6,207 matches
-
regulilor SCB necesită mai întîi o desemnare a elementelor la care se vor aplica (Guimelli, 1994). Într-o primă fază, printr-un chestionar asociativ, li se cere subiecților să citeze trei termeni induși în urma prezentării unui cuvînt-stimul care evocă reprezentarea studiată sau, cel mai adesea, un element central sau periferic al acesteia (de exemplu, "fraternitate" sau "egalitate" pentru RS a grupului ideal). Într-o a doua etapă, li se cere subiecților să "explice" de ce au ales respectivele asocieri (faza de justificare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
său demers" sau "activitatea persoanei chestionate" pentru a atenua ocolișurile induse de această tehnică (Abric, 1994, p. 63). Reușita acestui demers depinde de aptitudinea cercetătorului de a propune ipoteze fertile, surse potențiale de poziționări diferențiate în răspunsurile subiecților din eșantionul studiat. Aceste ipoteze au ele însele ca origine cunoașterea inductivă a temei de studiu, formalizarea teoretică îndrăzneață și elegantă, ca și capacitatea de a simplifica, de a trece de la bogata complexitate a realului la o structură explicativă modestă, dar activă (cf.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
legăturii dintre RS și conduitele ritualice, vom urma cea mai bună cale în ascensiunea acestui versant abrupt, luînd exemplul fenomenelor în care cele două nu se pot distinge. 4.2. "Mecanici" vrăjitorești: exemplul regiunii normande Sistemele vrăjitorești și de magie studiate, printre alții, de Evans-Pritchard, Mauss sau Moscovici ilustrează natura unor astfel de interconexiuni. Se știe că "a arunca o vrajă" înseamnă a-l face, accidental, pe cel asupra căruia cade, să "știe" că tocmai a primit una. Invers, a acuza
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Paul Gauguin, prin titlul celebrului său tablou: "De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm?". Astăzi ne aflăm într-o perioadă când domeniile cunoașterii își lărgesc ariile de cercetare, apar noi discipline, iar investigațiile se extind și asupra unor zone puțin studiate, asemenea domeniului inedit al sacrului. În același timp, în contextul evoluției contradictorii a artei secolului trecut, în situația reevaluării categoriilor (criteriilor) estetice și a valorilor consacrate în timp, în mediul unor interese predominant materiale, nevoia unor noi repere spirituale devine
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
alcătuirea conspectului floristic al regiunii, descrierea asociațiilor vegetale și a posibilităților de valorificare a florei spontane din acest ecosistem, dar nu în ultimul rând posibilitățile de valorificare a acestor cercetări în procesul instructiv - educativ. CAP. I. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI STUDIATE I.1. Așezarea geografică și relieful Județul Botoșani este situat la extremitatea nord estică a țării învecinându-se la sud cu județul Iași, la vest cu județul Suceava iar la nord și la est cu Ucraina și Republica Moldova. Între aceste
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Eminescu UP II - Vorona. Relieful se caracterizează prin prezența unor culmi deluroase prelungi, cu orientare generală nord-sud. Comuna Vorona se află situată în partea de est a Podișului Sucevei, pe șesul și terasele Siretului. Din punct de vedere geomorfologic zona studiată se încadrează în: unitatea Podișul Moldovei subunitatea Podișul Sucevei la V de apa Siretului la NV de Dealul Mare-Hârlău Altitudinile maxime se întâlnesc în nordul masivului Dealul Mare (400 m), Dealul Chiscovata (411m), Dealul Mare Sihăstrie 490 m, continuând să
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
507 genuri și 105 familii (D. Mititelu și T. Chifu, 1993), flora corespunzătoare pădurii Vorona reprezintă un procentaj de 24,37 %. Dacă ne raportăm la flora României cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii (Fig. 2). Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
9%). (Fig. 4 ) II. 3. 2. Analiza statistică a bioformelor Dintre cele 380 specii și subspecii inventariate în pădurea Vorona, 199 (52,5%) aparțin hemicriptofitelor (H), acestea dominând spectrul bioformelor și constituind fondul de bază al vegetației ierboase din zona studiată. ( Tabel nr. 2 Fig. 5) Dominanța hemicriptofitelor ilustrează un climat moderat, precum și ponderea mare a formațiunilor ierboase în teritoriul investigat. Deși ecosistemul luat în studiu este un ecosistem de pădure speciile din stratul ierbaceu sunt diverse. Următoarea categorie, ca reprezentare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Următoarea categorie, ca reprezentare în teritoriu, din spectrul bioformelor este cea a geofitelor (G) cu 60 de specii și subspecii (15,56%), acestea constituind principalul covor vegetal ierbos în prevernal și vernal al asociațiilor vegetale. Având în vedere că, ecosistemul studiat este unul de pădure, participarea fanerofitelor (Ph) la spectrul bioformelor este relativ redusă, cu 45 specii și subspecii (11,87%). Această situație este explicabilă prin relativa uniformitate a formațiunilor vegetale lemnoase din zona luată în studiu, care sunt edificate de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
