4,066 matches
-
simte Florence? ― E cam indispusă. Natural, a fost o noapte de pomină. Luă loc încîntat pe cel mai comod fotoliu savurând dinainte deliciile celor ce aveau să discute. ― Când mă gândesc prin ce am trecut... Bătrâna îl întrerupse cu un surîs: ― O să ne punem imediat pe pălăvrăgit, dar dă-mi voie ca înainte de asta să fiu o gazdă amabilă. Budinca ți-am împachetat-o, ai s-o mănânci împreună cu Florence. Cu ce vrei să te servesc? Miga se opuse de circumstanță
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tabloul cu cale, scrinul și pendulul, și chiar un colț de perdea. Vă dați seama că nu încap confuzii. Mi se pare de asemenea extrem de dificil să găsiți justificarea prezenței acestei imagini în filmul recuperat de la Dascălu. Melania avu un surâs ciudat. " Asta e proba, draga mea! Îngrozitor de caraghioasă! Cine s-ar fi gândit... Trebuia să distrugă filmul după confecționarea cheii. Cu nebunii nu e bine să pornești la drum, draga mea, lucrai acesta se plătește. Și apoi Mirciulică..." Revăzu scena
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fluturîndu-și absentă degetele într-un ciudat rămas-bun. ― Mirciulică... Totdeauna mi-a fost teamă că nu-i tocmai sincer cu mine. Motanul privea fix luminările tortului. În ochii transparenți flăcările aprindeau vâlvătăi lungi de un verde-mineral ca otrava. ―------------------------------------ Cianură pentru un surâs Rodica Ojog-Brașoveanu PROLOG Femeia îmbrobodită în dantelă albă ținea pleoapele ușor coborâte. Buzele rumene zâmbeau în spatele evantaiului. Gâtul... Colonelul Werther von R. Își întoarse privirea. Gâtul alb, umflat, gâlgâind parcă a râs, a șoaptă, a țipăt nedeslușit îi crea un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe vârful picioarelor încercînd să vadă peste umerii celorlalți. Matei băgă mâna înăuntru și scoase două suluri de pânză. Îl desfăcu pe primul fluierând subțire. O femeie cu broboadă de dantelă le zâmbea din spatele evantaiului. CAPITOLUL II CIANURĂ PENTRU UN SURÎS Pe buzele Melaniei Lupu surâsul încremenise. Simțea în ceafa răsuflarea precipitată a lui Panaitescu. Bărbatul gâfâia cu gura căscată. Nu-și putea desprinde privirea încinsă de la silueta elegantă, înveșmîntată în negru. Grigore Popa duse mâinile la spate. Ar fi mângâiat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vadă peste umerii celorlalți. Matei băgă mâna înăuntru și scoase două suluri de pânză. Îl desfăcu pe primul fluierând subțire. O femeie cu broboadă de dantelă le zâmbea din spatele evantaiului. CAPITOLUL II CIANURĂ PENTRU UN SURÎS Pe buzele Melaniei Lupu surâsul încremenise. Simțea în ceafa răsuflarea precipitată a lui Panaitescu. Bărbatul gâfâia cu gura căscată. Nu-și putea desprinde privirea încinsă de la silueta elegantă, înveșmîntată în negru. Grigore Popa duse mâinile la spate. Ar fi mângâiat cu degetele bătrâne grumazul alb
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se apropie de fereastră îndreptînd draperia. ― Am eu un elev, bâlbâi Panaitescu, taică-său e Dobriceanu, ginecologul. Sânt plini de bani. Popa se opri măsurîndu-l câteva secunde. Își reluă agitat plimbarea scrîșnind: ― Cretini!... Iremediabil cretini! Melania Lupu declară cu un surâs nehotărît: ― Cunosc pe cineva. Cred... Cred că l-ar interesa. N-o asculta nimeni. Bătrâna continuă liniștită: ― Locuiește la Amsterdam. Popa dădu din mână a lehamite, fără să se oprească. ― Alta! Ce adunătură, Dumnezeule! ― Să facem lumina mai mică, propuse
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
plastografie! Melania Lupu își îndreptă spatele: ― Nu e mare lucru. Puțină îndemînare. Cartea poștală o s-o rupem. Să nu se poată face comparație... Șochează două semnături identice. Șterse stiloul cu batista, apoi clapele mașinii de scris. Se adresă cu un surâs amabil sculptorului: ― Domnule Matei, vreți să mă ajutați? Trebuie doar să ridicați mașina. Așa! Așa! Aici pe pat e foarte bine. Puțin mai la stânga... Perfect! Clipi privindu-l drept în ochi: N-avem voie să neglijăm amprentele. Sânt convinsă că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
avea o valoare specială. Credea într-o anume crispare a obrazului ori linie a gurii sau într-o ridicare a bărbiei. Detalii inițial izbitoare și pe care obișnuința, cunoașterea mai aprofundată a individului, le estompează. Știa cât poate corecta un surâs, o voce caldă sau un gest amabil. Cristescu n-avea nimic împotriva lor, le asimila însă cumva aparte, independent de primul diagnostic. După 20 de ani de meserie, își închipuia că poate califica -cel puțin cu aproximație ― licărul răutăcios din
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
