3,258 matches
-
context mai larg, continental. În țările dezvoltate predomină furturile din magazine, pe cînd în țările slab dezvoltate ale Europei predomină furturile din apartamente. Altfel spus, vesticii sînt ispitiți să fure atunci cînd bunurile sînt la vedere, pe cînd esticii sînt tentați să fure atunci cînd bunurile sînt ascunse și, uneori, doar bănuite. Vesticii fură bunuri aflate în spațiul public, pe cînd esticii fură bunuri aflate în spațiul intim. Vesticii fură lucruri noi, în special bunuri de larg consum, ce pot fi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
copil ce căpătase doar prin voința sa cea mai frumoasă jucărie. Când îmi era foame era de ajuns să împing puțin cu degetele picioarelor trotuarul ca să plutesc într-o stare de beatitudine deplină. Nici apa, nici alte băuturi nu mă tentau. Somnul meu era cel mai fericit când îl dormeam deasupra lucrurilor înconjurătoare. Chiar și acolo, în aer, mă odihneam stând la orizontală. N-aș putea să vă povestesc ce visam, întrucât de îndată ce adormeam, mă simțeam odihnit, refăcut și atunci mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nu am putut să-i iert greșala. De aceea am divorțat iar atunci când s-a pronunțat hotărârea de divorț, am plâns amândoi ca doi nebuni. Era atât de frumoasă...și abia atunci am înțeles că tot ce este frumos îl tentează și pe altul. De aceea trebuie să-ți păzești bine „iubirea” și săi îndeplinești cât mai multe dorințe, să i satisfaci cât mai multe capricii. După un timp m-am recăsătorit la insistențele unei surori mai mari. Tot ea a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nu se găseau pe vremea aia nici locuințe pentru cadre de la garnizoană nici cu chirie. Mi-am găsit o fată drăguță și care-mi spunea că mă iubește, dar ce era mai principal avea și casă, iar acest lucru mă tenta și mai mult. M-am căsătorit în ianuarie, stabilisem și nuntă prin luna iulie sau august, la Casa Armatei, prinsesem și nași, mai trebuia să strângem bani că părinții erau săraci, nu ne puteau ajuta prea mult. Promisesem o lună
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
propunerea lui Litvinov de a se încheia un protocol special privind retragerea trupelor la est și la vest de Nistru 793. Apărător convins al tratatelor de pace și al Pactului Ligii Națiunilor, Titulescu a fost suspectat că ar fi fost tentat să consimtă la intrarea trupelor sovietice pe teritoriul țării noastre, ca sprijin pentru România în cazul unei agresiuni, din partea altui stat, conform articolului 16 din Pactul Națiunilor Unite. Interpelând pe ministrul de Externe în legătură cu această problemă, în octombrie 1935, Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dintre patroni și proletari cărora le asigura punerea în scenă -, cât de apariția unei logici a separării care tinde să-l mineze. De când bogații nu mai au nevoie să-i exploateze pe cei săraci pentru a se îmbogăți, locuitorii sunt tentați să fugă din vecinătatea celor mai năpăstuiți ca ei, convinși că această promiscuitate ar aduce prejudicii liniștii lor rezidențiale și educației copiilor lor. Mai mult, într-o societate pradă sentimentului vulnerabilității crescânde, care bulversează profund categoriile mijlocii, acești săraci devin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o politică familiaristă. Scopul era de a face în așa fel încât familia să determine muncitorul să accepte disciplina muncii industriale, iar munca să respecte conformitatea vieții familiale. După cum notează Philippe Ariès: Totul se petrecea ca și cum familia ar fi fost tentată să umple golul produs de decadența orașului și de formele urbane de sociabilitate"3. Acest proces releva o construcție socială a cărei miză principală era aceea de a controla inflația sarcinilor induse de asistența socială ce pretindea o bună stare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în 2002, cu o ușoară revenire în 2003, la 163 de milioane de euro. De altfel, în tot intervalul 1990-2003, balanța comercială agricolă a României a rămas puternic negativă, cu vârfuri în 1990 și 2002. Dacă în 1990 am fi tentați să credem că deficitul de 1.129 milioane de dolari se explica prin nevoia imperioasă de consum a unei societăți tocmai scăpate de comunism, în 2002, valoarea deficitului de 1.269 de milioane de dolari nu face decât să consacre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
specia de tiranie din conversația sa; preferai să-l asculți decât să-i răspunzi și, exceptând cazul că erai obligat să negociezi cu el, caz în care nu-mi pot imagina cum ai fi putut să te descurci, nu erai tentat să-l contrazici și nici măcar să-l frapezi cu un cuvânt sau o idee; și, dacă te împingeau păcatele să ai o asemenea ambiție, erai degrabă pus la locul tău și te hotărai să asiști liniștit la spectacolul unic al
