9,822 matches
-
caracteristicile per-cepției la diferite nivele de vârstă). ( Pot fi utilizate diferite mijloace care să faciliteze observarea anumitor elemente de către copii: de exemplu, culori, litere boldite, indicatorul, semne indicatoare etc. Dirijarea observării poate fi realizată și prin valorificarea elementelor verbale (întrebări, sugestii, sublinierea ca indicii a unor similarități cu ele-mente cunoscute de către copii, eventual, observate în alte contexte etc.). ( Informațiile rezultate în urma valorificării acestei metode trebuie utilizate, fixate, reactualizate și în alte contexte. Observația capătă valoare de procedeu în cadrul unor metode ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
5-7 ani, iar proiectarea acestora de către educator trebuie avizată de inspectorul de specialitate; d) activități opționale activități propuse de către educator/educatoare, prin prisma cunoașterii/evaluării posibilităților/predispozițiilor/preferințelor copiilor și în urma consultării părinților acestora; pot fi valorificate, în acest sens, sugestiile de opționale venite din partea Ministerului (cel puțin la nivelul categoriilor de opționale) sau cadrul didactic proiectează (necesitând avizare) o astfel de activitate (în limitele: un opțional pentru nivelul de vârstă 3-5 ani, maximum două opționale pentru nivelul de vârstă 5-7
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
spiritul competitiv al membrilor grupului și gradul de interrelaționare care caracterizează grupul respectiv), după cum și în cadrul altor activități (lectura după imagini, povestirea, memorizarea etc.) pot fi proiectate și realizate episoade de activitate desfășurate pe grupe; vezi și exemplu ,,grupurilor", ca sugestie pentru planul aplicativ: grupul de descoperire de exemplu, într-o activitate de observare; grupul de confruntare în cadrul unei competiții; grupul de interevaluare realizat în vederea familiarizării copiilor cu activitatea și criteriile de evaluare în anumite contexte (de exemplu, juriul alcătuit din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ce ar fi dacă...? etc.). NOTĂ. Întrebările trebuie să răspundă anumitor exigențe vizând: * conținutul: * raportarea la temă; * eliminarea, în principiu, a digresiunilor; * forma: * întrebări simple, vizând un singur aspect; * exprimare corectă, concisă; * formulare logică; * corectare prin exemplul educatorului/educatoarei sau sugestie de reformulare de către copil sau de către un coleg a acestuia (cum altfel am mai putea răspunde?); o etapa finală vizând sistematizarea/sintetizarea ideilor. Ca demers alternativ, valorificat frecvent în cadrul activităților de educare a limbajului în grădiniță tocmai prin prisma reflectării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conștient de rolul său. Importante sunt, în acest ultim caz (și, adaptat, și în celelalte situații), repere precum: ,,modelul" de receptor/ascultător atent pe care copilul preșcolar îl are în cei din jur adulți, copii etc. (vezi, în acest sens, sugestia realizării periodice a unor grupe mixte din copii de la grupe diferite din grădiniță pentru derularea unor activități de audiere 275); încurajarea exprimării impresiilor, opiniilor referitoare la ceea ce s-a audiat, a formulării de întrebări, a ,,reproducerii" unor anumite pasaje (de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a cadrului didactic considerat emițător inițial, într-o primă abordare , mesaje de diferite tipuri: de orientare și comunicare (transmitere, respectiv solicitare de informații); de evaluare (afirmare a propriei opinii sau solicitare a opiniilor copiilor); de influență (oferire sau solicitare de sugestii); de decizie (exprimare a acordului/dezacordului); de exprimare a climatului emoțional (potențare sau diminuare a tensiunii comunicative); de integrare (exprimare a solidarității/opoziției) după Ioan Radu, Petru Iluț, Liviu Matei, apud Albulescu-Albulescu 2000: 63. 30 Vezi distincția dintre gesturile indicative
