de alta a lui, așezați-vă lângă un perete fără scaun, așezați fiind
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
continua, întindeți piciorul pe sol. Puteți, în continuare să amplificați mișcarea de detentă împingând întâi piciorul pliat împotriva rezistenței ce i-o opuneți cu mâinile (menținând bărbia-n piept), apoi relaxând mai mult, alternând de mai multe ori această împingere statică urmată de o mai mare destindere. Faceți apoi același lucru cu celălalt picior. Pe tot timpul exercițiului aveți grijă să vă mențineți ceafa dreaptă, bărbia sprijinită-n piept, pentru a garanta o detentă bună a lanțului muscular dorsal. 22 Căutați
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
decât consacrată sau de provincie sau că nivelul valoric al unui centru artistic nu-l depășește întotdeauna pe acela considerat, dintr-un motiv sau altul, marginal. În acest fel, lucrarea oferă șanse ideii că în pictura românească portretul, autoportretul natura statică sau peisajul nu sunt încărcături categoriale finite, ci reprezintă câmpuri de structuri difuze și plurale care nuanțează, fiecare în felul lor, moduri de gândire despre individualitate și istorie. În aceste condiții, cercetarea se plasează în zone marginale, în locuri elastice
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
cvasi-narațiuni și altele nu sunt considerate nici una, nici alta. Sunt formulate întrebări despre prejudecățile care consideră că narațiunile trebuie înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre cum poate fi depășită tentația categorizărilor picturale consacrate și despre narativitatea din portrete, autoportrete, naturi statice sau peisaje. Mai toate întrebările acestei cercetări rămân însă, într-o anume măsură, deschise, pentru că orice discurs îndreptat spre un obiect narativ pictural îl află deja numit de altcineva, îl află deja evaluat, apreciat, controversat și înconjurat de haloul altor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a acestei teorii, Kafelenos schițează, în Narrative Causalities, analiza grupului statuar în care Laokoon și fii săi sunt surprinși în instanțierea efortului disperat de a se elibera din strânsoarea șerpilor. În accepția autoarei, Laokoon este un exemplu reprezentativ de imagine statică în care apar informații, și pentru interpretarea funcției momentului reprezentat, și pentru construcția fabulei. Aici poziția personajelor informează privitorul despre lupta disperată a trupurilor în speranța descătușării de strânsoarea letală a șerpilor.Un posibil răspuns interpretativ ar putea considera comportamentul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
accentua caracterul provizoriu al narațiunii în imagine, conceptele narrative și narrative implications. În accepția ei, narațiunea implică un sjuzet, o fabula, cel puțin două evenimente și un actant recurrent. Implicațiile narative sunt atribute potențiale ale imaginii densificate în discursul scenelor statice ale vizualității. Ele înfățișează: “o întâmplare semnificativă dintr-o secvență și...actul unei prezențe antropomorfice” și valorifică acea: “bogăție ascunsă” la care se referă Wendy Steiner în Pictures of Romance. când analizează preaplinul nedesfășurat încă al temporalității încremenite din imaginea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ale vizualității. Ele înfățișează: “o întâmplare semnificativă dintr-o secvență și...actul unei prezențe antropomorfice” și valorifică acea: “bogăție ascunsă” la care se referă Wendy Steiner în Pictures of Romance. când analizează preaplinul nedesfășurat încă al temporalității încremenite din imaginea statică. Implicația narativă nu este atribut al tuturor imaginilor și nu apare în aceeași măsură în fiecare dintre ele. Ea vizează însă gradul de narativitate sau ceea ce face din imagine mai mult sau mai puțin o narațiune, prin considerarea setului de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
încărcate de semnificație în raport cu un proiect și univers umanizat. Există contribuții semnificative în analiza narativității înțeleasă ca forță densificată a imaginii. În Narrative Pictures. A Survey of English Genre and its PaintersSacheverell Sitwell arată că cele mai narative sunt imaginile statice în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri tematice sau activități perene. Nancy Wall Moure, în American Narrative Painting, consideră că cele mai multe potențialități narative apar în scenele vizuale cu subiecte istorice și mitologice și cele mai puține, în portrete și
