15,401 matches
-
și mai rece, lângă turcoaz mai roșcat și mai cald; TURCOAZUL apare lângă albastru, mai vrde și lângă verde, mai albăstrui; VERDE apare lângă turcoaz, mai gălbui și mai cald, lângă galben mai albăstrui și mai rece. 3. Legea contrastelor succesive deoarece percepția este un fenomen ce cuprinde în mod curent secvene succesive sau posterioare. După cum s-a văzut ochiul omului trebuie să aducă fiecărei culori principalul ei contrast, fie valoric, fie complementar. Așa de pildă, privind câtva timp o siluetă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
lângă albastru, mai vrde și lângă verde, mai albăstrui; VERDE apare lângă turcoaz, mai gălbui și mai cald, lângă galben mai albăstrui și mai rece. 3. Legea contrastelor succesive deoarece percepția este un fenomen ce cuprinde în mod curent secvene succesive sau posterioare. După cum s-a văzut ochiul omului trebuie să aducă fiecărei culori principalul ei contrast, fie valoric, fie complementar. Așa de pildă, privind câtva timp o siluetă neagră pe fond luminos și închizând apoi brusc ochii, vom vedea imaginea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
vom constata că ele se înconjoară la un moment dat de o aureolă verzuie. (Planșa nr.9). Și dacă imediat după aceea mutăm brusc privirea pe o foaie albă vedem curând apărând un disc verzui, fenomen ce se numește contrast succesiv sau imagine negativă. Efectul simultan apare și între culori pure, care nu sunt exact complementare. Fiecare din cele două culori caută să o împingă pe cealaltă în complementarul ei, de cele mai multe ori amândouă pierd caracterul lor real, strălucind în efecte
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Contrastul alb-negru este cel mai tăios, dur, acționează asemenea unei lame bine ascuțite. Contrastele cromatice cele mai cunoscute sunt: contrastul culorii în sine; contrastul coloristic de lumină și umbră(numit și clarobscur); contrastul culorilor calde și reci; contrastul simultan si succesiv: contrastul culorilor complementare; contrastul coloristic de calitate; contrastul coloristic de cantitate. Contrastul culorilor în sine este cel dintre culori foarte diferite cum ar fi dintre roșu, galben și albastru. Acest contrast produce o impresie nu numai puternică ci și foarte
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
lecții speciale după efectuarea aplicațiilor unuia sau mai multor "teme plastice", la clasele mici, sub forma jocului "De a criticii în expoziție". Aprecierea rezultatelor școlare. Notarea. In realizarea actului de evaluare, măsurare și notare sunt corelate, prezentându-se ca etape succesive ale unui proces unitar. Putem distinge două modele de notare a rezultatelor școlare: de grup și individualizat. a) Modelul notării raportate la grup se caracterizează prin aprecierea fiecărui elev în raport cu ceilalți și cu nivelul așteptat. De fapt, modelul prezintă două
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
surprindă necesitatea apariției unor ciclări ale procesului de analiză. De exemplu, analiza de la punctul 5 poate arăta că un factor listat este irelevant, ceea ce duce la o corecție asupra selecției (punctul 4) sau la eliminarea unui subsistem (punctul 3). Corecțiile succesive ce se fac prin aceste ciclări au menirea de a ușura constituirea unei imagini sintetice utilizabile în formularea strategiei. Este probabil ca o reluare a procesului de analiză să genereze un rezultat îmbunătățit. Complexitatea influențelor factorilor acestui mediu impune ca
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se limiteze la propunerea unui instrument din arsenalul Managementului Cunoașterii, apt să fie luat În considerare la nivel național. Ca metodologie de abordare, se va aplica ceea ce În literatura de specialitate se numește funnel approach (abordarea pâlnie), adică o reducere succesivă de la general la concret. Primul pas este descrierea conceptului de Împărtășire a cunoașterii, cu particularitățile sale și avantajele pe care le poate crea În cadrul organizațiilor care sunt dornice să-l adopte. Al doilea pas este cel al adaptării procesului de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
viitor revoluționare, deopotrivă pozitive și restauratoare, fie și pe o altă treaptă, ale trecutului îndepărtat. Milenarism? într-un sens - da, chiar dacă structura axiologică, și ea ternară, a timpului propriu-zis milenarist este întrucâtva diferită: spre pildă, la Gioacchino da Fiore, erele succesive ale Tatălui, Fiului și Sfântului Duh sunt trepte ascendente ale unei scări și nu se supun formulei „negării negației”. b) Cele două trecuturi nu sunt însă deosebite doar prin depărtarea lor diferită de prezent și prin dominanta lor axiologică opusă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este decât simptomul unei dezordini interioare care se propagă prin intermediul discordiei de la nivelul stării de întrunire a aspectelor sufletelor până la segregarea claselor și, propriu-zis, la