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pentru a sublinia accepțiunea cuvântului activitate în acest context. 258 În unele didactici se prezintă distinct printre ,,activitățile obligatorii de dezvoltare a vorbirii și educare a limbajului" preșcolarilor convorbirea după ilustrații vezi, de exemplu, Bulc 2005. 259 Vezi, de exemplu, sugestii pentru: Cunoașterea mediului: La plimbare, În grădina zoologică, Familia mea, Afară ninge (plouă), Casa noastră, Munca oamenilor în grădină, A sosit toamna, Pădurea și foloasele ei, Cum circulăm pe stradă (prin sat, oraș), Din munca părinților noștri, Aspecte din viața
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
arii curriculare: Povestea bobului de grâu, Povestea pâinii; Cioc, cioc, cioc, O rază, Frunza, Când stăpânul nu-i acasă (E. Gârleanu), Unde fugim de acasă (M. Sorescu), Povestea brazilor și a hârtiei (D. Botez) etc. Tudoran-Sabău-Antal 2004: 50. 263 Pentru sugestii privind povestirea/repovestirea, vezi: Tudoran-Sabău-Antal 2004: 45 Ridichea uriașă, Scufița Roșie, Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, Cenușăreasa, Hänsel și Gretel, Rățușca cea urâtă, Lebedele, Căsuța din oală, Iedul cu trei capre, Găinușa cea moțată, Punguța cu doi bani
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
25-27, Mitu-Antonovici 2005: 20-22, Boca-Miron-Chichișan 2002: 36-38, Vlad-Pop 2002: 29-30 etc. 267 Vezi structura jocului: conținutul, sarcina didactică, regulile jocului, acțiunile de joc Mitu-Antonovici 2005: 19; de asemenea, vezi caracteristicile metodei jocului didactic, prezentate supra (6.3.15). 268 Pentru sugestii de texte care pot fi avute în vedere pentru lectura educatorului/educatoarei în activități subordonate altor arii curriculare, vezi Tudoran-Sabău-Antal 2004: 50-52. 269 Pentru o perspectivă asupra criteriilor (informativ, formativ etc.) de selectare a textelor literare, a condițiilor pe care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
58-59). 277 Dificultățile în pronunție/exprimare se pot constitui în blocaje ale comunicării, alături de elemente precum: diferențe de ,,percepție", stereotipii, grad excesiv al emotivității manifeste, experiența negativă în comunicare, factori perturbatori existenți în mediu/context etc. Pâslaru 2003: 79-81. 278 Sugestii pentru gimnastica aparatului fono-articulator (jocul În oglindă, concursurile de strâmbături) în Dumitrana 1999: 67-58. 279 Vezi și principiile studierii (predării-învățării) limbajului ca perspectivă asupra elementelor care facilitează comunicarea, constituindu-se în același timp în condiții ale realizării acesteia Palmer 1965
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
perspectivă asupra elementelor care facilitează comunicarea, constituindu-se în același timp în condiții ale realizării acesteia Palmer 1965. 280 Pentru valorificarea teatrului de păpuși în descrierea personajelor, vezi Duță 2006: 7-10. 281 Mai rar, la grupa mare și pregătitoare. 282 Sugestii pentru povestiri create de copii (Tudoran-Sabău-Antal 2004: 46): Fapte bune, Povestea fulgului de nea, O întâmplare hazlie, Scrisoare către Moș Crăciun, O surpriză pentru mama, O faptă bună, Întâmplări din vacanță etc. 283 Vezi, de exemplu, caracterizarea conversației dintre copiii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
linii orizontale, verticale, oblice, șerpuite sub forma unor teme ca: Puncte pe umbreluță/petalele florii/aripioarele fluturașului, batistă etc.; Linii pe covor, Linii pe caiet, Franjuri, Șine de tren, Gard, Drumul spre bunica etc. Moraru 2003: 75. 288 Vezi și sugestii privitoare la ,,tabelul responsabilităților", alături de ideea realizării unui ,,jurnal" al grupei Preda 1999: 37-38, Schulman Kolumbus 1998: 67 (tabelul responsabilităților, calendarul, tabelul meteorologic, etichetele). 289 Boca-Miron, Chichișan 2002: 71. 