2,970 matches
-
mit. Cred că și una și alta pot coexista foarte bine fără a se contrazice. Patosul autorului de jurnal (fragmente de viață cotidiană translate în spațiul oniric, flux dureros de amintiri nu întotdeauna compensat de amoenitatea peisajului înconjurător, dialoguri și tandre momente de abandon cu o preoteasă autohtonă ce vor culmina cu contemplarea pură a zeului străromânilor, Zalmoxis) absoarbe și totodată dă acuitate travaliului etic, asprei analize de sine pe care Mincu i-o atribuie lui Ovidiu. Jurnalul se deschide cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
accentul pe comportamentul tipic masculin și pe diferențierea dintre sexe, iar valorile dominante sînt succesul, banii, competiția, performanța. între rolurile de gen există diferențe vizibile: bărbații "trebuie" să fie asertivi, centrați pe cîștigul material, iar femeile modeste, "la locul lor", tandre și preocupate de calitatea vieții. Accentul este pus, în primul caz, pe echitate, competiție și performanță. Culturile feminine, dimpotrivă, nu accentuează diferența dintre sexe, rolurile de gen sînt mai fluide și valorizează precumpănitor cooperarea în defavoarea competitivității, apreciind egalitatea între sexe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca o obligație pentru ambele sexe (Basabe et al., 2002, p. 106). Pentru G. Hofstede (1980/2001), feminitatea caracterizează societățile în care rolurile de gen se suprapun peste comportamentul implicit asumat de subiect, atît femeile, cît și bărbații fiind modești, tandri și interesați de calitatea vieții interpersonale. Simplificînd, în societățile masculine, normele sociale sînt orientate spre sine, banii și valorile materiale sînt mai importante, iar omul "trăiește pentru a munci", pe cînd în cele feminine, normele sociale sînt orientate spre relații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
încredere și a reprezentat pentru mine un model în ușurința de a interacționa cu oameni din diverse medii sociale, generozitatea și altruismul în relațiile cu ceilalți, sentimentul de protecție, sensibilitatea și tandrețea manifestate mai degrabă prin acțiuni, decât prin gesturi tandre obișnuite. Recunosc o anumită parte a feminității și personalității mele, care s-a construit prin antiteză cu masculinitatea lui armonios manifestată. Pe de altă parte, mama întruchipa binomul echilibrului fragil și misterios dintre calitățile considerate în mod tradițional ca fiind
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Cum spuneam în altă parte, tot ce ar putea ține de elite devine acuzabil, ceea ce justifică ideile lui Nietzsche privind revolta sclavilor. * Sesizez apariția și utilizarea tot mai frecventă a unui nou diminutiv: bănuții. El dă seama de un raport tandru, afectuos al celor care-l utilizează, cu banii. Este semnul unui nou tip de așezare socială, orientat mai mult către aspectele pragmatice. Nu mă pot dezbăra de sensul lui prim cu care am venit inițial, acela de bani mărunți, de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ne aflăm, ca niște pete verzi de culoare, ca Într-un tablou impresionist. E Gangele, fluviul sfânt al hindușilor... Iată și Golful Bengal pe marginile căruia s-a dezvoltat Calcutta marelui poet Rabindranath Tagore și al poetesei Maytrey Devi, iubita tandră și fermecătoare din tinerețea lui Mircea Eliade... Până să ne revenim din contemplarea acestor frumuseți naturale de excepție, am trecut În spațiul aerian al peninsulei Indochina. Miracolul asiatic continuă cu senzuala și pitoreasca Thailandă, fostul Siam, cu pretenții hegemonice În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mă plimba dimineața sau pe Înserat, În ambele cazuri căldura este suportabilă. Hoinăresc fără țintă prin mulțimea anonimă a portului, inspir cu voluptate aerul sărat al mării, precum fumătorul care-și prizează porția de tutun și Întind obrazul pentru mângâierile tandre ale ultimelor 399 raze ale soarelui de jăratec. În spate, munții În culorile violacee ale Înserării Își Întind semețiți umbra peste golf, În rada portului puzderie de vapoare, șlepuri, yachturi, șalupe se leagănă domol pe ape În așteptarea ieșirii În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și muzică, o încercare de „multimedia ortodoxă”. Pe lângă CD-ul intitulat „Luminile Iubirii”, poeme pioase amestecate cu chitară clasică, actrița Manuela Golescu vinde acum un nou CD dedicat Părintelui Arsenie Boca. Cel care le prezintă, ba, mai mult, le întinde tandru spre ascultare celor curioși, pe un CD-player portabil, este un bărbat înalt, îmbrăcat tot în negru, cu barbă bogată, creață, de o frumusețe hristică ; o adevărată capcană pentru ginta feminină, indiferent de vârstă și proveniență, prezentă în zonă. Chiar era
