2,736 matches
-
la piața cutare, precum și a CV-ului lui Berlusconi, vecin în aceeași conversație, întâmplător sau nu, cu un chestionar în toată regula cu privire la Dracula. Și n-am greșit luând-o pe acolo pentru că am ajuns, pe neașteptate, în niște străduțe strâmte, vesele și colorate, cu vitrine cu cercei în modele neobișnuite și altele cu grămezi de fructe. Mai încolo, niște scaune mov dorm în curtea unei cafenele, la ora prânzului, deopotrivă cu întregul oraș, deopotrivă cu întreaga Sicilie. Nimic nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pe lângă vila nu știu cărui scriitor, mi-a arătat cum ajung acasă. A doua zi, pe când m-am întors să pozez locuința aia, m-am uitat cu un pic de invidie la niște pantofi verzi cu tocuri înalte și o fustă bleumarin strâmtă și frumos croită, tânăra îmbrăcată așa și impecabil coafată, ieșea în grabă din curtea vilei, purtând cu ea o altă imagine clasică a Italiei. De la italience învățasem să-mi întind părul și mi se părea suprema formă de eleganță, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
întotdeauna; n-a venit toată lumea, de pildă, Mircea și Dana, nu. dar au venit, totuși, destul de mulți, unii pe care nu i-am mai vazut de câțiva ani, cred. Anca, într-o nouă prezentare, tunsă și cu o fustă destul de strâmtă... cu un fermoar mai mult decât vizibil la spate... atât de vizibil că-i dăduseră lacrimile lui Radu de câte exerciții de alunecare a privirii a făcut. apropo de Radu, bănuiesc că ai aflat că s-a mutat... dar probabil
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
să se ridice că îl cheamă Sfîntul pentru a o întîlni pe Teodora. Sosit la casa Sfîntului nu-l află. Îndrumat de ai casei, aleargă în direcția indicată. "Și m-am aflat fără de veste, ne spune ucenicul, într-un loc strîmt, foarte greu de suit și trecîndu-l cu multă frică și osteneală am ajuns la o poartă mare încuiată bine, și căutînd înăuntru pe o ferestrue nu cumva voi vedea pe vreun cunoscut ca să-mi deschidă, văzui două mueri jupînese cinstite
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
primei nopți vor trece prăpastia care desparte Antepurgatoriul de Muntele Purgatoriu. La trecerea prin Poarta Purgatoriului, lui Dante i se imprimă pe frunte cele șapte "P"-uri. Cărarea care duce spre purificare și mîntuirea, cum citim în Cîntul IV este strîmtă, dificilă și va fi cu greu străbătută de Dante. Pe cele șapte trepte ale Purgatoriului în ascendență, trufașii pe primul, invidioșii, cei plini de mînie, nepăsătorii, zgîrciții și risipitorii, pe penultimul sînt lacomii și pe al șaptelea își ispășeau pedeapsa
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
necesități noi pe care prevederea guvernanților nu le-a putut prevedea. Adăugînd la aceasta fluctuațiile politice, desele schimbări de guvern, lesne se va pricepe cum o măsură excepțională devine aproape normală și cum nu se poate pune o limită prea strîmtă facultății de a preîntîmpina niște cheltuieli neprevăzute cu resurse extraordinare". Poetul compară lucrarea administrației publice, definindu-i totodată rolul, cu a meseriașului ce are rolul de a produce obiecte de utilitate: "Administrația înlătură, prin puterea pe care i-o dă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
griuri aidoma asfaltului de pe o șosea răscolită de șrapnele, tonuri de albastru murdar pentru cerul Înnegurat de fumul venit de la casele În flăcări. Și un verde lichid ca ochii femeii pe care și-o amintea În acel peisaj, cu blugii strâmți pe picioarele lungi, sahariana kaki, părul blond strâns În două cozi legate cu elastice, geanta cu aparatele foto pe umăr, și un singur aparat pe piept. Olvido Ferrara mergând pe șoseaua care ducea la Borovo Naselje. Ea spusese ceva În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Incontestabilă. Ea a fost posibilă numai prin toleranța regimului, a cărei explicație credem că am dat-o, și, mai ales, prin fisurile și complicitățile care au existat, cu variații inevitabile, pe întreaga durată a regimului. Plasa avea uneori ochiuri mai strâmte, alteori mai largi. Despre unele demersuri și convorbiri oficiale receptive se fac unele referințe fugare și în Jurnalul de la Păltiniș. Constantin Noica era primit adesea, în diferite birouri culturale, cu bunăvoință, înțelegere, uneori și cu un fel de condescendență compătimitoare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
