5,507 matches
-
iluziei lui MulIer-Lyer. În acest al doilea caz au intervenit o serie de factori perturbatori la nivelul obiectului (adăugarea liniilor cu orientarea către exterior sau către interior) care au produs iluzia, creând senzația de "închidere" sau de "deschidere". Experimentul 2. Stimulul din figura de mai jos se arată subiecților în mod repetat, de 4-5 ori, cu creșterea timpului de expunere. Se procedează astfel: stimului este prezentat la tahistoscop; dacă nu dispunem de tahistoscop, stimulul este acoperit cu mâna de către experimentator, apoi
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de "închidere" sau de "deschidere". Experimentul 2. Stimulul din figura de mai jos se arată subiecților în mod repetat, de 4-5 ori, cu creșterea timpului de expunere. Se procedează astfel: stimului este prezentat la tahistoscop; dacă nu dispunem de tahistoscop, stimulul este acoperit cu mâna de către experimentator, apoi este descoperit pentru câteva fracțiuni de secundă, cerându-se subiectului sau subiecților să noteze pe o foaie de hârtie ce au văzut. Se procedează la fel de mai multe ori, cu condiția ca de la o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de către experimentator, apoi este descoperit pentru câteva fracțiuni de secundă, cerându-se subiectului sau subiecților să noteze pe o foaie de hârtie ce au văzut. Se procedează la fel de mai multe ori, cu condiția ca de la o prezentare la alta a stimulului să crească timpul de expunere. Vom constata că la primele prezentări percepția stimulului va fi eronată (unii subiecți scriu că au văzut niște pete, niște litere, alții că au descifrat cuvântul "psihologie" sau doar primele 2-3 litere). Pe măsură ce timpul de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sau subiecților să noteze pe o foaie de hârtie ce au văzut. Se procedează la fel de mai multe ori, cu condiția ca de la o prezentare la alta a stimulului să crească timpul de expunere. Vom constata că la primele prezentări percepția stimulului va fi eronată (unii subiecți scriu că au văzut niște pete, niște litere, alții că au descifrat cuvântul "psihologie" sau doar primele 2-3 litere). Pe măsură ce timpul de expunere crește, subiecții vor reuși să-și corecteze iluzia descoperind că din cuvântul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
crește, subiecții vor reuși să-și corecteze iluzia descoperind că din cuvântul dat lipsește o literă. În acest caz iluzia apărută se datorează intervenției unor factori perturbatori la nivelul mediului. Factorii perturbatori sunt reprezentați de timpul scurt de expunere a stimulului și de mâna experimentatorului, care, interpunânduse între subiect și obiect, a condus la deformarea percepției. Dacă stimulul ar fi fost prezentat de la început fără a fi acoperit de mâna experimentatorului și pentru o perioadă mai lungă de timp, mai mult
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
acest caz iluzia apărută se datorează intervenției unor factori perturbatori la nivelul mediului. Factorii perturbatori sunt reprezentați de timpul scurt de expunere a stimulului și de mâna experimentatorului, care, interpunânduse între subiect și obiect, a condus la deformarea percepției. Dacă stimulul ar fi fost prezentat de la început fără a fi acoperit de mâna experimentatorului și pentru o perioadă mai lungă de timp, mai mult ca sigur că iluzia n-ar fi apărut sau, oricum, n-ar fi fost atât de răspândită
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fi acoperit de mâna experimentatorului și pentru o perioadă mai lungă de timp, mai mult ca sigur că iluzia n-ar fi apărut sau, oricum, n-ar fi fost atât de răspândită. PSIHOLOGIE Experimentele demonstrează că percepția "deformează" într-adevăr stimulii, în lipsa cărora ele nu s-ar mai produce. De exemplu, iluzia lui Hering apare datorită suprapunerii peste un stimul (liniile paralele) a altui stimul (steaua), acesta din urmă fiind stimulul perturbator. Dacă stimulul perturbator este înlăturat (să presupunem că steaua
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
n-ar fi apărut sau, oricum, n-ar fi fost atât de răspândită. PSIHOLOGIE Experimentele demonstrează că percepția "deformează" într-adevăr stimulii, în lipsa cărora ele nu s-ar mai produce. De exemplu, iluzia lui Hering apare datorită suprapunerii peste un stimul (liniile paralele) a altui stimul (steaua), acesta din urmă fiind stimulul perturbator. Dacă stimulul perturbator este înlăturat (să presupunem că steaua desenată pe o hârtie transparentă și suprapusă peste paralele este dată la o parte), atunci iluzia nu va mai
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