prag îi trimise o bezea grațioasă și ieși. Grigore Popa se vîrî mai adânc în broboadă. " Ce știe prostul ăsta..." Închise ochii. Imagini rupte, sparte, izbucneau din întunericul amintirii. Legau un caleidoscop fără noimă. Apoi ceva transparent, diafan, ca un surâs abia schițat se strecură sub pleoapele bătrânului. O apariție feerică. Adieri de vânt îi drapează trupul ca în sculpturile lui Michel... Inima i se oprește. Femeia ține în mână un stilet lung cu lama încovoiată. Îl ascunde, ca și zâmbetul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
întors Grigore Popa și intră în mașină. Matei se lăsă greu pe canapea. Comentă printre dinți: ― Nu prea ești abil, papa! Melania Lupu îi arătă din ochi șoferul și sculptorul tăcu. Getaxul demară. Bătrâna se întoarse cu cel mai fermecător surâs spre Cristescu și Azimioară, rămași pe trotuar, și flutură în dreptul buzelor grațios degetele înmănușate. ― Ce oameni încîntători! Continuă să zâmbească mult timp după ce maiorul și subalternul său nu se mai zăriră. * Cristescu se îndreptă spre cuier și începu să se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ca și cum ar fi primit un semnal, ceva recepționat numai de ea, care o avertizează că s-a întîmplat sau e pe cale să se întîmple un lucru îngrozitor..." Întrebă încet: ― E mai bine să plec? Doina Popovici îi mulțumi cu un surâs. Avea ochii plini de lacrimi. * Melania Lupu ronțăia un biscuit. Suspină ușor. " Aș mânca un marțipan. Un marțipan roz cu miezul de fistic." Doru Matei privea scrumiera plină de mucuri. ― Plecați în oraș, domnule Matei? se interesă bătrâna. ― Ce-ți
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
repede Grigore Popa. ― Oriunde, n-are importanță. ― La dumneata în odaie, de pildă? ― De ce nu? Tot stați de caraul... Și-apoi, nu uitați că trebuie să sosească amicul din Amsterdam, oricum umblăm la ele. Pe buzele Melaniei Lupu apăru un surâs palid. Părea să încerce o mare dezamăgire. Grigore Popa nu-l slăbea pe sculptor din privire. ― Le-ai găsit și un loc anume, bănuiesc... ― Nu, dar putem găsi printre materialele mele, sub parchet... ― Sau în sacul de voiaj... Matei ridică
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
du-te învîrtindu-te! Tablourile însă nu se mișcă din dulap! ― Ce vorbești, mon cher? Și dacă eu ― să zicem ― aș fi de altă părere? ― Încearcă! Amenințarea din glas era evidentă. Melania Lupu continua să rămână în expectativă, plimbîndu-și privirea și surâsul de la unul la celălalt. ― Mă întreb cum ai să mă oprești... ― Încearcă și ai să vezi! Din ochii bătrânului țâșneau fulgere. Sculptorul rămase descumpănit. Aprinse o țigară mai mult ca să câștige timp. ― Mi-ai pregătit și mie o surpriză? Ceva
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se strîmbă: ― În sfârșit, treaba voastră! Să revenim la tablouri. Ca om de artă, artiștii au fost întotdeauna apreciați, socotesc că mi se cuvine caimacul: Dama cu evantaiul. Ar fi o crimă să pângărească domnul Popa cu ochii lui murdari surâsul cucoanei. Știți cum aș boteza cu tot balamucul ăsta? Cianură pentru un surâs... S-a consumat o cantitate bunișoară. Domniilor voastre vă ajunge Vânătorul. Se adresă bătrînului: Poartă semnătura lui Rembrandt, papa, pictor olandez cu mare trecere... Îți spun toate astea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
artă, artiștii au fost întotdeauna apreciați, socotesc că mi se cuvine caimacul: Dama cu evantaiul. Ar fi o crimă să pângărească domnul Popa cu ochii lui murdari surâsul cucoanei. Știți cum aș boteza cu tot balamucul ăsta? Cianură pentru un surâs... S-a consumat o cantitate bunișoară. Domniilor voastre vă ajunge Vânătorul. Se adresă bătrînului: Poartă semnătura lui Rembrandt, papa, pictor olandez cu mare trecere... Îți spun toate astea pentru că, sânt convins, cunoștințele dumitale în materie... ― Termină, domnule, odată! izbucni Grigore Popa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
surîdă: ― Înțeleptul Ridje spune: Cînd sufletul tău e pustiu, întoarce spatele ogrăzii tale și pleacă în deșert. Acolo, răsuflarea ta nu va putea ofili obrazul florilor, cuvântul tău nu va putea întuneca fețele prietenilor, mângâierea ta nu va mai alunga surâsul pruncilor. Așteaptă ca luna cea mare să răsară de 99 de ori și inima ta îți va spune dacă ai voie să te întorci printre oameni..." Mă simt incapabilă, domnule maior, să mă căsătoresc cu Van der Hoph numai pentru că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și când te gândești... A tras singur moartea de mânecă. Băgă mâna în tainiță și scoase cele două pânze. Mângâie cu vârful degetelor grumazul alb al femeii cu evantai. ― Nu-i curios? Sânt poate două secole de când a murit și surâsul ei are încă puterea să ucidă. Hm, prea multă cianură pentru un surâs... Oftă și le făcu sul. ― Știu unde le vei ascunde, draga mea. M-am gândit mult. În umbrelă, strâns înfășurate. Trebuie să verifici doar nasturele și șiretul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tainiță și scoase cele două pânze. Mângâie cu vârful degetelor grumazul alb al femeii cu evantai. ― Nu-i curios? Sânt poate două secole de când a murit și surâsul ei are încă puterea să ucidă. Hm, prea multă cianură pentru un surâs... Oftă și le făcu sul. ― Știu unde le vei ascunde, draga mea. M-am gândit mult. În umbrelă, strâns înfășurate. Trebuie să verifici doar nasturele și șiretul. Să se încheie bine. Nu, n-o să pară ciudat. Afară e ceață, și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