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de comunicare, narațiunile verbale, care expun mai mult decât un episod și reprezentările vizuale ale unui moment izolat, oricât de diferite ar părea, selectează procedee interpretative comparabile. Kafalenos arată că privitorul unei reprezentări vizuale interpretează scena înfățișată într-o imagine statică în relație cu posibile evenimente anterioare sau ulterioare pe care le selectează din bagajul informațional achiziționat sau prin raportare la alte imagini. Într-un fel similar, la începutul unei lecturi, cititorul interpretează întâmplarea sau întâmplările povestite în relație cu o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Aceste procedee interpretative complementare, aflate în relație cu privirea imaginii și lectura textului, constituie surse de nedeterminare interpretativă pentru ambele medii de comunicare și permit o flexibilizare a discuțiilor despre narațiune în imagine. Implicat în percepția vizuală a unei imagini statice, ca și atunci când, în calitate de lector, este prins în receptarea unui text narativ, privitorul se angajează într-un proces mental complex. El construiește și uită fabulape care Kafalenos o definește ca pe o secvență ordonată cronologic:„pe care audiența o construiește
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
parțial sau deloc acoperite de ochiul privitor al imaginii. Calități narative Forțele narative din imaginile vizuale nu sunt însă egale, iar modalitățile de exprimare, prin pictură, ale narațiunii nu sunt întotdeauna aceleași. Implicațiile narative înțelese ca atribute potențiale ale imaginii statice nu apar, așa cum consideră Sitwell, Moure, Labov sau Steiner, numai în scene vizuale cu subiecte istorice sau mitologice sau în scene terifiante, ciudate, hilare, stranii și neobișnuite. Diminuarea sau amplificarea narativității fenomenelor vizuale poate fi studiată și plecând de la perspectiva
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
problemele ei. Unii teoreticieni prezintă narațiunile ca pe manifestări verbale care expun unul sau mai multe evenimente. Alții le definesc ca pe orice fel de reprezentări de evenimente, inclusiv non-verbale adică gesturi sau o combinații ale acestora, conectate cu imagini statice sau dinamice. Alții susțin că narațiunile trebuie să implice cauzalitatea, că trebuie să fie populate cu ființe individuale și lucruri, că trebuie să fie ancorate în experiența umană, că trebuie să constituie un întreg. Alții nu sunt de acord cu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ne scape pentru că suntem blocați în ideea categorizărilor picturale este unul din ritmurile realesau ceea ce ar putea fi cel mai aproape posibil de unul din ritmurile reale. Este posibil să nu vedem, prinși de impresia că privim o banală natură statică, ritmul care oferă picturii disponibilități narative. Pentru a-l sesiza trebuie să acceptăm separarea, așa cum spune Mieke Bal, a două moduri de a privi, the gaze/privirea: „încurajată de realismul transparent care șterge urmele operei” și the glance/privirea care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
nostru, cu măsura ritmurilor noastre”. Ea integrează vântul, ploaia, furtunile, stânca, peretele și trunchiul: „într-o devenire plurală”, le privește așa cum auzul ar asculta o simfonie și transpune, printr-un proces de narativizare, materialul pictural care le expune în forma statică a poveștii. Acest proces de narativizare/narrativisation a imaginii poate să reprezinte, așa cum ar spune Hayden White, o soluție la preocupările legate de felul în care cunoașterea picturii poate fi manifestată prin spunere. Discursul care narativizează imaginea picturală este discursul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
grupe musculare ale organismului uman; b)Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