lupta lor. În sufletul conducătorului, conform aspectelor sufletești, sunt posibile trei configurații care reprezintă dominația succesivă a câte uneia: după „imperiul rațiunii”, vom avea „imperiul ardorii” și „imperiul dorinței”. Remarca lui Annas la acest pasaj este următoarea: „Or, această teză nu este verosimilă. De fapt, ceea ce ar corespunde dezunificării într-un stat ar fi mai degrabă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o presupoziție axiomatică care ar suna cam așa: binelui cel mai mic îi corespunde în pervertire răul cel mai mic, iar binelui cel mai mare îi corespunde în pervertire răul cel mai mare. Să aranjăm cele șase forme, în mod succesiv, pe o axă verticală, conform raportului bine maxim - rău maxim. Regalitate B I N E Aristocrație Politeia Democrație R Ă U Oligarhie Tiranie În acest caz, dacă ne imaginăm posibilitatea ca o cetate să existe în forma politică maximală care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mantic inspirat de zei stă la baza unor analogii pe care le-am putea urmări în câteva episoade platoniciene. În primul rând, Platon pare a fi interesat o posibilă sinteză a lor, fără să le vadă vreodată ca momente pur succesive ale gândirii. Să reluăm, de exemplu, celebrul paradox al dialogului Menon care vorbește despre infaibilibilitatea gândirii și posibilitatea progresului ei cert. De îndată ce pune problema achiziției unei cunoașteri, discursul se blochează în paradox: pe de o parte, omul nu poate căuta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
marca sursa iudaică a creștinismului dându-i o dimensiune universală. Caracterul de precursor al „proiectului Europa” cu care e investit Platon de către Patočka devine parțial vizibil. Dar este limpede că, până la realizarea lor în istoria europeană, temele platonice vor suferi succesive mutații. Cea asupra căreia insistă filosoful ceh în mod particular este aceea pe care o realizează Aristotel. Propriu lui Platon este faptul de-a considera că „filosofia începe acolo unde ceva începe a fi văzut, acolo unde discursul coerent ne
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rătăcită (Matei 18, 10-14). Îndrumătorul de mai sus și de la poalele Olimpului e un fel de păstor, și cine bate păstorul risipește turma (Zaharia 13, 7; Matei 26, 31; Marcu 14, 27). 2. Studiu de caz - Banchetul („Discursurile-martor” sau aproximările succesive) Ce urmărește succesiunea discursurilor din Banchetul? Cumva să demistifice progresiv iluziile iubirii? Posibil! Platon e aici, pur și simplu, metodic. Primele cinci discursuri, așa-numitele „discursuri-martor”, sunt preliminarii și lucrează prin aproximări succesive. Asta vrea să spună nu că ar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Studiu de caz - Banchetul („Discursurile-martor” sau aproximările succesive) Ce urmărește succesiunea discursurilor din Banchetul? Cumva să demistifice progresiv iluziile iubirii? Posibil! Platon e aici, pur și simplu, metodic. Primele cinci discursuri, așa-numitele „discursuri-martor”, sunt preliminarii și lucrează prin aproximări succesive. Asta vrea să spună nu că ar fi eronat conținutul lor sau că Platon nu le-ar admite în nici un fel (așa cum procedează Robin și Flacelière, de pildă). Lucrurile sunt mult mai simple. Platon face o istorie a concepțiilor despre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
între suflet și eu; dacă eul crede, sufletul crede. Abia dialogurile de maturitate vorbesc de transmigrație și de transcendența Formei. Mă interesează corelativul ontologic al transmigrației: Forma pe care vrea să o definească, există ea? Constituirea unui răspuns marchează etape succesive: de la problema definiției până la cea a ipotezei și a postulatului - problema definiției Formei, Forma devine ipoteză în Phaidon și postulat în Republica. Trecerea este de sesizat în modul de punere al întrebării: Hippias Maior (287c) întreabă dacă Dreptatea există; la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru a anula mobilitatea unui cărucior, după un timp de „cugetare”, îl introduce în spațiul delimitat de canapea și perete, fixându-l. Soluția acestei „probleme” practice este mintală deoarece nu a găsit-o tatonând efectiv, și nici învățând din erorile succesive. Perioada preoperatorie 6 (2-7/8 ani). Este o etapă pregătitoare pentru stadiul următor, dar care merită urmărită de sine stătător pentru importanța principalei sale achiziții. Ea se centrează în jurul funcției semiotice (sau simbolice), care constituie o premisă obligatorie Ă prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
scheme în vederea concretizării ș.a. Un rol pozitiv îl are numărul de repetări. Chiar și repetările suplimentare (după ce putem reproduce textul) sunt utile, contribuind la consolidarea informațiilor (desigur, fără exagerare, aceasta ducând la saturație). Însemnătate au și pauzele dintre două repetiții succesive. Într-o experiență subiecții au memorat: Ă 20 de numere, făcând 11 repetiții, fără interval între ele; Ă 20 de numere, cu doar 6 repetiții, având 5 minute pauză după fiecare prezentare a seriei. De aici, legea lui Jost: „Sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
