7,731 matches
-
paragraf pentru a pune în lumină observația lui Jack Donnelly cu privire la interpretarea studiilor de gen asupra ipotezelor lui Hobbes. În continuare însă, vom folosi "oameni" pentru traducerea englezescului men (n. trad.). 11 "Falsa promisiune a instituțiilor internaționale" (n. trad.). 12 Suveranitatea: ipocrizie organizată (n. trad.). 13 Aluzie la o carte clasică în teoria relațiilor internaționale a lui Kenneth Waltz, Omul, statul și războiul, Iași, Ed. Institutul European, 2001 (n. trad.). Le sunt recunoscător lui John Barry, Scott Burchill, Richard Devetak, Andrew
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
XIV Asigurându-și spre sfârșitul sec. XIV , și ieșirea la mare, statele medievale românești au stârnit tendințele expansioniste ale Marilor Puteri vecine. Dinspre apus și nord, fruntariile lor erau amenințate de regatul maghiar, care dorea să reînnoiască mai vechea sa suveranitate asupra acestor teritorii, și, de Polonia, direct interesată să-și deschidă drum spre gurile Dunării și litoralul pontic. În sud, lichidarea treptată a statelor balcanice, de către otomani, i-a adus pe aceștia din urmă, În imediata vecinătate a pământurilor românești
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
creștere a nemulțumirilor care creează climatul pentru orientarea politică antiotomană ce va duce la reluarea luptei pentru independență sub domnia lui Mihai Viteazul. Autonomie situație caracterizată prin dreptul recunoscut de autoconducere și autoadministrare a unui teritoriu prin organisme politice proprii. Suveranitate autoritate politico - juridică a unui stat suveran asupra unui stat vasal care are guvern propriu, dar care desfășoară o activitate externă limitată. Vasalitate - raport contractual În Evul Mediu Între senior și vasal bazat pe fidelitatea personală. Pașalâc - provincie a Imperiului
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de marea boierime cu asentimentul căreia deține autoritatea supremă În stat. Însemnele puterii domnești erau: coroana, sceptrul, stindardul. În Țările Române domnia se considera de drept divin, de unde și formula consacrată:“cu mila lui Dumnezeu”. În exercitarea lor, atributele de suveranitate erau divizibile. Întâiul sfetnic al domnitorului a fost Întotdeauna Mitropolitul. După instalarea dominației otomane, domnul era ales de boieri și confirmat de Poartă, inițial și numit de sultan din sec. XVI. Între 1711/ 1716-1821 dispare domnia pământeană. În Transilvania: voievodul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
un an acestea au fost menținute sub ocupația armatelor turcești și guvernate prin comisari militari. Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu ,a acționat cu prudență și a conturat un program de reforme: Cererile norodului românesc: Întemeiau statul pe principiul suveranității poporului reprezentat de Adunarea Norodului, domnul trebuia ales de țară, privilegiile boierești desființate, promovarea În funcții să se facă pe merit, se Încredința mănăstirilor Întreținerea unei armate de 4000 de panduri și 200 de arnăuți cu leafă ușoară, impozit unic
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
bucuraseră de sprijinul Rusiei, era nevoită să recunoască pe Carol I ca domnitor al României. Caracteristici: Prima constituție internă românească promulgată fără aprobarea marilor puteri, este alcătuită după modelul Constituției belgiene din 1831, era un act de factură liberală. Principii: suveranitate națională, guvernare reprezentativă și responsabilă, separarea puterilor, responsabilitate ministerială, monarhie ereditară, 67 drepturi și libertăți cetățenești, titlul statului România. Separarea puterilor Puterea executivă: domn și guvern, Prerogativele domnului: numește și revocă miniștrii, are drept de amnistie politică, numește și confirmă
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
fost interzisă folosirea limbii române. În 1892 s-a constituit P.N.R. din Bucovina. DE LA RECUNOAȘTEREA INDEPENDENȚEI LA CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS (1919 - 1920) I. Recunoașterea independenței Tratatul de la Berlin, a recunoscut independența Romăniei ,dar condițiile impuse Îi limita acesteia suveranitatea. În virtutea tradiției tradiției, marile puteri continuau să ignore statutul de independență pentru a-și impune propriile interese. Recunoașterea independenței României, a fost rezultatul, unor complicate demersuri diplomatice, legate mai ales de acordare a cetățeniei evreilor și lichidarea consecințelor afacerii Stroussberg
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Declarația de la Oradea din 29 sept. 1918 elaborate de cele două partide. Aceasta este o declarație de principii În care se regăsesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodeterminare pe baza principiului naționalităților: libertatea națiunii, separarea politică de Ungaria, asumarea suveranității națiunii În teritoriul său național, plebiscitul. Declarația era adresată Parlamentului Ungariei și a căpătat valoarea unei declarații de independență. La 18 oct. 1918, se constituia Consiliul Național Român Central , ca organ politic unic al românilor din Transilvania, alcătuit din șase