oricum, n-ar fi fost atât de răspândită. PSIHOLOGIE Experimentele demonstrează că percepția "deformează" într-adevăr stimulii, în lipsa cărora ele nu s-ar mai produce. De exemplu, iluzia lui Hering apare datorită suprapunerii peste un stimul (liniile paralele) a altui stimul (steaua), acesta din urmă fiind stimulul perturbator. Dacă stimulul perturbator este înlăturat (să presupunem că steaua desenată pe o hârtie transparentă și suprapusă peste paralele este dată la o parte), atunci iluzia nu va mai apărea. Un al treilea argument
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de răspândită. PSIHOLOGIE Experimentele demonstrează că percepția "deformează" într-adevăr stimulii, în lipsa cărora ele nu s-ar mai produce. De exemplu, iluzia lui Hering apare datorită suprapunerii peste un stimul (liniile paralele) a altui stimul (steaua), acesta din urmă fiind stimulul perturbator. Dacă stimulul perturbator este înlăturat (să presupunem că steaua desenată pe o hârtie transparentă și suprapusă peste paralele este dată la o parte), atunci iluzia nu va mai apărea. Un al treilea argument care ne face să credem că
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Experimentele demonstrează că percepția "deformează" într-adevăr stimulii, în lipsa cărora ele nu s-ar mai produce. De exemplu, iluzia lui Hering apare datorită suprapunerii peste un stimul (liniile paralele) a altui stimul (steaua), acesta din urmă fiind stimulul perturbator. Dacă stimulul perturbator este înlăturat (să presupunem că steaua desenată pe o hârtie transparentă și suprapusă peste paralele este dată la o parte), atunci iluzia nu va mai apărea. Un al treilea argument care ne face să credem că percepția este o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
că percepția este o redare corectă a obiectelor îl constituie posibilitatea de corectare a iluziilor în chiar timpul desfășurării activității perceptive. Nu este vorba doar de o diminuare a iluziilor o dată cu vârsta, ci de însăși dispariția lor în activitatea cu stimulii. Acest fapt ne-a fost demonstrat chiar de experimentul 2. Dacă în primele faze subiecții percepeau eronat stimulul, spre sfârșitul experimentului, pe baza măririi timpului de expunere, iluzia s-a corijat. Percepția este un mecanism adaptativ al individului, corectarea iluziilor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
desfășurării activității perceptive. Nu este vorba doar de o diminuare a iluziilor o dată cu vârsta, ci de însăși dispariția lor în activitatea cu stimulii. Acest fapt ne-a fost demonstrat chiar de experimentul 2. Dacă în primele faze subiecții percepeau eronat stimulul, spre sfârșitul experimentului, pe baza măririi timpului de expunere, iluzia s-a corijat. Percepția este un mecanism adaptativ al individului, corectarea iluziilor fiind expresia lui directă. Dacă omul ar persista în reflectarea eronată a obiectelor și fenomenelor din jurul său, ar
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
latura de 4 cm care este utilizat ca etalon, iar pe celelalte pătratele negre lipite au dimensiuni mergând de la 2-9,5 cm, diferența dintre pătratele învecinate fiind de 0,5 cm. Subiectul stă la o distanță de 1 m față de stimulul etalon, cartonașele de comparație vor fi prezentate de la o distanță de 2-3-6 m. Cartonașele se prezintă în serii ascendente și descendente, se începe cu seriile descendente aplicându-se 4 serii de cartoane de la distanța de 3 m, 8 serii de la
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
-se 4 serii de cartoane de la distanța de 3 m, 8 serii de la 6 m, 4 serii de la 2 m, sarcina subiectului este de a specifica de fiecare dată dacă pătratul comparat este mai mare, egal sau mai mic decât stimulul etalon. În partea a doua a experimentului cartoanele sunt așezate la distanța de 6 m iar subiectul este invitat să privească tot timpul stimulul de comparație printr-un orificiu de 5 mm diametru făcut într-un carton care va fi
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a specifica de fiecare dată dacă pătratul comparat este mai mare, egal sau mai mic decât stimulul etalon. În partea a doua a experimentului cartoanele sunt așezate la distanța de 6 m iar subiectul este invitat să privească tot timpul stimulul de comparație printr-un orificiu de 5 mm diametru făcut într-un carton care va fi fixat pe un suport în așa fel încât să nu se vadă decât pătratul negru pe o mică porțiune de carton prin urmare stimulii
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
stimulul de comparație printr-un orificiu de 5 mm diametru făcut într-un carton care va fi fixat pe un suport în așa fel încât să nu se vadă decât pătratul negru pe o mică porțiune de carton prin urmare stimulii de comparat vor fi priviți în viziune redusă pentru a se suprima principalii indicatori ai distanței, dar stimulul etalon va fi privit în viziune normală. Se fac 8 serii de măsurări. Prezentarea stimulilor de comparat se face în aceeași ordine