290 Whitehurst&Lonigan, apud Schaffer 2005: 290. Pentru alte opinii prezentate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Pentru alte opinii prezentate în literatura de specialitate, vezi Dumitrana 2001. 291 Pentru ,,educarea limbajului în vederea pregătirii copilului pentru etapa de citit-scris"/metoda fonetică, analitico-sintetică, vezi și Pâslaru 2003: 111-117. Exemple în Secrieru 2006. 292 Schaffer 2005: 303. 293 Vezi sugestii pentru activitățile de lectură după imagini atât în activitățile de educare a limbajului, cât și în cadrul altor arii curriculare Educarea limbajului: Familia mea, Copiii la serbare, O faptă bună, De ziua mamei, Jocurile copiilor iarna, La școală, La plimbare, Vine
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2006: 162-164. 320 Vezi Taiban 1976 prin adaptarea materialelor, multe dintre jocuri pot fi valorificate în activitățile care abordează conținuturi din sfera literaturii pentru copii. 321 Exemple în Vrășmaș 2007: 91-94. 322 Antonovici-Nicu 2003: 21-22. 323 Vezi în acest sens sugestia pentru instituirea unei ,,Zile a poeziei" când fiecare copil/adult (frate/soră al/a copilului de la grădiniță, educator, părinte etc.) poate recita poezia preferată, chiar a unui ,,Caiet de poezii" Dumitrana 1999: 91-94. 324 Pintilie 1999: 109. 325 Vezi Dumitrana
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
evaluarea individuală, parțială, respectiv globală prin prisma obiectului evaluării: Cristea 2000: 136. 334 Pentru alte tipologii, vezi Boca-Miron, Chichișan 2002: 90-91, Mateiaș 2003: 26, Oprea 2006: 225, 233-245, Bulc 2005: 18, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 65-66, Voiculescu 2003: 93-94 etc. 335 Pentru sugestii de teme, vezi Boca-Miron, Chichișan 2002: 92-93 etc. 336 Pentru completări, nuanțări, vezi Oprea 2006: 246, Dan-Lazăr-Dumitrescu-Ploscar-Grijincu 2005, Mateiaș 2003: 26, Voiculescu 2003: 95-99, Toma-Nicolae-Itulescu-Ivan-Roman 2005 etc. 337 Pentru exemplificarea itemilor valorificabili în testele de evaluare inițială la diferite grupe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ca pulsare a materiei, ca puls al materio-temporalității), precum și nașterea religiei. Poemul The Book of Urizen, compus în versuri albe, cu cîte trei silabe accentuate, emană o forță sumbră și este însoțit de superbe desene, a căror monumentala forță de sugestie le anticipează pe cele care vor ilustra poemul Jerusalem (unde întîlnim cele mai frumoase gravuri ale lui Blake). The Book of Urizen, o adevărată șaga mitologica, se continuă cu The Book of Ahania (inițial pesemne intitulată A doua Carte a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un adevărat dans epic, de structură mitologic-arhaică. De altfel, numele curent al acestui dans este hula-hula, si nu putem să nu remarcam că numele lui Blake Bowlahoola, pronunțat [baulahu:la], are rezonantele cuvîntului ritmic hawaiian-polinezian h-ulahula, înzestrat cu forța de sugestie mitică. Astfel, Bowlahoola blakean, ca "Stomac" și "Lege" în același timp, sugerează dinamică "epic-mitică" interioară a stomacului, dansul biochimic și simultan psihochimic intern, prin care se constituie forțele-energiile vieții. Analogia Lege-Stomac credem că relevă, dincolo de ironie, dimensiunea interiorității dinamice a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sens, Dirac a unit cele două mari concepte științifice despre Dumnezeu cel al lui Newton și cel al lui Shaftesbury-Blake, în faimoasa lui identificare a lui Dumnezeu cu Marele Matematician ("matematicianul de cel mai înalt rang"). În plus, există unele sugestii că Platon ar fi derivat teoria să conform căreia cele mai mici particule din lume sînt constituite din triunghiuri din niște învățături secrete ale vechilor egipteni. Potrivit sistemului copernican, existau șase planete, ale căror orbite erau direcționate prin rotirea unor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