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și o receptare diferită, personală a stimulilor. De cele mai multe ori mediul ne presează, obligându-ne astfel să ne transformăm. Din punct de vedere cognitiv, pentru a face față procesului schimbării, individul își elaborează un sistem de prelucrare a informației. Suntem tentați deseori să ne construim o imagine, o reprezentare a realității, uneori diferită de realitatea însăși, prin proceduri de selectare, transformare, stocare și reactualizare a informației. Aceste informații se referă la convingeri, atitudini, expectanțe care pot fi categorisite în: informații despre
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
astfel apariția și promovarea inovațiilor. Sunt specifice organizațiilor cu o cultură vizionară, interesate de evoluție și de anticiparea oportunităților, care au o structură managerială descentralizată și o tehnologie de vârf. Dacă analizăm organizația școlară prin prisma aspectelor sale birocratice, suntem tentați să considerăm strategiile raționaliste ca fiindu-i tipice. Dacă privim însă școala ca un sistem deschis și natural, puternic interesată de promovarea valorilor umane și, în aceeași măsură, de obținerea randamentului, atunci opțiunea pentru strategiile decizionale este clară. Aceasta cu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
tabloul descris pare lipsit de veridicitate, suntem de părere că aceste efecte merită a fi cunoscute, dar mai ales, conștientizate. Capitolul V Direcții de promovare a schimbării în organizația școlară De cele mai multe ori, atunci când vorbim despre dezvoltarea organizației școlare suntem tentați să facem referire doar la reorganizarea spațială a acesteia, la recrutarea de personal didactic calificat ori la achiziționarea noilor tehnologii informaționale menite a facilita îmbunătățirea actului educațional. Din discursul nostru lipsesc aproape cu desăvârșire subiectele legate de capacitatea școlii de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
În acest sens, se impune stabilirea unor criterii concrete, utilizate atât ca standarde ale formării individului, ale funcționării organizației, cât și ca repere ale evaluării acestora. Dacă ne raportăm la organizația școlară ca la un sistem natural și deschis, suntem tentați să accentuăm importanța funcției motivaționale a obiectivelor sale, și nu am fi departe de adevăr. Cu toate acestea, obiectivele sale au atât valențe cognitive, cât și simbolice și evaluative. Ele oferă școlii propria identitate, delimitând-o net de celelalte organizații
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
avea, probabil, soluții pragmatice. Dacă managerul însuși este produsul culturii organizaționale, există atât șansa promovării unui management participativ, motivant, dar și a corectării eventualelor neajunsuri identificate la nivelul acesteia. De cele mai multe ori, când facem referire directă la cultura organizațională suntem tentați spre o abordare generală a acesteia, spre evidențierea specificului relațiilor interumane, a credințelor generale etc. și mai puțin spre analiza valorilor sau credințelor pe care le poate promova fiecare individ în parte. Nu putem vorbi de un anumit tip al
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care le poate promova fiecare individ în parte. Nu putem vorbi de un anumit tip al culturii organizaționale, ca trăsătură generală a acesteia, fără a lua în calcul caracteristicile fiecărui individ ce poate contribui la construirea sa. Prin urmare, suntem tentați să vedem ansamblul, dar pierdem din vedere detaliile care-l construiesc. Din acest motiv, considerăm că analiza dimensiunii culturii organizaționale poate cunoaște ambele sensuri: general și individual. Această opinie ne este întărită și de cercetările efectuate de E. Goffman (1959
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
astfel de abordare, întrucât ne obligă la anularea oricărei evoluții în teoria și practica managementului sau a organizațiilor. Mai mult, o simplă analiză semantică a celor două concepte este suficientă pentru a descoperi elemente diferențiatoare. Marea majoritate a teoreticienilor sunt tentați către o diferențiere clară între management și leadership. De exemplu, Zaleznik (1977), încercând o analiză riguroasă a trăsăturilor ce definesc managerii și liderii, identifică un set de criterii prin care pot fi caracterizați cei doi conducători. Astfel, în timp ce managerii manifestă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