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de spiritual temporalului. Sacramentele și fetișurile i-au cucerit tocmai pe aceia care voiseră să-i smulgă omului vechi talismanele, filacterele și amuletele. Nu este aceasta o constantă a îngrădirii sau a instituționalizării? Ca și cum n-am fi stăpâni pe instrumentele suveranității. Ca și cum mijlocul nostru de control ne-ar lua, mai devreme sau mai târziu, sub controlul lui. Prozelitismul obligă iudaismul îl exclusese, rămânând o religie identitară fără vocație misionară, fiindcă nu urmărea universalitatea. Dumnezeul Vechiului Testament îl lovea cu fulgere pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
-i s-o iubească. Înlănțuirea simbolică trece din nou prin captația imaginară și, în aceeași măsură, dacă nu chiar mai mare, ca informațiile de la CNN și emisiunile de știri, serialele, telenovelele și clipurile influențează principalele atașamente sau detașări ale popoarelor. Suveranitățile monetare se estompează, în beneficiul suveranităților imaginative. Astăzi, a bate monedă înseamnă a face imagine. Câte țări mai păstrează, dacă nu vechiul privilegiu, măcar o capacitate de a emite monede? În anii treizeci, într-o Americă marcată de imagine și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
trece din nou prin captația imaginară și, în aceeași măsură, dacă nu chiar mai mare, ca informațiile de la CNN și emisiunile de știri, serialele, telenovelele și clipurile influențează principalele atașamente sau detașări ale popoarelor. Suveranitățile monetare se estompează, în beneficiul suveranităților imaginative. Astăzi, a bate monedă înseamnă a face imagine. Câte țări mai păstrează, dacă nu vechiul privilegiu, măcar o capacitate de a emite monede? În anii treizeci, într-o Americă marcată de imagine și de depresiunea economică, administrația New Deal
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
scurte" (garanție a "preluării" în presa de mâine). Scurtcircuitând medierile spațiului juridico-instituțional, ea devitalizează corpurile regulatoare ale republicii parlament, justiție, școală, presă scrisă. Departe de a prelungi parlamentul, studioul de televiziune ajunge să-i ia locul, iar acest transfer de suveranitate îi deposedează de prerogative pe delegații regulamentar aleși ai Suveranului, în beneficiul mediocraților și a "imaginerilor" nealeși care le contestă acum mandatarilor poporului facultatea de a fixa ordinea de zi a dezbaterilor naționale (acest agenda setting care e veritabilul semn
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de realitate, televiziunea este o fabrică de amăgeli." Chiar mai mult decât muta și încremenita fotografie, imaginea video are în comun cu marea familie a captațiilor indiciale forța fără replică a constatativului: "lucrul acesta s-a întâmplat". Ducând la apogeu suveranitatea referentului, ea oferă certificatul de autenticitate tip. Dovedirea prin imagine anulează discursurile și puterile. Când patru polițiști albi din Los Angeles neagă în fața judecătorului, cu toată autoritatea funcției lor, că l-au snopit în bătaie pe un șofer negru, lăsându
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează ideile despre pluralismul societal, textele juridice cosmopolite, se conceptualizează o "nouă ordine juridică"9. Emergența acestor norme cosmopolite ar trebui să protejeze indivizii în societatea globală, dar concret, slăbirea suveranității statelor naționale aduce multe pericole și unele oportunități pentru ei. Formarea statelor moderne a început prin teritorializarea spațiului. Modelul westfalian al integrității teritoriale și al autorității jurisdicționale a dat statului puterea să-și afirme autoritatea. "Deteritorializarea" statelor este legată de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
care fiecare individ se integrează din și în vederea propriului interes, fără ca statul să intervină în acțiunile ce fac obiectul pieței. În viziunea lui L. von Mises, avantajele economiei de piață provin din faptul că se sprijină pe proprietatea privată, pe suveranitatea consumatorului, pe concurență; individul este în măsură să aleagă felul în care dorește să se integreze în societate; profit poate avea cel intreprinzător; există o permanentă selecție etc. Piața nu se referă la un loc anume, ci la un proces
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ia naștere și politica uniformității; o schemă care nu dă recunoașterea cuvenită împrejurărilor nu poate lăsa loc nici diversității"412. Făcând diferența dintre "cunoașterea tehnică" și "cunoașterea practică", gânditorul britanic intenționează să evidențieze faptul că, dacă prima pune accentul pe suveranitatea rațiunii, cea de a doua se întemeiază pe supremația tradiției sau a experienței. Primul tip de cunoaștere este vizibil peste tot acolo unde raportarea la lumea înconjurătoare, deci implicit la lumea socială și politică, urmează anumite prescripții fixe, de natură