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pe un suport în așa fel încât să nu se vadă decât pătratul negru pe o mică porțiune de carton prin urmare stimulii de comparat vor fi priviți în viziune redusă pentru a se suprima principalii indicatori ai distanței, dar stimulul etalon va fi privit în viziune normală. Se fac 8 serii de măsurări. Prezentarea stimulilor de comparat se face în aceeași ordine ca și în prima parte a experimentului. Se stabilește punctul de egalizare subiectivă, după metoda limitelor modalitate prin
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o mică porțiune de carton prin urmare stimulii de comparat vor fi priviți în viziune redusă pentru a se suprima principalii indicatori ai distanței, dar stimulul etalon va fi privit în viziune normală. Se fac 8 serii de măsurări. Prezentarea stimulilor de comparat se face în aceeași ordine ca și în prima parte a experimentului. Se stabilește punctul de egalizare subiectivă, după metoda limitelor modalitate prin care se pot calcula indicii de constanță cu ajutorul formulei: (R-S)/(O-S), unde, * R
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
stabilește punctul de egalizare subiectivă, după metoda limitelor modalitate prin care se pot calcula indicii de constanță cu ajutorul formulei: (R-S)/(O-S), unde, * R valoarea răspunsului subiectului, adică suprafața aparentă subiectivă a pătratului stabilită prin metoda limitelor; * O suprafața stimulului, a obiectului etalon; * S suprafața teoretică a stimulului de comparat, valoarea care ar trebui atribuită acestui stimul de comparare pentru ca mărimea lui unghiulară și deci imaginea sa retineană să fie egală aceleia a obiectului etalon dacă constanța n-ar exista
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
modalitate prin care se pot calcula indicii de constanță cu ajutorul formulei: (R-S)/(O-S), unde, * R valoarea răspunsului subiectului, adică suprafața aparentă subiectivă a pătratului stabilită prin metoda limitelor; * O suprafața stimulului, a obiectului etalon; * S suprafața teoretică a stimulului de comparat, valoarea care ar trebui atribuită acestui stimul de comparare pentru ca mărimea lui unghiulară și deci imaginea sa retineană să fie egală aceleia a obiectului etalon dacă constanța n-ar exista; aceasta pentru 3 m ar fi S=(OX3
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cu ajutorul formulei: (R-S)/(O-S), unde, * R valoarea răspunsului subiectului, adică suprafața aparentă subiectivă a pătratului stabilită prin metoda limitelor; * O suprafața stimulului, a obiectului etalon; * S suprafața teoretică a stimulului de comparat, valoarea care ar trebui atribuită acestui stimul de comparare pentru ca mărimea lui unghiulară și deci imaginea sa retineană să fie egală aceleia a obiectului etalon dacă constanța n-ar exista; aceasta pentru 3 m ar fi S=(OX3), la 6 m S=(Ox6) Dacă distanța este perfectă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de privire; dacă cercul îl privim oblic forma lui pe retină devine o elipsă. Cu toate acestea noi continuăm să vedem în anumite limite figura ca cerc, ceea ce arată că forma văzută a obiectului nu se schimbă odată cu schimbarea poziției stimulului față de linia de privire. Pentru demonstarea acestei constanțe în condiții de laborator se prezintă subiectului un cerc de 15 cm diametru căruia i se pot da diferite înclinații acesta este stimulul etalon. La dispoziția subiectului se găsesc diferite forme eliptice
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
văzută a obiectului nu se schimbă odată cu schimbarea poziției stimulului față de linia de privire. Pentru demonstarea acestei constanțe în condiții de laborator se prezintă subiectului un cerc de 15 cm diametru căruia i se pot da diferite înclinații acesta este stimulul etalon. La dispoziția subiectului se găsesc diferite forme eliptice pe care el le poate privi direct timp de 5 s sau printr-un obturator 1/4 s și trebuie să le compare cu stimulul etalon alegând-o pe cea care
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pot da diferite înclinații acesta este stimulul etalon. La dispoziția subiectului se găsesc diferite forme eliptice pe care el le poate privi direct timp de 5 s sau printr-un obturator 1/4 s și trebuie să le compare cu stimulul etalon alegând-o pe cea care i se pare cea mai apropiată acestuia. Constanța formei depinde de unghiul de întoarcere al obiectului și de distanță; constanța cea mai mare se obține în cazul distanței de 1 m și a înclinației
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]