era doar un orășel. Siret era un ștetl evreiesc în adevăratul înțeles - social și literar - al cuvântului. Era tipul de ștetl al micilor orășele în care a înflorit și s-a vestejit viața evreiască din răsăritul Europei. O stradă principală strâmtă, de-a lungul căreia se înălțau două rânduri de case familiare cu etaj, unele înconjurate de grădini îngrijite, altele de terenuri părăginate, în care creșteau nestingherite bălării și scaieți... În aceste case locuiau, înghesuiți, evreii orașului: negustori, meseriași, funcționari, care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu patru clase și debutând cu 16 elevi și doi profesori, Liceul "Laurian" avea să devină vestita pepinieră de intelectuali din nordul Moldovei. La început de secol XX, clădirea liceului era printre singurele construcții impozante într-un Botoșani cu ulițe strâmte care se mândrea totuși cu o instituție cultural-educațională de renume. Trebuie menționat însă că transformarea gimnaziului în liceu s-a datorat insistențelor populației botoșănene. Oricum, este o trăsătură constantă crearea de școli secundare în provincia moldovenească prin eforturi și stăruințe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
145. 194 Este relevantă în acest sens descrierea unei clase de la liceul bucovinean din Rădăuți de către fostul elev Iulian Vesper, la 1919: Procentul cel mai ridicat îl constituiau elevii proveniți din mediul rural, tunși chilug, îmbrăcați în cămăși albe, ițari strâmți pe picior, în spate cu nelipsitele bondițe sau pieptărașe, serioși, privind cu un fel de recunoștință mută spre profesori. Printre dânșii, ca niște insulițe, plutea numărul restrâns al elevilor în civil", în I. Vesper, Memorii, p. 24. 195 Din datele
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nuanțat. Pentru lumea victoriană crinolina este un obiect vestimentar incomod care face prezența feminină de necontrolat, care izolează feminitatea de lumea socială și o transformă în spectacol public la reuniuni mondene, la Operă, pe stradă sau în prăvălii. Spațiul devine strâmt și intrarea femeii este interzisă, când crinolina încalcă normele și invadează teritorii rezervate masculinității și când generează, ca extensie a corpului feminin, forțe și tensiuni suplimentare. Pentru ochiul masculin crinolina este un simplu spectacol, un obiect lipsit de valoare utilitară
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Adăposturile silvestre. Speciile silvicole de lilieci își găsesc adăpostul atât în scorburi, cât și în fisurile din trunchiuri și chiar în spațiile înguste de sub scoarță. În general, sunt preferate scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă, deoarece acestea sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe pentru anumite specii de arbori. Astfel, scorburile din sălcii și plopi sunt căutate cu predilecție de Myotis daubentonii și Myotis bechsteinii, în timp ce
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
automobil. Sunt aici pericole înspăi-mîntătoare. Clonarea virtuală e o mare primejdie. Se mai produce și pierderea de contact cu realitatea, cu viața din cauza simulacrului, a ecranului interpus. Ne aflăm pe muchie de cuțit, cu prăpăstii de amblele părți, drumul e strîmt și trebuie să navigăm, avansăm fiind conștienți de riscuri. Cu-nosc multe persoane, mai ales intelectuali, sociologi și filosofi, care spun "E atît de periculos, nu trebuie să ajungem acolo". De altfel, acesta e adesea și atitudinea grupului Transversales Science/ Culture
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că mașina de spălat vase la asta servea, se ridica, se ducea, venea [...] Erau atitudini, comportamente pe care le deprinsese în familia socrilor și le păstrase ; el simțea asta, se potriveau cumva cu botinele, cu paltoanele de catifea, cu mănușile strîmte, cu oțetul maroniu și scriitorul italian ; cam așa fusese mereu, chiar cînd era mică, avea vreo opt ani, văzuse el bine și i-o spunea uneori la masă, era o burgheză, nu făcea zgomot cînd își mînca supa. Ironia face
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
liniei sprâncenelor sau prinde-l! b) Îngrijirea hainelor Hainele trebuie să fie curate și bine călcate. Nu te îmbrăca cu haine descusute, rupte sau cu nasturi lipsă! Îmbracă-te adecvat fiecărui anotimp, cu haine nici prea largi, dar nici prea strâmte! Încălțămintea să nu fie prăfuită, ci curată, lustruită și potrivită cu locul în care te afli. Parfumul trebuie să lase un miros discret. c) Gesturile Tușitul nu este jenant atâta timp cât folosești o batistă sau un șervețel pentru a nu împrăștia
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