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cele două tipuri de globalizare amintite, activă și pasivă. Răspunzând la întrebarea relativă la rezistența statelor-națiune în fața avansului globalizării pe dimensiunea sa politică, mă refer la faptul că este vorba despre două mecanisme orientate din interior: un anumit sens al suveranității și renașterea naționalismului. La modul general, această rezistență ține de reafirmarea identității comunitare, și aici regăsim relația dintre logica globalizării și semnificația pozitivă, în sensul integrării, a conceptului de ideologie. În concepția mea, este vorba, pe de o parte, despre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dezvoltare, datorită expansiunii societății la scară globală și, de asemenea, datorită interdependențelor economice, politice și socio-culturale dintre state și grupuri de state, care rezultă din această expansiune. Pe de altă parte, în ultimele decenii, statul-națiune, dincolo de pretențiile sale politice precum suveranitatea națională, de exemplu pare să fie împins într-un con de umbră al istoriei. Tensiunea existentă între dezvoltările plasate la nivel local și cele care au loc la nivel global rămân, în orice caz, reale. Faptul că, la diferite niveluri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu o "dilemă a autorității", care apare sub forma schimbărilor din ce în ce mai prezente în ceea ce privește integritatea și identitatea lor. Ceea ce decurge de aici este că lumea multicentrică este o lume a globalizării politice, în contextul căreia actorii săi au depășit probleme precum suveranitatea, iar statul, ca instrument instituțional și administrativ, devine oarecum extern. Mai mult decât atât, relațiile dintre actorii lumii multicentrice se stabilesc ad-hoc și sunt mult mai temporare. Unei astfel de lumi i se opune, "mutual", lumea etatocentrică, în care deciziile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
extern. Mai mult decât atât, relațiile dintre actorii lumii multicentrice se stabilesc ad-hoc și sunt mult mai temporare. Unei astfel de lumi i se opune, "mutual", lumea etatocentrică, în care deciziile, în cadrul relațiilor internaționale, revin statelor și în care principiul suveranității, cel puțin teoretic, deține încă un rol privilegiat. Astfel de considerații relevă, așadar, imaginea unei lumi în care umanitatea rămâne încă divizată prin rasă, religie și bunăstare, încât "unitatea fizică" (spațio-temporală) a globului, caracteristică a lumii multicentrice, nu trebuie confundată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la început, alte forțe, care par să întărească poziția statului-națiune. Între acestea, cele mai influente par să fie existența, în potență, a naționalismului, monopolul statului asupra puterii militare, precum și cooperarea internațională dintre state, care asigură acestora, într-o anumită măsură, suveranitatea. Astfel încât, "prin monopolul pe care îl dețin asupra sensului violenței și prin atenția lor acordată puterii, statele sunt deci agenți critici în menținerea ordinii globale"519. Cu toate acestea, se pare că, într-adevăr, suveranitatea sta-tului-națiune, principiu de bază al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acestora, într-o anumită măsură, suveranitatea. Astfel încât, "prin monopolul pe care îl dețin asupra sensului violenței și prin atenția lor acordată puterii, statele sunt deci agenți critici în menținerea ordinii globale"519. Cu toate acestea, se pare că, într-adevăr, suveranitatea sta-tului-națiune, principiu de bază al ordinii globale moderne, se află într-o situație delicată, a cărei cauză este tocmai dimensiunea politică a globalizării. Aceasta întrucât noua ordine globală pune sub semnul întrebării identitatea politică a statului-națiune, ca entitate capabilă să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
propriul viitor. Iar acest lucru se întâmplă deoarece economia mondială, organizațiile internaționale, instituțiile regionale și globale, legile internaționale și alianțele militare operează tot mai clar în sensul de a ordona și constrânge opțiunile statelor-națiune520. Ce se întâmplă însă cu principiul suveranității, odată cu acest avans al forțelor globalizării? Doctrina suveranității e concepută ca având două aspecte diferite. Este vorba despre aspectul intern, care implică ideea că un anumit corp politic, instituit ca suveran, exercită puterea legală într-o societate particulară, și aspectul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
economia mondială, organizațiile internaționale, instituțiile regionale și globale, legile internaționale și alianțele militare operează tot mai clar în sensul de a ordona și constrânge opțiunile statelor-națiune520. Ce se întâmplă însă cu principiul suveranității, odată cu acest avans al forțelor globalizării? Doctrina suveranității e concepută ca având două aspecte diferite. Este vorba despre aspectul intern, care implică ideea că un anumit corp politic, instituit ca suveran, exercită puterea legală într-o societate particulară, și aspectul extern, ce sugerează că nu există nicio altă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o societate particulară, și aspectul extern, ce sugerează că nu există nicio altă autoritate dincolo de aceea a statului-națiune. Procesul globalizării, care exercită presiuni asupra statului-națiune și, ulterior, asupra principiilor sale fundamentale de constituire presupune și o modificare în înțelegerea problemei suveranității. Astfel, aceasta nu mai apare ca reprezentând localizarea puterii ultime la nivelul unei comunități socio-politice suprapuse anumitor limite teritoriale; dimpotrivă, "suveranitatea însăși trebuie concepută astăzi ca fiind divizată la nivelul unor agenții naționale, regionale și internaționale, dar și limitată datorită
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]