face cu acest tip de structuri în perioada studiilor postuniversitare (Olby, 1974). Watson s-a străduit multă vreme să aplice schema „cine se aseamănă se adună” până să renunțe la ea și să descopere perechile corecte, eminamente pe calea eliminărilor succesive (Watson, 1968). Din acest exemplu reies mai multe aspecte importante. În primul rând, a existat un transfer negativ la nivelul perechilor de baze, însă, fără îndoială, în ansamblu a existat un transfer pozitiv. Adică, fără presupunerea inițială a lui Watson
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
p. 35). Wallach și Kogan (1965) au mai folosit zece teste de inteligență generale, care includeau subteste din WISC, SCAT (School and College Ability Tests - teste de capacitate pentru școli și universități) și STEP (Sequential Tests of Educational Progress - teste succesive pentru progresele la învățătură). Ei au găsit corelații de 0,41 între testele de creativitate, 0,51 între testele de inteligență și 0,09 între testele de creativitate și cele de inteligență. Wallach și Kogan (1965, 1972) au împărțit subiecții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ideile sale nu erau considerate amenințătoare de către regimul comunist În curs de consolidare, ci privite mai degrabă ca o completare a lucrărilor academice publicate În primii ani ai tranziției (voluminoasa operă Tratat de medicină socială a trecut prin trei imprimări succesive În anul 1947) nu face decât să demonstreze cât de larg acceptată era eugenia atât ca teorie nu doar validă, ci și normativă, cât și ca strategie de analiză și definire a corpului politic. Ecouri ale Biopoliticiitc "Ecouri ale Biopoliticii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
facțiuni aflate în competiție conflictuală descoperă avantajele unei largi coaliții, care le permite să mobilizeze sprijinul electoral al unei majorități stabile de alegători și să-și protejeze astfel interesele împotriva facțiunilor ostile sau disidente prin controlul puterii executive. Înfrângerile electorale succesive pot convinge elitele aflate în minoritate că, pentru a evita excluderea permanentă de la putere, ele trebuie să-și modereze pozițiile politice și ideologice și să-și asigure o largă bază electorală. O astfel de moderație umple puțin câte puțin prăpastia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
chiar și atunci marcat de tarele maladiei sale, Lucrețiu pare absolut nefrecventabil pentru un creștin. Evident, se ocolește esențialul: reducția atomistă a oricărui adevăr, demontarea forțelor care însuflețesc lumea, absența unei creări datate a universului, sfârșitul său anunțat, recumpunerile lui succesive într-un ciclu mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod periculos la constituirea unei filosofii alternative la cea a vânzătorilor de iluzii catolice. E mult mai ușor să spui că Lucrețiu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de învățare prin experimentare și încercare-și-eroare este foarte limitată; soluțiile problemei generează, la rândul lor, alte probleme, pe o perioadă nelimitată de timp; prin urmare, nu există un criteriu clar de evaluare a calității unei soluții, deoarece, în timp, efectele succesive ale acestora sunt imposibil de monitorizat; deoarece nu există un criteriu pentru a ne da seama când am soluționat problema, procesul de soluționare se oprește conform unor criterii externe, precum lipsa timpului și a resurselor materiale sau apariția unor alte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
radicală. De exemplu, în România, schimbările de guvern au implicat o modificare aproape totală a partidelor la guvernare, iar politicile economice, în plan teoretic, diferă semnificativ. Însă, în cazul Olandei, creștin-democrații și laburiștii au făcut parte din mai multe guverne succesive, iar acest lucru s-a reflectat în diferențele reduse dintre politicile guvernamentale. I.i. joacă un dublu rol. În primul rând, reprezintă un factor decisiv în diminuarea diferențelor de politici și în transformarea evoluției dezvoltării sociale în sensul reprezentării sale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
propune să măsoare. Se presupune aici că nu au fost omise elemente care să inducă erori sistematice în măsurare. În al doilea caz, este necesar ca indicii să respecte cerințele de agregare a indicatorilor, ca și comportamentul lor la teste succesive. De aceea, la evaluarea acestor indecși trebuie urmărite cu atenție: - selecția variabilelor; - scalarea lor; - ponderarea și agregarea componentelor indicilor; - modalitatea specifică de validare ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen</Author><Year>2002</Year><RecNum>10</RecNum><record><rec-number>10
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]