despre finalitate, putem spune că numai legată de posibilitățile formale ale ființei raționale (ale omului) dobândește și ea structură formală. În altă ordine de idei, finalitatea pare a introduce, dacă exprimăm prin ea intervenția plănuită (predeterminată, prestabilită), un cerc vicios. Sugestia aparține lui Kant și se susține mai ales dacă luăm în seamă principiile propriei sale filosofii (în legătură cu critica argumentelor privind existența lui Dumnezeu din Critica rațiunii pure și statutul ideii existenței lui Dumnezeu, ca postulat al rațiunii practice, din Critica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestuia din urmă, nici necesitatea cuprinsă în determinarea posibilului prin rațiune, întrucât nu este concept al rațiunii (adică Idee). Finalitatea nu ar fi decât "legitatea contingentului", cum spune Philonenko 95, unul dintre interpreții contemporani autorizați ai filosofiei kantiene, comentând o sugestie din Prima Introducere la "Critica facultății de judecare". Această formulă antinomică are șanse recognoscibile doar în planul particularului. Kant afirmă: "Deoarece admitem că omul este scopul creației numai ca ființă morală, avem în primul rând un motiv sau cel puțin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mediul filosofic. Totuși, în personalismul energetic, impulsul către tematizarea ei ține mai degrabă de rațiuni sistematice, de nevoia unei întemeieri formale a conceptului determinismului prin finalitate. Timpul și destinul sunt ipostazele aceleiași realități pe care o putem numi, după o sugestie bergsoniană, realitate temporală. Ele desemnează însă ordini "fenomenale" diferite: timpul, fenomenele periodice ale naturii, "ordinea unei dimensiuni omogene"; destinul, ordinea unității sufletești, a fenomenelor energiei personalizate. Timpul este, în ultimă instanță, o pură abstracție; destinul reprezintă realitatea însăși a unității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care ea îl propune. În capitolul "Personalism anarhic și personalism energetic" din lucrarea Personalismul energetic, locul în care autorul se ocupă de aceste forme ale per-sonalismului, recunoaștem o distincție (e drept, implicită) între ordinea de finalitatea și finalism. Folosesc această sugestie pentru a arăta că Rădulescu-Motru face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate, ci constructiv, neadmițând constrângerea legilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru că mă simt onorat să fac și eu parte din această lume minunată a fanilor opereiatunci când am comentat sau discutat împreună, la telefon sau față în față pe marginea cărților despre opera. Am fost și am rămas deschis tuturor sugestiilor și crtiticilor venite cu bună intenție din partea celor care iubesc cu adevarat opera, nu m-au deranjat observațiile pertinente și obiective venite din partea unor autentici oameni de cultură, în primul rând pentru faptul că ele s-au nascut în urmă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la Dresda în 1842. La caduta de' Longobardi a fost respinsă. În final Mocenigo a propus piesa lui Victor Hugo - Cromwell. Subiectul a fost acceptat și Piave s-a apucat de lucru. În tot acest timp Verdi a făcut numai sugestii marginale părând că de fapt nu face decât să testeze abilitatea colaboratorului sau. În Septembrie 1843 Piave a terminat libretul, titlul fiind schimbat mai întâi în Carlo în Iscozia (Carlo în Scoția) și apoi în Allan Cameron. În acest moment
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
au existat mai mult de 13 reprezentații. Trei luni după premieră, operă a fost reprezentată la Romă, iar Jacopo Ferretti, un poet care îi dedicase un sonet lui Verdi după premieră operei I due Foscari, i-a scris compozitorului cu sugestia de a face unele îmbunătățiri ale operei. Verdi i-a răspuns: ”Am remarcat și eu deficiențele operei chiar inainte de reprezentarea ei la Neapole, si nu-ți poți imagina cât de mult m-am străduit să le remediez. Încurcăturile provin
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]