vom constata că acestea nu reprezintă în fapt nici noutăți absolute, nici preocupări de ultim moment ale societății. Au însă avantajul că, prin dubla fațetare a problemelor descrise, aduc în discuția și în atenția noastră aspecte pe care uneori suntem tentați să le minimalizăm ca importanță, să le îndepărtăm, involuntar, din sfera conștienței noastre. Aceste tensiuni vor căpăta un aspect relativ de permanență, atât timp cât individul nu va căuta soluții în planul intern, extern sau al cunoașterii și experienței umanității pentru depășirea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cei prea stufoși și rărea nuelușul tânăr ce asfixia pădurea, încât la întoarcere mama ne lua împrejur cu "iar mi-ați adus numai cioate și dărmătură ca să mă chinui eu cu ele la făcutul focului". Nici vorbă să-l fi tentat pe tata tăierea vreunui copac din pădurea vecinului sau statului. A fost pentru mine formativ-educativ acel respect total al bunului altuia. Am adus în discuție acest aspect pentru a evidenția deziluzia totală trăită în vara aceasta, când, așa cum spuneam mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ele, pe care autorul vrea ca lectorul să le retrăiască. Așa se naște labirintul prezenturilor trecute. Acesta este punctul forte al lui Peter Ackroyd. Hawksmoor, English Music, Chatterton, sunt toate alunecări de teren ale prezentului. Narațiunea începe în ceea ce suntem tentați să credem că va fi prezentul operei, și apoi se infiltrează brusc în secole anterioare. Autorul ne urmărește cum ne scufundăm și transa aceasta a lipsei de pământ sub picioare e scopul, e maniera lui narativă. Mai puțin agresiv, dar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
el însuși la un moment dat, [...] Dar s-ar putea să nu trebuiască să-l găsesc eu poate mă găsește el pe mine. După care continuă cu "În ce timp suntem?" Niciun timp. Nicio epocă anume. Mult dincolo de ele. Suntem tentați să le dăm uitării. Citim un roman care ne împinge în afara ideii de timp. Cartea descrie ciumă, foc, credința în necuratul, schelete fără număr (iar obsesia lui Eliot, oasele). Dyer e convins că [...] ciuma, focul nu au fost accidente ci
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
te joci, însă mai ai nevoie de pricepere și de muncă. Când poemul nu-ți reușește, e un semn că degetele au luat-o razna, în loc să tragă după ele brațul, măduva spinării, ființa întreagă. Când nu-ți iese ceva, ești tentat să lași totul baltă și să încerci ceva mai simplu, ceva cu care să mergi la sigur. Așa se face că găsim în poezie rima perfectă, metafora impecabilă, formele fixe, comparațiile care-ți taie răsuflarea. Doar că, în cazul poemului
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ideea că "construiesc vieți" și îmi place cum sună "încărcătură de viață". În narațiunea, în intriga mea, nu e neapărat necesar să se cunoască toată istoria unui erou care a ajuns la o anume vârstă. Cred că aș fi totuși tentat să scotocesc, cât de cât, în tinerețea eroului, chiar dacă nu pare semnificativ ar putea căpăta un sens în cele din urmă. Consider că o caracterizare depinde în bună măsură de un anume sentiment al existenței personajului înainte de narațiunea propriu zisă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
friend (Friends), 124 humans (Humans), 125 affect (Affective processes), 126 posemo (Positive emotion), 127 negemo (Negative emotion), 128 anx (Anxiety), 129 anger (Anger), 130 sad (Sadness), 131 cogmech (Cognitive processes), 132 insight (Insight), 133 cause (Causation), 134 discrep (Discrepancy), 135 tentat (Tentative), 136 certain (Certainty), 137 inhib (Inhibition), 138 incl (Inclusive), 139 excl (Exclusive), 140 percept (Perceptual processes), 141 see ( See), 142 hear (Hear), 143 feel (Feel), 146 bio (Biological processes), 147 body (Body), 148 health (Health), 149 sexual (Sexual), 150
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de gust și savoare care fie vor determina o malnutriție severă (pacientul renunță să mai mănânce), fie vor determina pacientul să abandoneze complet recomandările medicale. Din aceste motive, crearea unei diete corespunzătoare se va face în colaborare cu o asis- tentă dieteticiană cu experiență în cardiologia geriatrică, care va trebui să lucreze constant cu pacientul și familia acestuia pentru ca recomandările dietetice să poată fi respectate, atât din punct de vedere financiar-social, cât și din punct de vedere organoleptic și al păstrării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Irina Crăcană () [Corola-publishinghouse/Science/91960_a_92455]
-
îi e recunoscut un rost în măsura în care dă memorie colectivă, repere morale, conștiință civică, legătură socială pe scurt, în măsura în care ajută la buna funcționare a colectivității în secol. Creștinismul însuși, dat fiind că și-a pierdut hegemonia în societățile moderne, e deseori tentat să-și pledeze cauza în fața noilor suverani, să considere istoria și socialul ca instanțe față de care să se justifice, ca paradigmă în care să se conceapă pe sine. S-a vorbit despre seducția exercitată asupra creștinismului de istoriolatria lui Hegel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]