iar restul au caracter nordic, vestic, atlantic și mediteranean. Elementele de origine nordică ale florei sunt reprezentate prin 38 specii și subspecii circumpolare (Circ.) . Prezența acestor elemente nordice specifice unui climat mai rece, se corelează cu caracteristicile generale ale zonei studiate, unde, pe fondul climatului temperatmoderat-continental, apar influențele altitudinale, precum și cele mai reci din nordul Europei. Elementele sudice, așa cum este și firesc, sunt slab reprezentate în cormoflora pădurii Vorona. Astfel, elementele pontice însumează 14 specii și subspecii din totalul florei din
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pondere (L8 18,46 %) se încadrează într-o categorie apropiată, iar plantele care intră în categoria L5 și L6 sunt specii de semiumbră (cu 11,6 % respectiv 14,24 %). Această situație este explicabilă având în vedere faptul că în zona studiată formațiunile vegetale ierboase predomină în poienile luminate și la marginea formațiunii lemnoase. În același timp, deși vegetația forestieră ocupă suprafața dominantă, datorită caracteristicilor ecologice ale pădurilor de fag, în amestec cu stejar și carpen, plantele de umbră sunt mai slab
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de tip C5 - 18,46 %, cu caracter intermediar, de la suboceanic la subcontinental, a căror arie de răspândire o reprezintă tot Europa Centrală. Corelat cu rezultatele obținute prin analiza elementelor floristice, indicele de continentalitate confirmă caracterul european al florei din regiunea studiată. -în privința umidității (U), majoritatea plantelor din această regiune preferă solurile moderat umede, reavăne (U5 - 27,96 %). Acest rezultat demonstrează caracterul mezofil al principalelor 67 formațiuni vegetale din pădurea Vorona. Se observă, în același timp, un procentaj ridicat al speciilor
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
însumăm procentajele corespunzătoare categoriilor de la N3 N9 ( 57,81%) constatăm că aproape jumătate din plantele care au fost inventariate preferă soluri cu un conținut în azot variind de la slab, la moderat. Această situație indică faptul că, impactul antropic în zona studiată este redus. II.4. Plante rare și ocrotite Situația speciilor și subspeciilor cu regim special, regăsite în cormoflora pădurii Vorona, a fost analizată pe baza literaturii de specialitate existentă (Oltean M. și colab., 1994; Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994; Negrean
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
dar în staționar se fac releveuri cel puțin o dată pe lună, începând de primăvara devreme și până toamna târziu (uneori, la comunitățile acvatice, se fac relevee chiar și iarna) (Tab. nr. 6). Mărimea suprafeței de probă diferă în funcție de tipul vegetației studiate și de întinderea spațială a fitocenozei. Prin studiul relației dintre numărul de specii și mărimea suprafeței, s-a observat că, o dată cu mărirea suprafețelor, numărul speciilor este într o continuă creștere. S-a ajuns la stabilirea arealului minim (ariei minime de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ecologici generali și locali. Sunt necesare două etape pentru efectuarea releveelor: o etapă pregătitoare (premergătoare), când se alege terenul, utilizând material cartografic la scară mare (1:5000 1:50.000), se analizează bibliografia referitoare la cadrul natural al regiunii de studiat (relief, substrat litologic, rețea hidrografică, climă, sol etc.). În această etapă se fac și unele reactualizări ale cunoștințelor privind metodologia studiului fitocenologic și se revăd unele cunoștințe floristice, mai ales la speciile greu de recunoscut. Se pregătesc materialele și aparatura
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
507 genuri și 105 familii (D. Mititelu și T. Chifu, 1993), flora corespunzătoare pădurii Vorona reprezintă un procentaj de 24,37 %. Dacă ne raportăm la flora României cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii. Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
și subspecii (3,16%), Brassicaceae cu 11 specii și subspecii (2,9%). Dintre cele 380 specii și subspecii inventariate în pădurea Vorona, 199 aparțin hemicriptofitelor (H), acestea dominând spectrul bioformelor și constituind fondul de bază al vegetației ierboase din zona studiată, urmează geofitele (G) cu 60 specii și subspecii, fanerofitele cu 45 specii și subspecii și terofitele cu 42 specii și subspecii. Procentaje foarte reduse realizează hemiterofitele, camefitele și epifitele. Din punct de vedere al elementelor floristice, pădurea Vorona aparține domeniului
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
