2,764 matches
-
în serviciul statului. A fost membru al Societății Academice "Junimea" din Cernăuți ( societatea a ființat în perioada 1878-1938), începând din 1890. Din anul 1903 a fost membru al conducerii "Centralei Însoțirilor Economice din Bucovina". A fost mare proprietar la Noua Sulița. În plan politic a fost deputat în Dieta Bucovinei și în Camera Imperială din Viena. A activat în Partidul Poporal Național Român, apoi în Partidul Creștin Social Român. După 1910 va adera la fracțiunea conservatoare a Partidului Național Român din
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
reședința în Cernăuți) prof.Gheorghe Alexianu. Acest ultim mandat a durat până la 28 iunie 1940. A pus la dispoziția Societății Academice Junimea un teren în str. Alth, pentru construirea unui cămin studențesc. A fost cetățean de onoare al localității Noua Suliță ("Новоселиця"). În 25 martie 1944 s-a evacuat din Cernăuți, în localitatea Râșnov, județul Brașov. A decedat în 22 mai 1948 la Brașov. Publicație : Delegația română a ortodocșilor bucovineni în Parlamentul de la Viena (baronii Nicu Flondor, Constantin Hormuzachi și deputații
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
Flondor (n. 20 februarie 1900, Cernăuți - d. 29 noiembrie 1956, București),consulul României regale la Legația română de la Viena (1943-1944) căsătorit pe 13 iulie 1946 la Brașov cu Maria Vasiliu (d. 1979, București); Alexandru Flondor (n. 4 februarie 1902, Noua Suliță - d. 18 august 1987, Offenbach, Germania), Elena Flondor (n. 22. februarie 1904, Noua Suliță - d. 25 august 1944, Iași), căsătorită pe 29 iulie 1934 la Slobozia-Comăreștilor cu Dr. Petru Bohosievici (n. 28 octombrie 1904 - d. 21 august 1953, în Bîrlad
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
la Legația română de la Viena (1943-1944) căsătorit pe 13 iulie 1946 la Brașov cu Maria Vasiliu (d. 1979, București); Alexandru Flondor (n. 4 februarie 1902, Noua Suliță - d. 18 august 1987, Offenbach, Germania), Elena Flondor (n. 22. februarie 1904, Noua Suliță - d. 25 august 1944, Iași), căsătorită pe 29 iulie 1934 la Slobozia-Comăreștilor cu Dr. Petru Bohosievici (n. 28 octombrie 1904 - d. 21 august 1953, în Bîrlad ). Dr. Petru Bohosievici, soțul Elenei F., a fost prizonier în U.R.S.S. în al
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
răzbunare pentru moartea lui. Ele nu sunt mulțumite de perspectiva de a primi capul lui Gregor Clegane, deoarece aceasta nu e o plată cinstită: moartea lui Gregor nu este o recompensă, ci ea vine în urma loviturii primită în duel de la sulița otrăvită a Viperei Roșii. Toți vor război, dar în moduri diferite. Pentru a scăpa de ele, Doran le închide pe toate cele opt Șerpoaice în Turn. O tentativă îndrăzneață a Ariannei Martell - care l-a sedus pe Ser Arys Oakheart
Festinul ciorilor () [Corola-website/Science/321949_a_323278]
-
care erau în număr de peste 1.500. Magellan a încercat apoi să-i sperie arzând niște case din Buaya de astăzi, denumit atunci Bulaia. Mulți dintre războinici l-au atacat pe Magellan; el a fost rănit în braț cu o suliță și în picior cu un kampilan. Cu acest avantaj, oamenii lui Lapu-Lapu l-au ajuns și l-au ucis. A fost înjunghiat și apoi hăcuit cu sulițele și săbiile. Pigafetta și ceilalți au reușit să scape, Conform relatării lui Pigafetta
Bătălia de la Mactan () [Corola-website/Science/321463_a_322792]
-
l-au atacat pe Magellan; el a fost rănit în braț cu o suliță și în picior cu un kampilan. Cu acest avantaj, oamenii lui Lapu-Lapu l-au ajuns și l-au ucis. A fost înjunghiat și apoi hăcuit cu sulițele și săbiile. Pigafetta și ceilalți au reușit să scape, Conform relatării lui Pigafetta, mai mulți dintre oamenii lui Magellan au murit în bătălie, și mai mulți băștinași convertiți la creștinism care veniseră în ajutorul lor au fost uciși de războinici
Bătălia de la Mactan () [Corola-website/Science/321463_a_322792]
-
demn de rușine. Acest ritual străvechi era o formă de subjugare prin care cel învins trebui să se plece și să treacă pe sub un jug care era folosit de obicei la boi. În acest caz jugul a fost făcut din sulițele romanilor, iar cea mai mare rușine a unui soldat roman era să-și piardă sulița). Șase sute de Equites au trebuit să fie predați ca ostatici. Între timp consulii captivi au semnat un tratat de pace pe cinci ani în condițiile
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