motori), forța dinamică este de tip învingere iar dacă fibrele se alungesc, intrând în acțiune mușchii antagoniști („frenatori”), forța dinamică este de tip cedare (regim pliometric); c) Forță mixtă, combinată, când pentru învingerea rezistenței se întâlnesc contracțiile dinamice cu cele statice, alternând într-o succesiune diferențiată în raport cu natura actelor sau acțiunilor motrice. 3) În funcție de capacitatea de efort (în relație cu „puterea” individuală), forța se clasifică în: a) Forță absolută (sau maximă), manifestată într-o mișcare, independent de greutatea corporală proprie, ea
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
ambele picioare; 21. rostogolirea mingii cu partea internă a labei piciorului: înainte - înapoi, lateral, cu ambele picioare; 22. rostogolirea mingii cu partea externă a labei piciorului: înainte - înapoi, lateral, cu ambele picioare; 23. combinații de rostogoliri ale mingii, la alegere, static; 24. combinații de rostogoliri ale mingii, la alegere, din ușoară deplasare; D. Jocuri de mișcare specifice jocului de fotbal (îndemânare specifică în jocul cu mingea + viteză specifică); 25. Vânătorii la pândă Jucătorii împărțiți în mod egal pe două echipe (de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
situează la un nivel ridicat de sinteză și variabilitate, care se ocupă cu următoarele tipuri de organizare biologică: 1. Organismul studiază proprietățile unui individ mediu al unei specii. 2.Populația studiază proprietățile unui grup de organisme din punct de vedere static sau dinamic. 3. Comunitățile de organisme studiază biocenozele, care reprezintă biocenotica și care luată în relațiile sale funcționale intime cu biotopul, formează biogeocenoza sau ecosistemul. 4. Biosfera. Pentru problemele de combatere integrată, fără a minimaliza problemele de autoecologie sau ale
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Sedentari, toți cei ce stați ore întregi la un birou, bolnavi țintuiți la pat, mențineți și întăriți tonusul vostru muscular. Efectuați pentru aceasta contracții musculare intense de scurtă durată (2-3 sec.) păstrând mușchii în aceeași poziție (izometrie). Acestea sunt exerciții statice care opun în mod voit rezistență sporită mușchilor care nu se pot deplasa. Iată câteva exemple: strângeți mâinile pe volanul (imaginar) al mașinii, de-o parte și de alta a lui, așezați-vă lângă un perete fără scaun, așezați fiind
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
continua, întindeți piciorul pe sol. Puteți, în continuare să amplificați mișcarea de detentă împingând întâi piciorul pliat împotriva rezistenței ce i-o opuneți cu mâinile (menținând bărbia-n piept), apoi relaxând mai mult, alternând de mai multe ori această împingere statică urmată de o mai mare destindere. Faceți apoi același lucru cu celălalt picior. Pe tot timpul exercițiului aveți grijă să vă mențineți ceafa dreaptă, bărbia sprijinită-n piept, pentru a garanta o detentă bună a lanțului muscular dorsal. Căutați flori
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
greutate sub normal, fără a fi distrofică. Sistemul ganglionar limfatic aparent indemn. Sistemul osteo-articular integru. Aparatul respirator: respirația este mixtă, cu dominanță toracală. Aparatul cardiovascular, digestiv, genito-urinar: nu sunt suficiente date. Atitudinea: ținută dreaptă în ortostatism, fără devieri patologice. Echilibrul static este relativ bun - proba Romberg este negativă. Echilibrul dinamic are o dezvoltare decalată față de nivelul așteptat al vârstei cronologice. Copilul aleargă, urcă scările, dar cu neîndemânare, cu suprapunerea unor mișcări inadecvate; apar astfel frecvente mici accidente, Ilinca împiedicându-se sau
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
reprezentat - indicele de înălțime - greutate este normal. Sistemul ganglionar limfatic aparent indemn. Sistemul osteo-articular integru. Aparatul respirator: respirația este mixtă, cu dominanță diafragmatică. Aparatul cardiovascular, digestiv, genito-urinar: nu sunt suficiente date. Atitudinea: ținută dreaptă în ortostatism, fără devieri patologice. Echilibrul static este relativ bun - proba Romberg este negativă. Echilibrul dinamic este bun, conform vârstei cronologice. Motricitatea activă (voluntară): motricitatea grosieră este bine dezvoltată. Amplitudinea mișcărilor este adecvată pentru toate tipurile de gesturi. Viteza mișcărilor este apropiată de normal. Forța musculară este
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]