3,826 matches
-
ea aduce o veste bună. Cînd mor din paseri, să se taie una din cele sănătoase și să se mă nînce, căci atunci celelalte nu vor mai muri. Cînd te va murdări o pasere în zbor, ai să ai o supărare despre o pa gubă mare. în ziua de Sf. Haralambie [10 februarie/faur] se face colivă din care se păstrează spre a da paserilor cînd mor, să nu mai moară. Să nu numeri lunea paserile, că-ți mor de boală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încete sughițul este bine a scoate un fir de păr din o geană a ochiului. Suman Cînd iei sumanul sau rocul* prindărăt, atunci pe loc îl pune sub picioare, că de nu, atunci în ziua aceea nu-ți merge bine. Supărare Cînd spui că vine cineva fără să vie e semn că va veni supărat. Surcea Femeia însărcinată care va culege surcele în poală, copilul ce-l va face va avea pe corp niște pete de diferite mărimi. Șale Cînd sar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înfipt ghearele în urechile băiatului, care s-ar făcut roșii. Se pare că nu i-a văzut pe Cornel și pe Radu. N-au pățit nimic. Dacă ar fi fost numai asta, Marcu ar fi uitat, că-i treceau rapid supărările. Dar, la cîteva zile după aia, Radu i-a luat ghiozdanul, pe cînd Cornel îl ținea de brațe. Asta ca să facă vama în căutarea unor bani pe care presupunea că Marcu îi are asupra lui. Normal că n-avea banii
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
violentă și voia să vadă ce-o zice Cornel. Avea să-și aducă aminte mult prea tîrziu de discuție și să regrete că se jucase cu focul. 7 Dar, imediat după asta, a și uitat. A uitat de discuție, de supărarea pe Cornel, de Radu, de toate prostiile astea. Nu-i mai păsa. Acum avea probleme serioase. De fapt, problemele durau de ceva vreme. De cînd tata se mutase de la ei de-acasă. Sau și mai devreme, cînd tata a prins
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
atît de repede. Ți-e frică de tata. Tata are dreptate, trebuie să-l asculți. S-a retras înfrînt în cameră. Poate aici o să-și regăsească puterile pierdute. A trîntit cu zgomot ușa-n urma lui pentru a-și arăta supărarea cruntă, dar nimeni n-a părut să-l bage-n seamă, cel puțin nu deocamdată. De fapt, dragonul i-a zbierat: Nu trînti ușa! Nu tu o plătești! Dar asta nu era prea mare chestie. Alin s-a aruncat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pămîntul. Cornel furișa priviri înspre Marcu și Alin, dar nu îndrăznea să se-apropie. Spera să fie invitat, ceea ce Marcu hotărîse că n-avea chef s-o facă. Nu în dimineața aia, cînd era încă supărat pe Cornel. Din păcate, supărările îi trec rapid și cel vinovat aproape că nu simte palma unei astfel de supărări. Nu stau chestiile astea prea mult în el. Dar ăilalți tind să le repete, asta ca să-i aducă aminte că nu face bine renunțînd prea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să fie invitat, ceea ce Marcu hotărîse că n-avea chef s-o facă. Nu în dimineața aia, cînd era încă supărat pe Cornel. Din păcate, supărările îi trec rapid și cel vinovat aproape că nu simte palma unei astfel de supărări. Nu stau chestiile astea prea mult în el. Dar ăilalți tind să le repete, asta ca să-i aducă aminte că nu face bine renunțînd prea repede la supărare. Iarăși i-a făcut Cornel ceva sau i-a spus ceva, pus
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
rapid și cel vinovat aproape că nu simte palma unei astfel de supărări. Nu stau chestiile astea prea mult în el. Dar ăilalți tind să le repete, asta ca să-i aducă aminte că nu face bine renunțînd prea repede la supărare. Iarăși i-a făcut Cornel ceva sau i-a spus ceva, pus de Radu, mai mult ca sigur. Cît și-ar stoarce creierii, nu-și mai amintește ce. A fost o jignire, altfel nu s-ar fi înfuriat. Acum i-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
supărat cu ceva. De asta nici n-a mai trecut pe la el. De asta acum îl lasă să stea stingher printre adulți. N-are alți prieteni, n-are cu cine să comunice, așa că va simți cu atît mai usturător palma supărării lui. Acuma, pînă nu-i trece. Și nu strica o poantă, dacă tot avea ocazia și avea și personajele în fața lui. Se va descărca, folosind-o pe mama lui Cornel. O faci tu pe mama lui Cornel? l-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