iar restul au caracter nordic, vestic, atlantic și mediteranean. Elementele de origine nordică ale florei sunt reprezentate prin 38 specii și subspecii circumpolare (Circ.) . Prezența acestor elemente nordice specifice unui climat mai rece, se corelează cu caracteristicile generale ale zonei studiate, unde, pe fondul climatului temperat-moderat-continental, apar influențele altitudinale, precum și cele mai reci din nordul Europei. Elementele sudice, așa cum este și firesc, sunt slab reprezentate în cormoflora pădurii Vorona. Astfel, elementele pontice însumează 14 specii și subspecii din totalul florei din
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
însumăm procentajele corespunzătoare categoriilor de la N3 N9 (57,81%) constatăm că aproape jumătate din plantele care au fost inventariate preferă soluri cu un conținut în azot variind de la slab, la moderat. Această situație indică faptul că, impactul antropic în zona studiată este redus. În ceea ce privește plantele rare și ocrotite, am constatat că un număr de 371 de specii și subspecii nu sunt incluse în nici una dintre categoriile „Listei roșii”, iar 9 specii sunt distribuite pe următoarele categorii: 4 specii sunt rare: Dactylorhiza
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
unui eveniment sau al unei experiențe anume asupra celor care au asistat sau participat la ele; de unde și numele. Anchetatorul nu dispune de întrebări prestabilite, ca în ancheta prin chestionar, ci de o listă de puncte precise legate de tema studiată"73. Am considerat utile astfel de convorbiri pentru următoarele motive. În primul rînd, permit încrucișarea informațiilor culese pe bază de documente (și, în parte, de interviuri). În al doilea rînd, dau posibilitatea confruntării ipotezelor cu experiența persoanelor intervievate. În al
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de felurile de legături 90. Să se observe, pe de o parte, dacă sînt haotice sau ordonate și, de cealaltă, intensitatea sau forța relației (adică frecvența și durata interacțiunii). În al doilea rînd, este necesară măsurarea legăturilor între actori. Trebuie studiate tipurile de coordonare. Avem de-a face cu o autoritate ierarhică sau mai degrabă cu consultări și negocieri orizontale? Statuturile membrilor se suprapun? Este frecventă mobilitatea de la o organizație la alta? Trebuie apoi analizată problema centralizării. Lipsește centrul? Există mai
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
spus, adepții politicii comparate consideră că UE nu este o organizație internațională. Diferența dintre cele două abordări nu ține, de fapt, de concentrarea asupra actorilor sau a structurilor. În realitate, se pune mai degrabă întrebarea care aspect al UE trebuie studiat? și cum să fie studiat? În studiul Europei patriilor, explicațiile teoretice cheie sînt interesele naționale și suveranitatea, relațiile de putere interstatală, interdependența economică, construcția instituțiilor internaționale și regimurile politice transnaționale. Pentru a examina Europa partidelor, preocuparea ține de elemente explicative
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politice care trebuie mobilizate. În acest sens, sînt predispuse la un rol proactiv. La rîndul lor, cercetătorii americani și britanici se referă la noțiunile de variabile dependentă și independentă. Există două perspective. O dată cu dezvoltarea reuniunilor liderilor, FEP nu mai trebuie studiate numai ca variabile dependente, ci și ca variabile independente în raport cu UE. E vorba de a determina dacă partidele europene influențează UE și contribuie la legitimarea acesteia. Pentru Robert Ladrech, "dezvoltarea partinică transnațională a ajuns într-o etapă în care poate
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de modelaj sunt lucrări de reproducere a unor modele. De exemplu, la clasa I se pot modela din plastilină primele cinci litere studiate la abecedar, abordându-se astfel interdisciplinaritatea între lecțiile de abecedar având ca subiect - consolidarea primelor cinci litere studiate și abilități practice. Prin aceste lecții vom urmări consolidarea acestor sunete și a literelor corespunzătoare , recunoașterea lor în cuvinte și cunoașterea elementelor componente. Realizând literele învățate din plastilină, elevii vor avea în imaginația lor litera realizată de ei și o
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
2 Cunoașterea mediului în abordare interdisciplinară Disciplina Cunoașterea mediului pentru clasa I și clasa a II-a vine să realizeze o punte de legătură între elementele de cunoaștere a mediului acumulate de copii în grădiniță și disciplina Științe ale naturii studiată în clasele a III-a și aIV-a. Se asigură, în acest fel o continuitate a obiectivelor ciclului de achiziții fundamentale ( grupa mare, clasele I și a II-a) care vizează stimularea copilului în vederea perceperii și cunoașterii mediului, a intuiției
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]