KorAP: Find »[drukola/base=stres & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...106 107 108 ...434 >

10,831 matches

Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481

în plic sigilat. Datele astfel colectate au fost codificate, introduse într-o bază de date și supuse prelucrărilor statistice. 3.7. Prelucrarea datelor și interpretarea rezultatelor Pentru verificarea primei ipoteze (creșterea nivelului de hărțuire se asociază cu creșterea nivelurilor de stres, anxietate și depresie și invers) a fost calculat coeficientul de corelație Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
și interpretarea rezultatelor Pentru verificarea primei ipoteze (creșterea nivelului de hărțuire se asociază cu creșterea nivelurilor de stres, anxietate și depresie și invers) a fost calculat coeficientul de corelație Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă între fenomene (stres: 0,34 pentru pragul de semnificație 0,01, anxietate: 0,242 pentru pragul de semnificație 0,05, depresie: 0,443

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
depresie și invers) a fost calculat coeficientul de corelație Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă între fenomene (stres: 0,34 pentru pragul de semnificație 0,01, anxietate: 0,242 pentru pragul de semnificație 0,05, depresie: 0,443 la 0,01). Împărțind subiecții între hărțuiți și nehărțuiți (în funcție de mediana scorurilor obținute la LIPT), a fost aplicat testul t

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
242 pentru pragul de semnificație 0,05, depresie: 0,443 la 0,01). Împărțind subiecții între hărțuiți și nehărțuiți (în funcție de mediana scorurilor obținute la LIPT), a fost aplicat testul t care a confirmat că scorurile subiecților hărțuiți la scalele de stres și depresie sunt semnificativ mai mari decât scorurile obținute de participanții nehărțuiți. Nivelul de anxietate nu a fost însă semnificativ mai mare. Diferența semnificativă dintre nivelurile de anxietate a fost însă confirmată, tot prin testul t, între grupurile extreme, adică

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
au raportat cel mai mare nivel de hărțuire (prima și ultima cvartilă a scorurilor la LIPT). Prin calcularea coeficientului de regresie lineară (r = 0,35, r2 = 0,13 la pragul de semnificație 0,01) a fost determinat că 13% din stres a fost provocat de hărțuire. Este un procent considerabil, având în vedere că în prezent sunt recunoscuți numeroși alți factori responsabili pentru stresul de la locul de muncă (condițiile fizice, stresul de rol, sarcinile excesive de muncă sau subsolicitarea, planul de

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
0,35, r2 = 0,13 la pragul de semnificație 0,01) a fost determinat că 13% din stres a fost provocat de hărțuire. Este un procent considerabil, având în vedere că în prezent sunt recunoscuți numeroși alți factori responsabili pentru stresul de la locul de muncă (condițiile fizice, stresul de rol, sarcinile excesive de muncă sau subsolicitarea, planul de carieră, mediul social, birocrația ș.a.). Putem așadar conchide că între mobbing și stres, anxietate și depresie există o relație puternică, direct proporțională, ceea ce

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
de semnificație 0,01) a fost determinat că 13% din stres a fost provocat de hărțuire. Este un procent considerabil, având în vedere că în prezent sunt recunoscuți numeroși alți factori responsabili pentru stresul de la locul de muncă (condițiile fizice, stresul de rol, sarcinile excesive de muncă sau subsolicitarea, planul de carieră, mediul social, birocrația ș.a.). Putem așadar conchide că între mobbing și stres, anxietate și depresie există o relație puternică, direct proporțională, ceea ce se armonizează cu rezultatele celor mai multe cercetări din

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
că în prezent sunt recunoscuți numeroși alți factori responsabili pentru stresul de la locul de muncă (condițiile fizice, stresul de rol, sarcinile excesive de muncă sau subsolicitarea, planul de carieră, mediul social, birocrația ș.a.). Putem așadar conchide că între mobbing și stres, anxietate și depresie există o relație puternică, direct proporțională, ceea ce se armonizează cu rezultatele celor mai multe cercetări din domeniu. Pentru verificarea celei de-a doua ipoteze (persoanele care au obținut scoruri înalte la chestionarul de inteligență emoțională raportează un nivel de

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
hărțuire, indiferent de nivelul inteligenței emoționale. Așadar, victimele hărțuirii nu se deosebesc prin lipsa de inteligență emoțională, care nu poate fi considerată un factor în dinamica hărțuirii. Ipoteza a treia (dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, nivelul de stres este mai mic și invers) a fost verificată prin calcularea coeficientului de corelație Pearson (- 0.697 la 0,01), care a indicat existența unei relații inverse puternice. Așadar, prezența inteligenței emoționale, cu tot arsenalul de abilități de înțelegere corectă a