aceștia sunt răi, cruzi, perfizi și lingușitori" (O. Bârlea). Portretul moral reiese în mod indirect, din faptele, vorbele și atitudinea personajului, din relațiile cu alte personaje. În relația cu Harap-Alb, spânul este lingușitor și umil ("să nu-ți fie cu supărare, drumețule"). Este prefăcut, viclean, îl atrage pe fiul craiului în capcana din fântână; se pricepe la oameni, știe să profite de slăbiciunile celorlalți. După ce îl face captiv pe Harap-Alb, spânul devine răutăcios și amenințător și-l silește să jure pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
luciditate și inteligență, bunătate, blândețe, făcându-l să-și ceară iertare. Persida are o personalitate puternică, un simț al realului ca și Mara, devotament, chibzuință, voință puternică, ceea ce impresionează pe socrul său care-și cere iertare: "Iartă, fata noastră, toate supărările pe care ți le-am făcut și fii încredințată despre iubirea noastră părintească". N. Iorga afirma că titlul potrivit pentru roman era Copiii Marei, iar N. Manolescu crede că titlul se justifică, "Persida însăși nefiind decât o Mară juvenilă". În timp ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
patologică. După nici două pahare cu băutură al coolică, prietenul tău se schimbă brusc, devenind foarte violent și părând că nu-și poate controla comportamentul. 2. Criza de isterie. Mai ales în prezența unor martori, prietena ta își exprimă spectaculos supărarea pe care o are față de tine, din arsenalul ei făcând parte și „stările de rău“ care necesită o grijă deosebită. 3. Tentativa de suicid. Demonstrativă sau nu, ea se poate re peta și nu poți ști cu exactitate când va
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în stadiul ipohondriei și nu prezintă nici un pericol. Vecinii au fost și ei consultați cu privire la stările și manifestările bărbatului, și cum ei au dat mărturie că nu sare cu arme sau cu lemne, că nu înjură, curtea nu vede ce supărare ar putea produce cucoanei, că „de câte ori au venit la noi și n-am putut pricepe altă răutate asupra-i decât o delungire de barbă i o zăticnire și o sastiseală (plictiseală) și nu încape pricinuire la acest cu vânt al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
câteva zile, după ce scapă de la închisoare, coșmarul Radei reîncepe: socrul își reia vechile avansuri, întrucât pedeapsa nu l-a speriat prea tare. La 20 iulie, Rada se spovedește din nou preotului, mărturisindu-i „că socru-său tot îi mai face supărări ca și mai nainte“. Dar preotul nu intervine, până într-o zi când femeia disperată își strigă durerea în fața Bisericii din sat în văzul și auzul tuturor, avertizându-i „că socră său Nedelea s-au împreunat trupește cu dânsa“<footnote
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din moment ce s-au îndurat să le ia fiicele în căsătorie. Nu că ar fi urâte, bolnave sau leneșe, au auzit numai lucruri bune despre vrednicia lor, totuși ei sunt bărbații... Returnarea foii de zestre, a doua zi după logodnă, arată supărarea ginerelui, care fie a rupt logodna, fie numai îșimanifestă nemulțumirea față de prestația dotală, și încearcă în acest mod să-și șantajeze socrul pentru a obține mai mult. Alții își justifică gestul prin diverse alte tertipuri. Că erau amețiți în seara
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rog coconiță, aducând banii, rugăm pă dumneata ca să binevoiți a lua osteneală a face aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește haine. Și să ne ierți coconiță de supărarea ce facem dumneavoastră. Și mai rugăm pă coconița de va alege conurile de la biniș și alale giubeli, căci să prăpădesc fețele. Și hainele miresei să se facă bune... că destui bani sunt.“ Scrisoa ea este completată cu salutări și urări
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nemulțumirea comunității sau a au to ri tă ți lor. fratele amantei, indignat, adresează și el o plânge reputerii, la 18 decem brie 1799, prin care neagă orice legătură amoroasă între Tudora și Dumitrache și susține că adevăratul motiv al supărării vistierului ar fi vrajba apărută în căsnicia fiicei sale pe care încearcă s-o pună în cârca surorii lui. Cercetarea la fața locului dovedește că nu Georgică este tatăl copiilor. Luați pe ani se vede că, după urma răposatului soț