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-mi îneci simțirea în uitare...703. Unii poeți recunosc starea prin care sunt cuprinși de lumile ce nu le pot controla, ele fiind inspirația gândurilor lor diurne: Pluteam pe-un râu, parcă legat de mâini, Ținut deasupra de o forță tandră, Cătând pe cer rotundul unei pâini Și logodit pe mal c-o salamandră. Spălăm sub pleoapă firul de nisip Și scoica-ntreagă prefăcută-ntr-însul. Alunecam ca lacrima pe-un chip, Încurajând și curgerea și plânsul. Plângând cu fața-n sus pe-
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Alfred Jarry, care nu-mi prea place) ca suport, cu pixul cu multe culori de care teai folosit și tu. E ora 6 seara și sunt singură în apartament. Uitam: sunt cu câinele meu Ben, un coker spaniol atașat și tandru... jucăria mea dragă! Așa cum știi, vineri urma să plec; dar spre seară, primind cheile camerelor care s au eliberat, în fine, în casă597... am pășit pragul, pipăit pereții și evocat o lume trecută... Mi-a venit în gând să rămân
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
rătăcind pe alții și rataciți fiind ei inșiși” (2 Timotei 3, 12-1 3) La Crucea purtată! O, Crucea Domnului Hristos, crescută-n noi Ca pe-un Copac al Cunoștinței Binelui și-al Vieții Te-am adăpat cu sânge cald și tandru și cu ploi de lacrimi revărsate-n „psalmii dimineței”... Suntem cu Simon Cireneul, toți, sub Tine, Izbăvitoarea noastră din temnitele morții... Ne-am răstignit pe Tine, surâzând durerilor răsfrânte-n prăbușirea dorințelor de viață vinovată și păcat!... Purificați sub Har
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cred că, ulterior, încercau oarecare satisfacție la gândul că fuseseră prin acele locuri. Realmente, nu-și doreau decât să stea tot timpul în casa lor și în grădina lor. Există și oameni de felul ăsta. Eram un copil docil și tandru; dar știam tot timpul că va trebui să dau o mare bătălie, pe care doream s-o câștig; și încă repede. Și așa s-a și întâmplat. Când am împlinit șaptesprezece ani, tata a vrut să mă trimită la universitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Cât de diferite pot fi buzele oamenilor!) Natura și nu fardul i le-a colorat într-un atrăgător roz de cărămidă arsă. Buza de sus e lungă și frumos crestată la mijloc. Există în vreo limbă o denumire pentru acel tandru canal ce unește gura cu nasul?) S-ar spune despre fața lui Lizzie că e inteligentă, dacă n-ar radia un aer de timiditate copilărească. Bănuiesc că tocmai această expresie de neîncredere rugătoare constituie farmecul lui Lizzie. Ochii ei sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în lumea asta odioasă nu dai de multe ori peste asemenea noroc, totul se reduce numai la sex, dar dacă fiecare om ar fi în căutarea sufletului celuilalt... — Sufletului? — Să-l vezi pe celălalt și să-l iubești calm și tandru, și să cauți fericirea alături de el, mă rog, presupun că și asta are un substrat sexual, dar e un fel de sexualitate cosmică, și n-are nimic de-a face cu organele... — Organele? — Lizzie și cu mine suntem realmente legați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dulce, pătrunzător, ca acela al unui diapazon ciocănit în fața unui cor de îngeri. Dinăuntru se auzeau glasuri înăbușite. Apoi, după o clipă, Hartley a deschis ușa. Am încercat din nou șocul înfățișării ei schimbate - pentru că în imaginația mea aprinsă și tandră redevenise din nou tânără - chiar înainte de a-i desluși pe chip o expresie de spaimă, care s-a spulberat pe dată. Pe urmă n-am mai putut vedea nimic decât ochii ei mari, aproape violeți, oarecum înghețați și voalați, de parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sincer că nu le prea plăceam, erau topiți după blestemata de soră-mea. Dar unchiului Peregrine îi plăceam. Mă lua în brațe și mă săruta. Și-am să-ți spun un lucru. Niciodată vreo femeie nu m-a sărutat mai tandru, cu toate că era numai... nu era ce-ți închipui tu... era atât de nevinovat și de dulce... și n-o făcea decât când eram singuri. Și vorbeam despre toate, de parc-am fi fost de-o vârstă, și tânjeam după prezența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