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
697 la 0,01), care a indicat existența unei relații inverse puternice. Așadar, prezența inteligenței emoționale, cu tot arsenalul de abilități de înțelegere corectă a propriilor trăiri, de controlare a manifestărilor dezadaptative și empatie are rolul de a reduce semnificativ stresul provocat de mobbing. Lipsa inteligenței emoționale, pe de altă parte, se traduce printr-o vulnerabilitate crescută în fața stresului. Regresia liniară a demonstrat că 48% din stres este controlat de intervenția inteligenței emoționale. Ipoteza a patra făcea presupunerea că, dacă nivelul

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
arsenalul de abilități de înțelegere corectă a propriilor trăiri, de controlare a manifestărilor dezadaptative și empatie are rolul de a reduce semnificativ stresul provocat de mobbing. Lipsa inteligenței emoționale, pe de altă parte, se traduce printr-o vulnerabilitate crescută în fața stresului. Regresia liniară a demonstrat că 48% din stres este controlat de intervenția inteligenței emoționale. Ipoteza a patra făcea presupunerea că, dacă nivelul inteligenței emoționale este crescut, atunci apelul la diferite strategii de coping se intensifică și el. Aplicarea corelației Pearson

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
trăiri, de controlare a manifestărilor dezadaptative și empatie are rolul de a reduce semnificativ stresul provocat de mobbing. Lipsa inteligenței emoționale, pe de altă parte, se traduce printr-o vulnerabilitate crescută în fața stresului. Regresia liniară a demonstrat că 48% din stres este controlat de intervenția inteligenței emoționale. Ipoteza a patra făcea presupunerea că, dacă nivelul inteligenței emoționale este crescut, atunci apelul la diferite strategii de coping se intensifică și el. Aplicarea corelației Pearson a demonstrat existența unei corelații pozitive puternice (0

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
la 0,01) între cei doi factori. Așadar, prin automotivare și recunoașterea emoțiilor, inteligența emoțională contribuie la mobilizarea resurselor interne de luptă împotriva agresiunii exterioare. Conform ipotezei a cincea, dacă se face mai mult apel la coping, atunci nivelul de stres este mai scăzut și invers. Coeficientul de corelație Pearson (- 0,254 la pragul de semnificație 0,05) demonstrează existența unei relații invers proporționale semnificative. Calcularea coeficientului de regresie liniară (r = 0,254, r2 = 0,065) arată că numai 6% din

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
și invers. Coeficientul de corelație Pearson (- 0,254 la pragul de semnificație 0,05) demonstrează existența unei relații invers proporționale semnificative. Calcularea coeficientului de regresie liniară (r = 0,254, r2 = 0,065) arată că numai 6% din varianța nivelului de stres e determinată de coping. Verificarea ipotezei a șasea (dacă eforturile de coping se intensifică, nivelul de hărțuire scade și invers) a fost făcută prin calcularea coeficientului de corelație Spearman. Acesta nu a fost însă semnificativ pentru nici un prag de semnificație

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
hărțuire nu a diferit esențial în rândul femeilor și al bărbaților, în schimb subiecții cu studii liceale au raportat un nivel de hărțuire mai mare decât cei cu studii universitare. 4. Concluzii Intervenția mobbing-ului conduce la apariția manifestărilor tipice pentru stres, anxietate și depresie în rândul victimelor hărțuirii psihologice. Inteligența emoțională a victimelor se dovedește neputincioasă în fața acestei agresiuni, dar contribuie direct și indirect, prin mobilizarea împotriva stresului, la reducerea efectelor sale negative. Strategiile de coping, și ele eficiente în fața efectelor

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
cu studii universitare. 4. Concluzii Intervenția mobbing-ului conduce la apariția manifestărilor tipice pentru stres, anxietate și depresie în rândul victimelor hărțuirii psihologice. Inteligența emoțională a victimelor se dovedește neputincioasă în fața acestei agresiuni, dar contribuie direct și indirect, prin mobilizarea împotriva stresului, la reducerea efectelor sale negative. Strategiile de coping, și ele eficiente în fața efectelor de ordin subiectiv ale hărțuirii, nu reușesc să influențeze dinamica mobbing-ului. Una dintre cele mai importante concluzii ale acestui studiu este aceea că mobbing-ul este un fenomen

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
of bullying at work, International Journal of Manpower, vol. 20, issue ½. Greenglass, E.; Schwartzer, R.; Jakubiec; Fiksenbaum L.; Taubert S. (1999), The Proactive Coping Inventory (PCI): A Multidimensional Research Instrument, a XX-a Conferință Internațională a Societății de Cercetare asupra Stresului și Anxietății (STAR), Cracovia, 12-14 iulie 1999. Goleman, D. (1998), Working with Emotional Intelligence, Bantam, New York. Goleman, D. (2001), Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București. International Labour Office (1998), „Violence at work”, HYPERLINK "http://www.ilo.org" www.ilo.org.