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe cea verbală. J.Kane (1974 definește limbajul corporal cu termenul de kinesie în care sunt implicați: omul, mesajul acestuia, starea lui interioară și mișcările corpului. Gesturile motrice care constituie universul nonverbal sunt parțial innăscute (expresiile faciale ale bucuriei, îndoielii, supărării, etc., sau dobândite în ontogeneză prin statutul social, apartenența culturală, sfera preocupărilor profesionale, etc. (postura corporală, actele motrice specializate, tehnicile sportive specifice fiecărei ramuri de sport. În domeniul cultură fizică și sport comunicarea verbală și nonverbală sunt prezente permanent asigurând
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
desprinde, fără dificultate, din istoria Unirii noastre nu poate fi decât reconfortant. "24 ore", I, 8 (24 ianuarie 1990), p.1 DINCOLO DE TĂCERE S-a spus adesea despre români că în cearta lor cu istoria nu și-au clamat supărările cu destulă vehemență și n-au recurs decât arareori la revolta intempestivă, dură, implacabilă. Comparativ cu unii vecini, îndeosebi cu cei de religie catolică, noi am fi arătat un prea mare scepticism în conduita socială, dacă nu chiar o scandaloasă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se pot afla în postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. În ciuda aparențelor, la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Prieteniile, dar și supărările și certurile sunt mai intense și cu urmări mai profunde. Profesorul nu mai dirijează interacțiunile sociale din clasă, dar poate funcționa ca observator și beneficiar al acestora. Este mai ales situația unor intervenții delicate în care autoritatea sa ar stânjeni
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
altele; vremurile nu au fost niciodată atât de grele pentru speciile animale. Poate că într-o zi nu vom mai ști cum arată ursul decât dacă ne vom ridica privirea spre cer, unde strălucesc încă (nu le fie oamenilor cu supărare!) Ursa Mică și Ursa Mare. În pragul mileniului trei, în Pirinei supraviețuiesc nu mai mult de douăzeci de urși, cea mai mare parte originari din Slovenia, expuși ostilității ce vine din partea populației locale, care nu privește cu ochi buni această
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
povestirii-, ambianța ce tocmai s-a înfiripat. Urmează o adevărată scenă comică: copiii se așteptau să fie bine primiți, numai că se ivește o „hapsână de nevastăși le strică socotelile. Tot năduful colindătorilor este exprimat în aceste puține cuvinte. Și supărarea femeii este pe măsură. Ea se observă prin imprecația ăînjurătura) folosită de femeie, care se vede că era tare zgârcită. Supărarea femeii e consemnată astfel: „... zise ea, burzuluită grozav. Din această scenă nu lipsesc indicațiile scenice ale „regizorului-, sau didascalia
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se ivește o „hapsână de nevastăși le strică socotelile. Tot năduful colindătorilor este exprimat în aceste puține cuvinte. Și supărarea femeii este pe măsură. Ea se observă prin imprecația ăînjurătura) folosită de femeie, care se vede că era tare zgârcită. Supărarea femeii e consemnată astfel: „... zise ea, burzuluită grozav. Din această scenă nu lipsesc indicațiile scenice ale „regizorului-, sau didascalia, cum se mai numește: începem, se ia hapsâna de nevasta lui Vasile-Aniței cu cociorva aprinsă după noi, atunci trăgea focul. Și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de a începe colindatul, o stare emoțională firească. Celălalt semn grafic, punctele de suspensie, apare în finalul citatului și marchează de data aceasta o altă stare sufletească, furia ce a cuprins-o pe „hapsânace-și vedea cozonacii amenințați de lăcomia colindătorilor. Supărarea femeii e marcată și la nivel nonverbal, prin variația intonației: în amintita înjurătură „aprinde-v-ar focul, să vă aprindă-, ghicim accentuarea verbului aprinde, cu sugestii evidente. Interogația și exclamația, cu nuanțele și semnele lor grafice, au de asemenea o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]