plesnească, atât de plăcut, atât de asemănător cu vechea ei imagine, de parcă cine știe ce duh vrăjit al pădurii o întinerise din nou. Îngenunche lângă mine, încleștându-mi o mână, și privindu-mă fix, cu ochii ei mari, întunecați. Pe urmă, impulsiv, tandru, îmi ridică mâna și își lipi buzele de ea. Gestul acesta m-a mișcat și m-a răscolit până-ntr-atât încât m-a readus în fire. Chestiunea presantă era s\ o iau de acolo, și nici măcar nu începusem încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de ea... — Nu-i vorba de milă... e ceva mult mai mare, mult mai pur. O, Lizzie... mi se frânge inima... Mi-am lăsat capul pe genunchi. — Dragul meu... Lizzie mi-a atins părul, mângâindu-mi-l foarte încet, foarte tandru, așa cum ai mângâia un copilaș sau un pui de animal. — Lizzie, iubit-o, plângi? Nu plânge. Te iubesc. Haide să ne iubim unul pe celălalt, orice s-ar întâmpla. — Tu vrei totul, nu-i așa, Charles? — Da, dar nu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tine, în lumea celui cu care stai de vorbă și cu care, împreună cu vinul, te găsești în trei. Pentru că vinul participă cu m numai el știe! Din această stare euforică însoțită de distin cția, el eganța, amabilitatea vinului catifelat, mătăsos, tandru, robust, vivace, plin, robust sau suplu, galeș, delicat sau zb anghiu, scurt, focos sau cărnos, șui sau auster, Impy Mateescu a coborât în cele două volume: „Mărite vin” și „Pe frunză de vii”, lăsând omenirii un îndemn, cu măsură, la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nucă? Bea vin, Grasă, ce licoare! Fericirea te apucă. Vrei simțire tinerească, Trupul plin de dulci fiori? Bea, de la Cotnari, Fetească Cu parfum bogat de flori. Dacă timpu ți ruginește Și necazul te îneacă, Inima ți-o înveselește Un vin tandru - Busuioacă. Cine vrea trupul să-i fie Bogat, cu puteri de zmei Bea Frâncușă, apă vie, Bea din energia ei. Toate cele patru stele, Prinse în Cotnar buchet Ți-aduce vigoare-n spirit Și suflare de poet. RUSE ION Născut
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vrea să i-a alt telefon, deoarece oricând putea să îl sune mama sa care era plecată la muncă în Italia. Ajunsă la acesta, a fost servită cu o cafea . Pe tot parcursul șederii la S., acesta a fost foarte tandru cu ea, ca apoi să îi facă propuneri indecente. A. a refuzat avansurile lui, însă acesta a imobilizat-o și a obligat-o să întrețină relații sexuale cu el. După consumarea faptei minora a fost lăsată să plece acasă. De
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
secundă a formei ternare (A măsurile 1 - 66; B măsurile 67 - 91; Av măsurile 92 - 136) operează o schimbare majoră a culorii tonale, prin modulația bruscă la fa# major. O nouă idee tematică, reprezentată de expresia unui tango lent și tandru, readuce atmosfera introductivă prin revenirea nivelului inițial de tempo, dar și prin modificarea de stare ce intervine odată cu indicația suplimentară avec plus d’abandon (cu mai mult abandon). Un aspect esențial îl constituie potențarea din punct de vedere interpretativ a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
muzică. Prin straniile urme repetate obsesiv asistăm la o atmosferă enigmatică, ce destăinuie o formă de solitudine depersonalizată. „Pașii” și sentimentul lor pierdut ne conduc spre o dublă dimensiune afectivă: fondul monocrom al tabloului cu spațiul său atemporal și apariția „tandrului și tristului regret” (comme un tendre et triste regret), care ni se dezvăluie ca o chintesență aproape mistică, întreținută de revelația senzitivă. Resortul acestei muzici pare a fi o senzație trăită și stocată de memorie într-o fază latentă; iar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inferioară a registrului mediu. După o revenire a motivului introductiv, a cărui reexpunere va fi frecvent întreruptă de pauze expresive, menite să taie respirația și să amplifice tensiunea așteptării, dansul propriu-zis va debuta întrun ritm legănat ( ), afirmând o idee melodică tandră ce operează un contrast evident în contextul evoluției sonore. Această schimbare majoră de caracter va fi realizată prin contribuția a numeroase elemente constitutive ale limbajului: modificarea agogică (Rubato), ce imprimă tempo-ului acea avansare liberă; țesătura sonoră ce va aduce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
căci el a adus cu sine vijelia naturii de afară. Realitatea pe care o trăiește este cea a naturii reci cu care aproape se identifică: „vijelia/ Sau zilele mele - totuna.” Astfel, dragostea bacoviană este slabită, rece, aproape iluzorie, lipsind atingerile tandre și contopirea sentimentelor alături de ființa iubită. Dragostea simbolistă este, deci, monotonă, rigidă, nu transcede ființa umană, ci rămâne suspendată într-un exterior intangibil. Realitatea vieții eului se află în sine, prin sondarea spiritului propriu, căci mai lesne aude vijelia decât
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]