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
Personalitatea ca dispoziții trăsătură Trăsăturile sunt concepute interacționist, respectiv ca predispoziții comportamentale relativ stabile, însă manifestate și în funcție de caracteristicile situației. De pildă, conform acestei conceptualizări, anxietatea unei persoane este dată ca urmare a interacțiunii dintre trăsătura nevrotismului și gradul de stres indus de situație. Această concepție este reductibilă la formula interacționistă introdusă de Lewin: C = f(P, S). Pentru a putea aplica formula în practică este necesar ca situația să aibă cel puțin o dimensiune măsurabilă care să poată fi relaționată

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
independent de câmp). 4. Personalitatea ca sistem de legături S-R Această concepție anulează total trăsăturile. Persoana este redusă la un pattern de răspunsuri atașate unor situații stimul. Din această perspectivă, de exemplu, cercetătorul este interesat mai degrabă de intensitatea stresului produs de o anumită situație decât de măsurarea nivelului de anxietate. Deși există tendința de a asocia acest mod de conceptualizare cu tipul B de variabilitate, Argyle și Little au atras atenția că modele S-R permit o anumită posibilitate

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
este dificil de făcut pe un spațiu restrâns, de aceea mă voi limita la a aduce în discuție subiectul unuia dintre cele mai interesante workshop-uri susținute la această conferință. Este vorba de un concept modern de intervenție în situații de stres traumatic, sistem inițiat de J.T. Mitchell, în Canada, și care este pe punctul de a fi implementat de organismele specializate ale Eurocontrol în mediul controlorilor de trafic aerian. Critical Incident and Stress Management (CISM) pune în mișcare un mecanism care

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
ca dimensiune umană; 6. Problemele psihologice ale marketingului; 7. Autoevaluarea managerului; 8. Liderul și administratorul; 9. Creierul colectiv al organizației; 10. Tehnici noi în resurse umane; 11. Problema actuală; 12. Mijlocul carierei; 13. Structura stilului de conducere; 14. Rezistența la stres a conducătorului; 15. Critica constructivă; 16. Imaginea conducătorului. În primul capitol sunt abordate unele aspecte teoretice ale psihologiei conducerii: apariția și formarea ei ca ramură aparte, obiectul de studiu, principalele obiective, limitele acesteia, rolul psihologiei generale în dezvoltarea psihologiei conducerii

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
fiind o relație de subordonare, ierarhizare a stilurilor de conducere prezentate mai sus. Pentru a elabora această structură se propune o formulă de calcul cu ajutorul căreia obținem o ierarhizare a tuturor stilurilor de conducere utilizate în activitatea conducătorului. „Rezistența la stres a conducătorului” este cel de-al paisprezecelea capitol. Jarikov conștientizează și argumentează necesitatea cunoașterii de către manageri a factorilor care generează stresul în cadrul organizațional, a metodelor lor de diagnosticare, a strategiilor eficiente de intervenție și prevenire a problemelor legate de sănătatea

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
formulă de calcul cu ajutorul căreia obținem o ierarhizare a tuturor stilurilor de conducere utilizate în activitatea conducătorului. „Rezistența la stres a conducătorului” este cel de-al paisprezecelea capitol. Jarikov conștientizează și argumentează necesitatea cunoașterii de către manageri a factorilor care generează stresul în cadrul organizațional, a metodelor lor de diagnosticare, a strategiilor eficiente de intervenție și prevenire a problemelor legate de sănătatea mentală și fizică a angajaților provocate de acești factori perturbatori. În prima parte a capitolului, făcând apel la o serie de

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
lor de diagnosticare, a strategiilor eficiente de intervenție și prevenire a problemelor legate de sănătatea mentală și fizică a angajaților provocate de acești factori perturbatori. În prima parte a capitolului, făcând apel la o serie de teorii și studii asupra stresului organizațional, autorul încearcă să arate unele modalități practice care pot fi utilizate de manager pentru a ieși din situațiile stresante. În cea de-a doua parte sunt prezentate două documente: primul reprezintă o listă cu sugestii pentru a face față

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
organizațional, autorul încearcă să arate unele modalități practice care pot fi utilizate de manager pentru a ieși din situațiile stresante. În cea de-a doua parte sunt prezentate două documente: primul reprezintă o listă cu sugestii pentru a face față stresului, care a fost elaborat în 1996, la solicitarea mai multor organizații ai căror angajați lucrau într-un mediu organizațional stresant; cel de-al doilea este o programă care ajută la creșterea rezistenței la stresul ocupațional a personalului de conducere. „Critica

Revista de psihologie organizațională (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]