trebui să se plece și să treacă pe sub un jug care era folosit de obicei la boi. În acest caz jugul a fost făcut din sulițele romanilor, iar cea mai mare rușine a unui soldat roman era să-și piardă sulița). Șase sute de Equites au trebuit să fie predați ca ostatici. Între timp consulii captivi au semnat un tratat de pace pe cinci ani în condițiile cele mai favorabile pentru samniți. Istoricii târzii romani, cu toate acestea, au încercat să nege
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
arc mecanic (sau o arbaletă), confecționat din metal, capabil să proiecteze mănunchiuri de săgeți la mare depărtare. Acest tip de arme era echivalent cu artileria de azi. Manubalistele foloseau săgeți mai mari decât cele de arc și mai mici decât sulițele. Manubalista a fost menționată de autori antici, ca Arrian în "Tactica", 43.1. Manubalista se compunea, în principal, din două inele circulare de platbandă de fier bătut cu ciocanul, reunite prin două bare drepte, fixate cu ajutorul unor nituri și așezate
Manubalistă () [Corola-website/Science/321481_a_322810]
-
Bătălia de la Maraton, Bătălia de la Termopile și Bătălia de la Plateea) dar și ulterior, în cadrul războaielor lui Filip al II-lea al Macedoniei și ale lui Alexandru cel Mare. Echipamentul este alcătuit de: Hopliții luptau în formații dense ("falanga"), cu vârfurile sulițelor îndreptate înainte, astfel încât să fie cât mai apărați; ei astfel prezentau un bloc compact, cu sulițele ținute pe umeri. În luptă, ei se apropiau de inamic sub forma unui zid de scuturi înaintând în viteză. Hopliții din spate îi împingeau
Hoplit () [Corola-website/Science/316458_a_317787]
-
Filip al II-lea al Macedoniei și ale lui Alexandru cel Mare. Echipamentul este alcătuit de: Hopliții luptau în formații dense ("falanga"), cu vârfurile sulițelor îndreptate înainte, astfel încât să fie cât mai apărați; ei astfel prezentau un bloc compact, cu sulițele ținute pe umeri. În luptă, ei se apropiau de inamic sub forma unui zid de scuturi înaintând în viteză. Hopliții din spate îi împingeau pe cei din față în timp ce atacau cu sulițele peste ei. Lupta cu hopliții cerea multă pricepere
Hoplit () [Corola-website/Science/316458_a_317787]
-
apărați; ei astfel prezentau un bloc compact, cu sulițele ținute pe umeri. În luptă, ei se apropiau de inamic sub forma unui zid de scuturi înaintând în viteză. Hopliții din spate îi împingeau pe cei din față în timp ce atacau cu sulițele peste ei. Lupta cu hopliții cerea multă pricepere și disciplină și de multe ori era scurtă, însă mortală.
Hoplit () [Corola-website/Science/316458_a_317787]
-
când s-a rugat Maria pe Muntele Măslinilor” iar a doua când a vindecat mâinile tăiate ale unor femei. În altar este de reținut imaginea lui Iisus spălând picioarele Sf. Petru, „Cina cea de Taină”, „Sf. Gheorghe omorând balaurul cu sulița”, „carul de foc al Sfântului Ilie”. Deși pictura interioară este destul de degradată, scenele și personajele care mai pot fi observate impresionează puternic dovedind cu prisosință realul talent al pictorului.
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
Polonia de la debutul său din 2009, și a făcut parte din echipa ce a participat la UEFA Euro 2012. Înainte de a se apuca de fotbal, Szczęsny a luat mai întâi lecții de dans iar mai apoi a excelat la aruncarea suliței. Tatăl său, Maciej, este un fost portar internațional, și fratele său mai tânăr, Jan, este de asemenea portar, în prezent jucând la Gwardia Varșovia în liga a 7-a poloneză, clubul unde și tatăl lor a jucat. Szczęsny s-a
Wojciech Szczęsny () [Corola-website/Science/322337_a_323666]
-
contribuit decisiv la victoria romanilor, dar el a murit în luptă. Iordanes consemnează două variante diferite ale morții lui: conform uneia, Theodoric a fost aruncat de pe cal și călcat de acesta cu copitele; conform celeilalte, Theodoric a fost ucis de sulița ostrogotului Andag, tatăl lui Gunthigis, patronul lui Iordanes. Trupul lui Theodoric a fost găsit abia a doua zi. Conform tradiției gotice, el a fost jelit și înmormântat de războinicii săi chiar pe câmpul de bătălie. Imediat, Thorismund a fost ales
Theodoric I () [Corola-website/Science/322363_a_323692]
-
Milano etc., conte de Pavia și de Augera și senior al Genovei”). Pe revers, în stânga, Filippo Maria Visconti, pe un cal la pas, spre stânga, poartă o platoșă și o cască împodobită cu un șarpe heraldic, ținând în mână o suliță. Pe partea dreaptă a scenei, se află un paj călare, spre dreapta, iar în centru un cavaler în picioare, cu o lance în mână, cască de protecție, în mod asemănător cu scena frescei cu "Sfântul Gheorghe și Principesa", din Biserica