otrăviți cu cianură ― și un sugaci ar recunoaște-o după miros - fără să se fi atins de-o singură firimitură de pâine. Îmi închipui cum se suspectau, cum își sleiau mintea încercînd să ghicească trucul. Și totuși perseverau! Tablourile blestemate, surâsul femeii cu evantai le luaseră mințile. Mai mult, depășind așteptările dumneavoastră, camuflau crimele realizând în acest sens performanțe fantastice. Se uită la Melania Lupu. Bătrâna îi suportă senina privirea. ― Povestiți lucruri de-a dreptul extraordinare! Deci domnul Vâlcu a omorât
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Obrajii proaspeți deveniră roz... Știu că sânt o femeie bătrână și neinteresantă, dar, dacă n-o să vă stingheresc, mi-ar face mare plăcere să vă însoțesc când vă veți duce să le admirați la muzeu. Femeia cu evantai surâdea. Un surâs ciudat, puțin trist. ― Fascinant! exclamă Cristescu căutând lumina lămpii de pe birou. Nu mă prea pricep, dar după mine toată chestia stă în dantelele evantaiului. Ascunde gura și din zâmbet rămâne o intenție. Locotenentul Azimioară puse de o parte Vânătorul și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vrea să treacă. Cât despre Corto, el își duce mai departe povestea. Asemenea unui poem, Corto își conservă misterul intact. Împreună cu Pacificul din ale cărui valuri s-a ridicat, ca Odiseu, Corto Maltese ascultă vocea legendelor, păstrându-și tainele și surâsul melancolic. Atlanticul Și dacă Pacificul este placenta din care se ivește, pentru prima dată, trupul lui Corto, Atlanticul este oceanul care adăpostește ispita vrăjilor și promisiunea unor comori care se cer descoperite. Cartografia lumii lui Corto înseamnă, în spațiul atlantic
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de a fi înfrântă o șansă de supraviețuire. Bouche Dorée este infinit mai mult decât simpla stăpânitoare a unui domeniu de vise. Cu fiecare apariție enigmatică și halucinantă din textele lui Pratt, ea adaugă un nou strat de mister, iar surâsul care îi luminează fața ascunde adâncimile unor planuri ce trec peste continente. Grație acestei arme redutabile a macumbei, Bouche Dorée își creează un autentic imperiu, acela al „corporației financiare”, imperiu a cărui vocație ascunsă este emanciparea rasei negre de sub tutela
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lumi. Prea marcat de rațiunea caraibiană, Tristan este prea „alb” și european spre a fi, vreodată, trup din acest trup imaterial al lumii caraibiene. El, Corto, omul fără de țară, dezertorul și piratul, își poate continua călătoriile sale, vegheat, invariabil, de surâsul lui Bouche Dorée și de sărutul de despărțire al Morganei, vrăjitoarea africană cu nume de legendă arturiană. În vecinătatea acestor mări ale Caraibelor, în L’aigle du Brésil, Corto participă, din nou, la viața unei istorii cu care va întreține
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Rasputin, Corto este vocea ce dă glas melancoliei rimbaldiene. Rebel fără cauză ce se angajează spre a sprijini revoluția asiatică, revoluționar fascinat de icoana tragică a prințesei siberiene, Corto străbate timpurile de zămislire a acestei noi lumi neabandonând, nici o clipă, surâsul său enigmatic. Taina sa nu se lasă citită, nici măcar acum. Miracol în Africa Africa lui Corto Maltese nu are nimic din convențio nalismul de carton al filmelor occidentale în care strălucesc băștinași sălbatici și urlă lei neîmblânziți. Africa lui Corto
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fost ghid și gazdă în tot acest interval, iar recuperarea sa fizică face ca vechile energii ale maiorului să îi anime, din nou, corpul și spiritul. Căci timpul întâlnirii cu taina ce palpită în carcasa industrială a venit. Cu același surâs glacial, Sponsz îl conduce pe Olrik, prin succesiunea de culoare ce pare fără de sfârșit, prin camere în care se pot vedea tablourile luminate de becuri și populate de manete cauciucate, către o încăpere în care câțiva ingineri în mantale negre
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]