mai târziu unul dintre principalii parteneri de polemică ai lui Eminescu, se distinge prin tonul vehement, prin mărturisirea obiectivelor editoriale, sugerate încă din articolul-program al revistei: La lucru, frați români! Să ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strâmtă a patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
seria jurnalelor cu un puternic discurs politic, militând pentru formarea statului național român. Tonul vehement este sugerat încă din articolul program, semnat de C.A. Rosetti: La lucru, frați români! Să ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strâmtă a patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de artă și persoane nobile. Mai târziu, ei au închiriat o casă, în locul unde se află acum, de la Richard Morarul, care până la sfârșitul anului a transferat terenul și clădirea în proprietatea comunității orașului spre folosința fraților. Însă terenul era foarte strâmt și nu prea mare . 24. La Cambridge, frații au fost primiți la început de autoritățile orășenești, care le-au dăruit o veche sinagogă aflată în vecinătatea închisorii. Dar vecinătatea închisorii era foarte deranjantă pentru frați, fiindcă exista o singură intrare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în Ordin au intrat adesea, din providența divină, persoane cărora li s-a părut corect și necesar să ajute prin oferirea unor condiții de viață mai decente. În unele locuri, însă, simplitatea fraților îi determinase să accepte spații atât de strâmte, încât nici măcar nu mai era cazul să se gândească la mărirea perimetrelor, fiind necesară mutarea completă a locuințelor. Prin urmare, pe vremea când fratele Agnello de Pisa, de sfântă amintire, mai era încă în viață, a fost nevoie să se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-l mărească și să-l păstreze». Este necesar - spunea Fericitul Francisc - ca fiecare discipol al lui Cristos să privească spre Cristos și crucea sa, și să fie întărit în spirit mergând în urma lui prin poarta cea îngustă și calea cea strâmtă (cf. Mt 7,13; Lc 13,24), și nu numai să se distanțeze de iubirea și posedarea lucrurilor pământești, ci să uite în mod total de ele. Astfel, va intra în moștenirea lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care s-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a merge în pământul pe care Domnul i-l arătase (Gen 12,1) prin divina sa inspirație. Pentru a alerga mai repede spre răsplata vocației cerești (cf. Fil 3,14) și pentru a putea intra mai ușor pe ușa cea strâmtă (Mt 7,15), a renunțat la bagajul bogățiilor pământești, conformându-se Celui care, din bogat ce era s-a făcut sărac pentru noi, le-a împărțit, le-a dat la săraci (cf. 2Cor 8,9), pentru ca astfel dreptatea sa să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dublu: este un vehicol agreabil, comod și, totodată, un cuib, un mic spațiu intim, ocrotitor: „Zi cu soare, ger cu stele... Hai, iubită la plimbare. Caii mușcă-a lor zăbale, surugiul e călare; Săniuța, cuib de iarnă (s.n.), e cam strîmtă pentru doi... Tu zîmbești?... ZÎmbirea-ți zice că e bună pentru noi.” Acest cuib de iarnă reprezintă o intimitate mobilă, euforizantă. Sania ușoară asigură legătura dintre cele două spații ale pastelurilor. Este agentul a două dorințe, a două reverii: satisface voința
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
210 Ilina Gregori, op. cit., p. 90. 211 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973, capitolul "Literatură și fantastic", pp. 182-201. Plecând de la premisa că literatura fantastică reprezintă "un teritoriu strâmt, dar privilegiat, de unde se pot formula ipoteze cu privire la literatură în general", Todorov ajunge la concluzia pripită că, în secolul XX, psihanaliza "a înlocuit (și a făcut prin asta inutilă) literatura fantastică". Dovada: "astăzi nu mai e nevoie să recurgi la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ideilor europene. Ele sunt fundamental active, militante. Forța lor de impact și expansiune este extraordinară. Fenomenul este de altfel originar, perceptibil încă din faza Goethe-Mazzini, care concepeau literatura europeană ca pe o idee în acțiune. Dincolo de orice limitări și țarcuri strâmte: mai întâi naționale, apoi prin logica intrinsecă a ideii vest continentale, continentale, extracontinentale. Când formula astfel de idei, Goethe avea un roman chinez în mână. Ideea europeană are o vocație universalistă prin faptul că ea oferă un principiu, un ghid
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]