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
o posibilă "carte a cincea", un preludiu centrat pe Brom, declarând că are în plan "vreo șapte alte povestiri a căror acțiune se petrece în Alagaësia". "Moștenirea" începe cu vardenii asediind orașul Belatona. În timpul bătăliei, Saphira este aproape ucisă de sulița Dauthdaert numită Niernen, care provine din vremea Războaielor Dragonilor. După căderea Belatonei, pisicile fermecate se aliază cu vardenii, iar Roran este trimis să cucerească orașul Aroughs, al cărui asediu se prelungește fără sorți de izbândă. El găsește o metodă riscantă
Moștenirea (roman) () [Corola-website/Science/327515_a_328844]
-
soluția, o soluție viguroasă.” La 5 iulie, Adunarea a declarat patria „în pericol”. Toți cetățenii capabili să poarte arme și să se înroleze în Garda națională au fost activați. Celor care nu-și puteau procura arme li s-au dat sulițe, iar în spațiile publice s-au pus drapele și pancarte inscripționate: „Citoyens! La Patrie est en danger!” („Cetățeni! Patria este în pericol!”) La 14 iulie (a treia aniversare a căderii Bastiliei), s-au organizat festivități patriotice. Pétion, demis din funcția
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
trupelor de către rege la orele cinci dimineața a demonstrat că acesta nu putea conta pe toți cei care oficial trebuia să-l protejeze. Au răsunat strigăte „trăiască regele!” amestecate cu cele de „trăiască patria!” și „trăiască Pétion!”. Batalioanele înarmate cu sulițe erau ostile fățiș, strigând „jos cu veto!” și „jos trădătorul!”. Când a intrat Ludovic al XVI-lea, acestea și-au părăsit pozițiile și s-au plasat aproape de Pont Royal și și-au îndreptat tunurile către palat. Două alte batalioane, care
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
care a delimitat teritoriile Austro-Ungariei (Ducatul Bucovinei, Regatul Ungariei) și României, între anii 1878-1918. Partea de nord a frontierei se termină la intersecția între frontierele României, Rusiei și Austro-Ungariei (Bucovina) pe râul Prut (la Răchitna, localitate aflată în preajma orășelului Nouă Sulița). Granița urma apoi un segment scurt în direcția vestică, apoi continuă spre sud, traversa râul Siret și ajungea la sud de orașul Suceava. De aici urma direcția vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
ascuțită, de fier sau bronz, cu care dușmanii erau loviți de la distanță. Mărimea era cam de 2-3 metri, dar ajungea și la 5 metri ("sarisele" folosite de falanga lui Alexandru cel Mare). O lance nu este același lucru cu o suliță; sulița era folosită de infanteriști la aruncat, pe când lancea era ținută numai în mână. Înainte, în epoca străveche, lancea era doar o ramură de copac la care se lega la un capăt cu sfoară o piatră de formă mai ascuțită
Lance () [Corola-website/Science/324269_a_325598]
-
de fier sau bronz, cu care dușmanii erau loviți de la distanță. Mărimea era cam de 2-3 metri, dar ajungea și la 5 metri ("sarisele" folosite de falanga lui Alexandru cel Mare). O lance nu este același lucru cu o suliță; sulița era folosită de infanteriști la aruncat, pe când lancea era ținută numai în mână. Înainte, în epoca străveche, lancea era doar o ramură de copac la care se lega la un capăt cu sfoară o piatră de formă mai ascuțită. Era
Lance () [Corola-website/Science/324269_a_325598]
-
II-lea al Bulgaria și latinii din Constantinopol, Theodor a încălcat în 1230 tratatul pe care îl avea cu Ioan Asan și a invadat Bulgaria cu o puternică armată, întărită cu mercenari occidentali. Punând textul tratatului încălcat în vârful unei sulițe pe post de steag, țarul bulgar și-a adunat trupele și i-a administrat lui Theodor o înfrângere zdrobitoare în bătălia de la Klokotnitsa, din 9 martie 1230. Theodor însuși a fost capturat și a rămas prizonier la Veliko Tarnovo vreme
Theodor Comnen Dukas () [Corola-website/Science/324356_a_325685]
-
s-a prezentat în fața ochilor minții mele. Avea în mână să o armă asemănătoare unei săbii de oțel foarte lungi și ascuțite ce părea că emite foc. În același moment când am văzut toate acestea, am văzut această ființă înfingând sulița în sufletul meu cu toată puterea. Am strigat de durere cu dificultate și am simțit că voi muri. I-am cerut băiatului să plece deoarece am simțit că nu mai am puterea să continui spovedania. Această agonie am simțit-o
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]